Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 443 din 14 octombrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 443 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 69 din 29 ianuarie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin │- judecător │
│Dragoş │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Cătălin Tărnăuceanu în Dosarul nr. 467/251/2020 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.936D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 1.332 din 19 octombrie 2010 şi Decizia nr. 353 din 25 martie 2010. În contextul în care autorul excepţiei critică şi concludenţa probatoriului care stă la baza procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precizează că, pentru un observator obiectiv şi rezonabil, a fi „sub influenţa băuturilor alcoolice“ impune administrarea probatoriului din care să rezulte, în primul rând, consumul de alcool. În realitate, autorul excepţiei solicită modificarea soluţiei legislative supuse controlului de constituţionalitate, întrucât, în opinia sa, dispoziţiile legale criticate ar deveni lipsite de predictibilitate, în condiţiile dificultăţilor de probaţiune a contravenţiei reglementate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 5 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 467/251/2020, Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată Cătălin Tărnăuceanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care s-a dispus respingerea plângerii formulate împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii la circulaţia pe drumurile publice.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu respectă cerinţele de claritate şi previzibilitate pe care trebuie să le îndeplinească orice normă legală care imprimă o conduită restrictivă şi o sancţiune contravenţională severă. Legiuitorul nu defineşte clar expresia „sub influenţa băuturilor alcoolice“, astfel încât limita minimă a concentraţiei de alcool în aerul expirat de la care ar interveni răspunderea contravenţională să fie obiectiv înţeleasă de către destinatarul normei. Formularea generică „sub influenţa băuturilor alcoolice“ nu îndeplineşte niciun grad de claritate şi precizie, astfel încât destinatarul nu poate înţelege de la ce moment sau în ce ipoteză clar determinate intervine răspunderea sa contravenţională.
    6. Dispoziţiile art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 permit doar prin corelare cu alte dispoziţii legale stabilirea limitei maxime în raport cu care fapta este considerată infracţiune (art. 336 din Codul penal), însă nu definesc clar şi previzibil momentul de la care intervine răspunderea contravenţională, în lipsa prevederii unei limite minime a concentraţiei de alcool în aerul expirat. Autorul excepţiei susţine că aparatele etilotest utilizate în măsurarea concentraţiei de alcool în aerul expirat permit, prin însăşi modalitatea de omologare legală, erori de măsurare tolerate, legal acceptate, dar care se răsfrâng asupra destinatarului normei, sancţionat conform prevederilor legale criticate, pentru conducerea „sub influenţa băuturilor alcoolice“, fără însă ca în această situaţie agentul constatator să fie obligat să probeze fapta contravenţională dincolo de orice dubiu sau îndoială rezonabilă, prin raportare la posibilitatea pe care art. 88 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 o lasă doar contravenientului. În lipsa unei limite minime a concentraţiei de alcool în aerul expirat clar stabilite prin lege, expresia „sub influenţa băuturilor alcoolice“ este lipsită de claritate şi previzibilitate, mai ales în condiţiile în care halena alcoolică în limite minime poate fi generată de organismul uman, de situaţia medicală sau de alimentaţia persoanei testate.
    7. În consecinţă, autorul excepţiei consideră că răspunderea contravenţională pentru fapta prevăzută de art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 poate interveni arbitrar, fără ca destinatarul normei să îşi poată conforma comportamentul, chiar şi în condiţiile unei erori legale acceptate a etilotestului utilizat de agentul constatator. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi din cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind exigenţele de calitate a legii.
    8. Tribunalul Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că norma de drept criticată nu conţine prevederi discriminatorii, atât timp cât aceasta se adresează tuturor conducătorilor auto care se află în situaţia reglementată, iar dreptul de acces la justiţie al celor în sarcina cărora se reţine contravenţia prevăzută de dispoziţiile legale în discuţie nu este îngrădit.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    "Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte:
    a) conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice, dacă fapta nu constituie, potrivit legii, infracţiune;."

    13. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3), (4) şi (5) privind statul român, art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile legale criticate stabilesc caracterul contravenţional al faptei conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai de a conduce sub influenţa băuturilor alcoolice, cu condiţia negativă ca fapta să nu constituie infracţiune, adică persoana să nu aibă o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 336 alin. (1) din Codul penal.
    15. Curtea observă că această soluţie legislativă, cuprinsă anterior în art. 89 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, în redactarea anterioară republicării, a mai fost supusă controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea Constituţională constatând constituţionalitatea acesteia (a se vedea Decizia nr. 16 din 22 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 11 februarie 2004, ale cărei considerente îşi găsesc aplicabilitatea în mod corespunzător în prezenta cauză).
    16. Astfel, răspunzând susţinerilor potrivit cărora prevederile legale criticate sunt neconstituţionale deoarece nu prevăd un prag minim de alcoolemie peste care consumul de alcool să fie considerat contravenţie, Curtea a reţinut că, având în vedere pericolul deosebit pe care îl prezintă fapta conducerii pe drumurile publice sub influenţa băuturilor alcoolice pentru valorile sociale (persoane, bunuri) angajate în traficul rutier, legiuitorul a considerat că există contravenţie şi deci fapta trebuie să fie sancţionată, oricât de mic ar fi gradul de intoxicaţie alcoolică a făptuitorului.
