Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 referitoare la interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 referitoare la interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 489 din 26 mai 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.206/1/2024


┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │- vicepreşedintele    │
│Mariana        │Înaltei Curţi de      │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│               │preşedintele          │
│               │completului           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen Elena   │- preşedintele Secţiei│
│Popoiag        │I civile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana     │- preşedintele Secţiei│
│Surdu          │a II-a civile         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana    │de contencios         │
│Tămagă         │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Georgeta │- judecător la Secţia │
│Ponea          │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mariana        │- judecător la Secţia │
│Hortolomei     │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai-Andrei   │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Maricel Nechita│- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător la Secţia │
│Glodeanu       │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mirela         │- judecător la Secţia │
│Poliţeanu      │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Rodica Zaharia │- judecător la Secţia │
│               │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen         │- judecător la Secţia │
│Sandu-Necula   │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ştefan Ioan    │- judecător la Secţia │
│Lucaciuc       │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Simona Maria   │- judecător la Secţia │
│Zarafiu        │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Luiza Maria    │de contencios         │
│Păun           │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Andreea        │de contencios         │
│Marchidan      │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Adriana Florina│de contencios         │
│Secreţeanu     │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Doina Vişan    │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Alina Pohrib   │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 118/120/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere asupra chestiunii de drept de către părţi.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Prin Încheierea din 18 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 118/120/2023, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă dispoziţiileart. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile şi în situaţia cererii de actualizare a pensiei formulate de un pensionar, fost magistrat, în cazul în care ulterior stabilirii drepturilor de pensie ale acestuia s-a pronunţat o hotărâre judecătorească ce îi recunoaşte dreptul la o VRS de 605,225 lei, cu o dată anterioară încetării activităţii ca urmare a pensionării, consecinţa aplicării art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 fiind acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de recalculare, de la data pensionării şi nu de la data formulării cererii de actualizare."

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept la 11 octombrie 2024, cu nr. 2.206/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 24 februarie 2025.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    10. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 263/2010)
    "ART. 107
    (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (…)
    (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) şi (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor. (…)
    (3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege şi prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.
    (4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
    (5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea."

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora sau invocat chestiunile de drept
    11. Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa la 10.01.2023 cu nr. 118/120/2023 (ca urmare a disjungerii din Dosarul nr. 3.236/120/2022), contestatoarea MM a formulat, în contradictoriu cu intimata Casa Judeţeană de Pensii Dâmboviţa (CJP Dâmboviţa), contestaţie împotriva Deciziei din 2.09.2022, solicitând anularea acesteia şi emiterea unei noi decizii prin care „pensia să fie actualizată/revizuită/recalculată“ începând cu data pensionării, 5.12.2018, conform Adeverinţei din 3.06.2022, precum şi obligarea intimatei la plata sumelor reprezentând diferenţa între sumele cuvenite şi cele plătite, cu dobânda legală aferentă, actualizate cu indicele de inflaţie.
    12. În fapt, reclamanta este beneficiara unei pensii de serviciu conform dispoziţiilor art. 82 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 303/2004), în calitate de fost judecător, în baza Deciziei din 24.10.2018, drepturile de pensie fiind stabilite începând cu 2.10.2018.
    13. În cadrul unui litigiu distinct pornit ulterior pensionării, finalizat prin Sentinţa civilă din 15.03.2021, definitivă prin Decizia civilă din 18.04.2022, indemnizaţia de încadrare a reclamantei a fost stabilită prin raportare la o VRS de 605,225 lei, începând cu 6.07.2017 (într-un cuantum superior celui avut în vedere la stabilirea pensiei), cu obligarea instanţei la care reclamanta şi-a desfăşurat activitatea să îi plătească acesteia din urmă diferenţa rezultată dintre indemnizaţia plătită şi noul cuantum al indemnizaţiei anterior menţionat. Prin aceeaşi hotărâre s-a dispus şi obligarea instanţei pârâte la emiterea adeverinţei care să ateste noul cuantum, în vederea actualizării drepturilor de pensie ale reclamantei; această adeverinţă a fost emisă la 3.06.2022, cu respectarea celor menţionate în hotărârea judecătorească definitivă.
