Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 440 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 440 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 95 din 5 februarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, excepţie ridicată de Partidul Puterii Umaniste în Dosarul nr. 6.369/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.768D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu,Decizia nr. 182 din 26 martie 2024 şi Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 26 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.369/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente. Excepţia a fost ridicată de Partidul Puterii Umaniste într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei Biroului Electoral Central privind constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece stabilesc un criteriu discriminatoriu în ceea ce priveşte constituirea birourilor electorale ale secţiilor de votare, favorizând partidele politice parlamentare, în detrimentul partidelor politice neparlamentare, care pot avea reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare doar în condiţiile în care locurile nu sunt ocupate conform criteriului mai sus arătat. Votul exprimat în alegerile parlamentare precedente nu poate constitui criteriu de selecţie, cu atât mai mult cu cât opţiunea electoratului poate fi modificată substanţial. Se susţine că, faţă de scopul birourilor electorale de a asigura respectarea legislaţiei specifice în procesul electoral şi de a veghea asupra liberei exprimări a votului cetăţenilor, astfel încât rezultatul alegerilor să reflecte voinţa electorală, se impune cu atât mai mult instituirea unor criterii de selecţie corecte şi nediscriminatorii.
    6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că dispoziţiile legale criticate au o formulare precisă şi previzibilă şi constituie un cadru legal adecvat pentru alcătuirea birourilor electorale ale secţiilor de votare, asigurându-se respectarea ordinii de drept şi a principiilor democraţiei, precum şi pluralismul în cadrul birourilor electorale, fiind astfel garantat principiul democraţiei constituţionale.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.
    11. Referitor la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, din examinarea considerentelor încheierii de sesizare şi a notelor scrise ale autorului excepţiei, Curtea observă că, în realitate, sunt criticate dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 208/2015 şi, în consecinţă, urmează a fi reţinute ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de lege, care au următorul cuprins:
    "(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al acestuia, care sunt de regulă magistraţi sau jurişti, şi cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia care participă la alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
(1^1) Dacă birourile electorale ale secţiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanţi prevăzut la alin. (1), numărul acestora se completează cu reprezentanţi ai celorlalte partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale participante la alegeri, prin tragere la sorţi."

    12. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 8 privind pluralismul politic şi în art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, se invocă dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 9 privind libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie, ale art. 14 privind interzicerea discriminării şi ale art. 17 privind interzicerea abuzului de drept, cuprinse în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ale art. 3 din Primul Protocol adiţional la Convenţie privind dreptul la alegeri libere, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţie privind interzicerea generală a discriminării, precum şi ale art. 20 şi 21 privind egalitatea în faţa legii şi nediscriminarea şi ale art. 40 privind dreptul de a alege şi de a fi ales în cadrul alegerilor locale, cuprinse în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate instituie reguli referitoare la alcătuirea birourilor electorale ale secţiilor de votare, stabilind că în compunerea acestora intră şi cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia care participă la alegeri. În subsidiar, dacă birourile electorale ale secţiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanţi precizat, numărul acestora se completează cu reprezentanţi ai celorlalte partide politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale participante la alegeri, prin tragere la sorţi.
    14. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a mai analizat critici similare formulate cu privire la dispoziţiile art. 15 alin. (1^1) din Legea nr. 208/2015 şi la dispoziţii cuprinse în legi electorale referitoare la constituirea şi completarea birourilor electorale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 182 din 26 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 1 august 2024, Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011, Decizia nr. 35 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 135 din 4 martie 2009). Astfel, cu privire la constituirea şi compunerea birourilor electorale, Curtea a reţinut că regulile legale în materie dau expresie opţiunii legiuitorului în materie electorală, reglementarea constituirii şi compunerii birourilor electorale aflându-se în marja sa de apreciere, permisă de art. 73 alin. (3) lit. a) din Constituţie, potrivit căruia sistemul electoral se reglementează prin lege organică. În acelaşi timp, stabilirea unor reguli diferite pentru cele două categorii invocate (partide politice care au reprezentare parlamentară şi partide politice care nu au reprezentare parlamentară), în ceea ce priveşte constituirea şi compunerea birourilor electorale, nu conferă textelor de lege criticate un caracter discriminatoriu, de vreme ce categoriile vizate sunt diferite, iar tratamentul juridic diferenţiat are la bază un criteriu obiectiv şi rezonabil, motivat de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea reglementării eficiente a procesului electoral. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că nu se putea accepta ca din aceste birouri electorale să facă parte reprezentanţi ai tuturor partidelor politice existente în ţară, întrucât, astfel, aceste organisme ar fi devenit nefuncţionale, iar activitatea electorală ar fi riscat să se blocheze (a se vedea, spre exemplu, şi Decizia nr. 179 din 22 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 3 iunie 2004, şi Decizia nr. 319 din 3 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 11 mai 2011).
    15. Distinct, Curtea observă că soluţia legislativă criticată corespunde recomandărilor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare şi raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept în cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare (Veneţia, 1819 octombrie 2002), potrivit cărora, în linii generale, comisia electorală centrală ar trebui să cuprindă delegaţi ai partidelor deja reprezentate în Parlament sau care au obţinut cel puţin un anumit număr de voturi. Partidele politice trebuie să fie reprezentate în mod corespunzător şi în comisia electorală centrală; egalitatea poate fi interpretată în mod strict sau proporţional, adică ţinând cont sau nu de importanţa electorală relativă a partidelor. De asemenea, celelalte comisii la nivel regional sau de circumscripţie trebuie să aibă o componenţă similară cu cea a comisiei electorale centrale (a se vedea Raportul explicativ punctul II, 3, 3.1, paragrafele 75 şi 82 şi Liniile directoare, pct. II, 3, 3.1 lit. d. şi e.).
    16. Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea constată că, prin prisma criticilor de neconstituţionalitate formulate, dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 208/2015 nu încalcă dispoziţiile constituţionale, convenţionale şi din actele juridice europene invocate şi, în consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Partidul Puterii Umaniste în Dosarul nr. 6.369/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 15 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 440 din 14 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016