    17. Curtea a precizat că fapta este corect şi complet caracterizată, sancţiunea fiind întemeiată pe fapta săvârşită.
    18. Distinct, referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie privind principiul legalităţii în componenta referitoare la calitatea legii, Curtea reţine că, analizând normele legale criticate în ansamblul reglementării privind circulaţia pe drumurile publice, reiese cu claritate înţelesul expresiei „sub influenţa băuturilor alcoolice“ utilizate în cuprinsul dispoziţiilor art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
    19. Astfel, Curtea observă că stabilirea prezenţei alcoolului în aerul expirat se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate, în timp ce stabilirea concentraţiei de alcool în aerul expirat se face de către poliţia rutieră, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic [a se vedea art. 88 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002]. De asemenea, persoana care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere, testată de poliţistul rutier cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic şi depistată ca având o concentraţie de până la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, îi poate solicita acestuia să i se recolteze mostre biologice în cadrul unităţilor sau instituţiilor medicale, în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge [a se vedea art. 88 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, în redactarea în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale, anterioară modificării prin art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 29 iunie 2024].
    20. Înţelesul noţiunilor „mijloc tehnic certificat“ şi „mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic“ este stabilit prin dispoziţiile art. 6 pct. 19 şi 20 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002. Astfel, mijlocul tehnic certificat este dispozitivul care dovedeşte consumul de produse ori substanţe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora ori prezenţa în aerul expirat a alcoolului sau prin care se probează încălcări ale unor reguli de circulaţie, iar mijlocul tehnic omologat şi verificat metrologic este dispozitivul care stabileşte concentraţia de alcool în aerul expirat ori destinat măsurării vitezei.
    21. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art. 185 alin. (1) din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, „constatarea contravenţiei de conducere a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care se află sub influenţa alcoolului se face prin testarea aerului expirat de aceasta cu un mijloc tehnic certificat sau cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic“, iar, potrivit art. 185 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, conducătorilor de autovehicule sau tramvaie li se recoltează obligatoriu probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei atunci când rezultatul testării arată o concentraţie mai mare de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
    22. Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor legale menţionate rezultă că, din perspectiva conţinutului constitutiv al contravenţiei, care presupune, sub aspectul elementului material al laturii obiective, conducerea unui autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai sub influenţa băuturilor alcoolice, nu are relevanţă gradul de intoxicaţie alcoolică, cu excepţia acelor situaţii în care fapta ar putea constitui infracţiune.
    23. În plus, Curtea observă că expresia „sub influenţa băuturilor alcoolice“ din cuprinsul dispoziţiilor legale criticate se regăseşte şi în art. 196 din Codul penal, care reglementează infracţiunea de vătămare corporală săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice. În dispoziţiile art. 196 din Codul penal, legiuitorul preia expresia care se referă la fapta ce constituie contravenţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 14 din 25 mai 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 10 februarie 2021). Cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 196 alin. (1) teza întâi din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, instanţa supremă a decis că existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice (a se vedea Decizia nr. 8 din 23 mai 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 28 iunie 2018).
    24. În raport cu aceste repere legale şi jurisprudenţiale, Curtea reţine că textul legal criticat este suficient de clar şi precis încât destinatarul său, eventual cu o minimă asistenţă de specialitate, să îi poată determina conţinutul juridic şi consecinţele.
    25. În consecinţă, Curtea constată că expresia „sub influenţa băuturilor alcoolice“ din cuprinsul art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 îndeplineşte condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie.
    26. În legătură cu critica de neconstituţionalitate formulată prin invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie privind egalitatea în drepturi, Curtea reţine că, în scopul prevăzut încă din primul articol al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, respectiv „asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului“, dispoziţiile criticate se aplică, în egală măsură, fără discriminare, oricărui conducător de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, care săvârşeşte contravenţia prevăzută de lege. În consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu contravin art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.
    27. Referitor la critica vizând încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituţie, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate reprezintă o normă de drept substanţial prin care este reglementată o contravenţie, fără a impieta asupra garanţiilor dreptului la un proces echitabil. Persoana contravenientă nemulţumită de sancţiunea aplicată prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei are deschisă calea plângerii la instanţa de judecată, în conformitate cu art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, şi poate formula apărările pe care le consideră necesare, beneficiind de toate garanţiile dreptului la un proces echitabil. Curtea Constituţională a subliniat, în acest sens, în jurisprudenţa sa că, deşi procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate, atunci când este formulată plângere împotriva acestuia, este contestată chiar prezumţia de care se bucură. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului, aşadar şi de a examina probele care stau la baza aplicării sancţiunii contravenţionale. Aşadar, instanţele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenţia intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.217 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 7 noiembrie 2011).
    28. Referitor la criticile care pun în discuţie concludenţa probelor care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat în cauză, respectiv a aplicării sancţiunilor contravenţionale, Curtea reţine că analiza acestor aspecte nu intră în competenţa sa, ci a instanţei de judecată învestite cu soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal şi a instanţei de control judiciar.
    29. Raportat la criticile formulate, Curtea constată că dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, care reglementează principiul separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, nu au incidenţă în cauză.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Cătălin Tărnăuceanu în Dosarul nr. 467/251/2020 al Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 102 alin. (3) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mureş - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016