    14. La 16.06.2022, reclamanta a depus la CJP Dâmboviţa cererea prin care a solicitat actualizarea pensiei de serviciu, conform adeverinţei nou-emise, cerere soluţionată prin emiterea Deciziei din 2.09.2022 privind recalcularea pensiei de serviciu (atacată în cauza ce a condus la prezenta sesizare), în cuprinsul căreia se menţionează că drepturile au fost stabilite începând cu 2.10.2018, iar plata drepturilor de pensie se face începând cu 1.07.2022.
    15. Prin contestaţia ce face obiectul prezentului dosar, reclamanta a solicitat anularea deciziei de recalculare anterior menţionate şi obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii în sensul modificării drepturilor de pensie, precum şi plata drepturilor modificate, de la data pensionării; au fost invocate atât dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cât şi cele ale art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    16. Prin Sentinţa civilă nr. 609 din 28 martie 2023, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia civilă a respins contestaţia, reţinând mai multe argumente.
    17. Referitor la solicitarea de actualizare a pensiei, instanţa a reţinut că reclamanta nu se află în situaţia de a solicita actualizarea pensiei speciale, întrucât, pe de o parte, de la data ultimei actualizări şi până la data formulării cererii nu s-au majorat indemnizaţiile brute lunare ale judecătorilor şi ale procurorilor în activitate în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad peste venitul brut lunar luat în considerare ca bază de calcul la stabilirea pensiei de serviciu a reclamantei, iar, pe de altă parte, prin cererea adresată intimatei nu s-a făcut referire la vreo corelare a cuantumului pensiei sale de serviciu cu indemnizaţia brută lunară a unui judecător în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei unde reclamanta şi-a desfăşurat activitatea la momentul emiterii deciziei de pensionare.
    18. Cu privire la solicitarea de recalculare a pensiei de serviciu, prin valorificarea adeverinţei, inclusiv pentru perioada anterioară depunerii acesteia la intimată, instanţa de fond a reţinut că, faţă de prevederile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, solicitarea reclamantei de valorificare a adeverinţei şi pentru perioada anterioară depunerii acesteia la intimată este contrară dispoziţiilor art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, astfel că se impune respingerea acesteia ca neîntemeiată.
    19. Judecătorul fondului a apreciat că neîntemeiată este şi solicitarea de revizuire a drepturilor de pensie, deoarece scopul revizuirii este corectarea erorilor, fie ele de fapt sau de drept, săvârşite de casele de pensii prin decizii rămase definitive, aspecte ce nu au fost invocate de reclamantă; în speţă, eroarea la calcularea pensiei nu este una tehnică, materială, ci una juridică, la baza acesteia stând modul aparent deficitar de calcul al salariului magistraţilor aflaţi în activitate de către angajatorul acestora.
    20. Pe de altă parte, cu privire la solicitarea reclamantei de emitere a unei decizii privind recalcularea/revizuirea pensiei de serviciu, tribunalul a constatat că, astfel cum se arată în motivarea contestaţiei, reclamanta a depus la CJP Dâmboviţa cerere pentru actualizarea pensiei de serviciu, nereieşind că reclamanta ar fi formulat mai întâi o cerere de revizuire ori recalculare a pensiei de serviciu pentru perioada 2.10.2018-1.07.2022.
    21. Împotriva Sentinţei civile nr. 609 din 28 martie 2023 a Tribunalului Dâmboviţa - Secţia civilă a declarat apel reclamanta MM, criticând-o pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.
    22. În dezvoltarea motivelor de apel, reclamanta a susţinut că din documentul depus ca înscris nou în apel, respectiv cererea-tip adresată casei teritoriale de pensii, rezultă că, deşi a folosit termenul de actualizare, în realitate, a cerut să se modifice pensia de serviciu, conform menţiunilor din adeverinţa emisă de angajator, adeverinţă care conţine baza de calcul modificată la data ieşirii la pensie, respectiv la 5.12.2018, aceasta fiind cea rezultată din adeverinţa emisă de angajator la 3 iunie 2022. A mai arătat apelanta că, prin trimiterea la conţinutul adeverinţei, a solicitat intimatei tocmai să modifice pensia conform bazei de calcul avute în vedere la 5.12.2018, modificare care, în tehnicile juridice prevăzute de lege pentru modificarea pensiei de serviciu, se realizează prin revizuire, în conformitate cu dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010.
    23. Apreciind că nu se află nici în situaţia de actualizare, nici de recalculare şi că nu a cerut revizuirea, deşi din conţinutul cererii adresate intimatei rezultă tocmai contrariul, practic, în opinia tribunalului, nu există niciun mijloc tehnico-juridic prin care reclamanta să poată beneficia de un drept de pensie corespunzător indemnizaţiei de încadrare avute, stabilite prin hotărâre judecătorească şi pentru care angajatorul a emis adeverinţe cu aplicarea bazei de calcul majorate de la data ieşirii la pensie.
    24. Pe de altă parte, nu este în atribuţia casei de pensii să cenzureze conţinutul adeverinţei emise de angajator, în privinţa momentului de la care se aplică baza de calcul corespunzătoare indemnizaţiei avute la data pensionării; de altfel, răspunderea cu privire la elementele cuprinse în adeverinţă aparţine angajatorului (tribunalului), iar casa teritorială de pensii are obligaţia analizării cererii şi a documentaţiei depuse şi, în funcţie de rezultatul analizei, să admită sau să respingă cererea, după caz.
    25. Intimata, legal citată, a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
    26. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    27. Instanţa de apel a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    28. Astfel, obiectul învestirii instanţei este reprezentat de solicitarea privind recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantei, pensionată la 5.12.2018 din funcţia de judecător, litigiul făcând aşadar parte din categoria proceselor la care fac referire dispoziţiile art. 1 alin. (2), cu trimitere la alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 - procese privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice.
    29. Prezenta cauză este în curs de judecată în calea de atac a apelului, în conformitate cu prevederile art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, la Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, ce judecă în ultimă instanţă, potrivit dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    30. Soluţionarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 107 din Legea nr. 263/2010, raportat la cererea de actualizare a pensiei formulată de reclamanta-apelantă în temeiul dispoziţiilor art. 85 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, potrivit cărora „Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor (…) se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, (…)“.
    31. Cererea de actualizare a pensiei reclamantei are la bază Adeverinţa din 3.06.2022, conform căreia venitul brut al acesteia a fost recalculat conform hotărârii judecătoreşti definitive, prin care indemnizaţia de încadrare a reclamantei a fost stabilită prin raportare la o VRS de 605,225 lei, începând cu 6.07.2017, dată anterioară pensionării.
    32. Curtea de apel a constatat că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, conform evidenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel cum rezultă din datele publice afişate pe portalul acestei instanţe, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării instanţa supremă nu a statuat, astfel cum rezultă din jurisprudenţa sa.
    33. S-a mai precizat că, spre deosebire de art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai stabilesc şi condiţia noutăţii, iar caracterul imperativ al normelor în discuţie exclude orice eventuale aprecieri ale instanţei de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, astfel că nu se impune analiza îndeplinirii condiţiilor referitoare la aceste aspecte.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    34. Apelanta-reclamantă a susţinut că nu se impune sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dat fiind faptul că la nivelul Curţii de Apel Ploieşti s-a conturat o practică constantă, în sensul admiterii acestui tip de acţiuni.
    35. Intimata-pârâtă nu şi-a exprimat un punct de vedere, nefiind reprezentată în instanţă la termenul la care a fost pusă în discuţie prezenta sesizare.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    36. Completul de judecată a apreciat că adeverinţa nu atestă venituri suplimentare care nu au fost valorificate la stabilirea pensiei, de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, aşa încât apare ca nelegală încadrarea situaţiei de fapt din speţă în ipoteza dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind recalcularea drepturilor de pensie.
    37. Reclamanta a invocat şi a dovedit faptul că venitul brut avut în vedere la acordarea pensiei de serviciu prin decizia iniţială privind acordarea pensiei de serviciu nu era cel corect, corect fiind cel precizat în adeverinţa în discuţie. În aceste condiţii, nu se identifică situaţia adăugării unor alte categorii de venituri sau altor stagii de cotizare nevalorificate la data stabilirii pensiei, ci aceea în care, ulterior stabilirii pensiei, se constată diferenţe între sumele stabilite şi cele legal cuvenite, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    38. Din răspunsurile transmise de instanţele naţionale, la solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, însoţite de practică judiciară, şi opiniile teoretice formulate de judecători, au rezultat următoarele aspecte:
    VII.1. Jurisprudenţă relevantă
    39. Soluţii în sensul că ipoteza din cauză reprezintă o revizuire a pensiei au fost înaintate de Curtea de Apel Ploieşti, Tribunalul Dâmboviţa şi Curtea de Apel Cluj (Decizia civilă nr. 151 din 6 februarie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 117/120/2023; Decizia civilă nr. 474 din 2 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.236/120/2022; Sentinţa nr. 1.075 din 23 mai 2023, pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă; Decizia civilă nr. 422/A/2024 din 7 martie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 134/117/2023; Decizia civilă nr. 761/A/2024 din 29 aprilie 2024, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 3.372/117/2023; Decizia civilă nr. 599/A/2022 din 4 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a IV-a pentru litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 1.243/117/2021).
    40. În susţinerea acestei soluţii s-a reţinut, în cuprinsul motivărilor acestor hotărâri, faptul că, în ipoteza analizată în cauză, intimata a dispus recalcularea drepturilor de pensie şi a stabilit pensia de serviciu a reclamantului cu luarea în considerare a noii baze de calcul prevăzute de adeverinţă, însă, în mod nejustificat, a stabilit ca plata drepturilor revizuite să se realizeze din luna următoare depunerii cererii, iar nu de la data stabilirii drepturilor de pensie, cum era corect. Instanţele au apreciat că adeverinţa demonstrează că a existat o eroare cu privire la baza de calcul al pensiei de serviciu, ceea ce înseamnă că, ulterior stabilirii drepturilor de pensie, s-au constatat diferenţe între sumele stabilite şi plătite şi cele legal cuvenite, fiind aplicabile prevederile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010.
    41. A fost înaintată o soluţie, în sensul că ipoteza din cauză reprezintă o recalculare a pensiei, de către Curtea de Apel Iaşi (Decizia nr. 606 din 14 iunie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Iaşi - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în Dosarul nr. 4.332/99/2022), în cuprinsul căreia s-a reţinut că situaţia reclamantei nu se încadrează la alin. (1) şi (2) ale art. 107 din Legea nr. 263/2010, deoarece a solicitat modificarea cuantumului pensiei în baza unei adeverinţe emise în anul 2022 şi care atestă faptul că anterior pensionării a obţinut venituri mai mari decât cele luate în considerare la stabilirea pensiei, adeverinţă care nu putea fi avută în vedere în anul 2013 la momentul stabilirii pensiei, pentru simplul motiv că nu exista la acel moment. Reclamanta se află în situaţia în care solicită luarea în considerare a unui document (adeverinţă) de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificat la stabilirea acesteia, iar acestei situaţii nu îi corespunde ipoteza revizuirii reglementate la alin. (1) alart. 107 din Legea nr. 263/2010, ci ipoteza recalculării pensiei, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, ca urmare a adăugării veniturilor conform adeverinţei emise în 2022. Or, aşa cum este prevăzut expres şi clar la art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea de recalculare. Cu toate acestea, instanţa a constatat că pârâta casa de pensii a considerat că situaţia reclamantei trebuie rezolvată prin revizuirea pensiei pentru trei ani anteriori lunii în care a fost comunicată casei de pensii noua adeverinţă, creându-i o situaţie mai avantajoasă decât cea în care s-ar fi aplicat integral regulile de la recalcularea pensiei. Această modalitate de soluţionare de către casa judeţeană de pensii a solicitării de recalculare a cuantumului pensiei îi rămâne favorabilă reclamantei, întrucât nu i se poate agrava situaţia în calea sa de atac.
    42. De la Curtea de Apel Cluj au fost înaintate hotărâri judecătoreşti în care s-a antamat direct sau colateral problema aplicării texului legal la situaţii similare celei din ipoteza întrebării, în unele hotărâri decizându-se în sensul că o atare situaţie poate să stea la baza recalculării pensiei, în altele utilizându-se termenul de revizuire.
    43. Au mai fost depuse o serie de hotărâri judecătoreşti nerelevante din perspectiva prezentei sesizări, fie pentru că obiectul acţiunii cuprindea ca petit şi cererea de obligare a fostului angajator la eliberarea adeverinţei-tip, fie din perspectiva faptului că soluţia de admitere a vizat plata drepturilor de pensie stabilite prin decizii de revizuire necontestate, definitive şi care acordaseră din start revizuirea de la data deschiderii dreptului la pensie.

    VII.2. Puncte de vedere ale instanţelor naţionale
    44. Pe de o parte, au fost exprimate puncte de vedere în sensul calificării ipotezei din sesizare ca fiind o cerere de revizuire.
    45. În motivarea acestui punct de vedere s-a reţinut că diferenţa dintre drepturile de pensie stabilite iniţial şi cele stabilite prin recalculare matematică trebuie acordată de la data pensionării, în conformitate cu principiul legalităţii şi al echităţii, care impune ca drepturile recunoscute prin hotărâri judecătoreşti să fie integrate în calculul pensiei fără întârziere. Recalcularea pensiei nu poate fi limitată temporal la momentul depunerii cererii, ci trebuie să reflecte toate drepturile stabilite anterior pensionării; prin urmare, în situaţia descrisă, dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 se aplică, iar pensionarul are dreptul să beneficieze de recalcularea pensiei de la data pensionării, conform hotărârii judecătoreşti, nu de la data formulării cererii de actualizare (Tribunalul Braşov).
    46. La nivelul Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale din cadrul Tribunalului Dolj au fost identificate dosare având ca obiect contestaţie formulată împotriva deciziei de pensionare, fiind invocate problemele de drept enunţate mai sus, şi s-a arătat că orientarea practicii este în sensul acordării diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de recalculare, de la data pensionării.
    47. În fine, s-a arătat, în cadrul altui punct de vedere, că urmarea aplicării art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 este acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de recalculare de la data pensionării, iar nu de la data formulării cererii de actualizare; atât timp cât baza de calcul al pensiei trebuia să se raporteze la o altă sumă, rezultată din aplicarea unei VRS diferite de cea avută în vedere la momentul emiterii deciziei de pensionare, sunt aplicabile dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 (Tribunalul Buzău).
    48. Curtea de Apel Galaţi a arătat că, la nivelul Secţiei pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a acestei instanţe, practica este unitară, în sensul că este justificată folosirea termenului de „recalculare a pensiei“, în sensul uzual, al calculării din nou a pensiei, al refacerii calculelor, iar nu cu semnificaţia din legislaţia specială a asigurărilor sociale (adăugarea unor noi venituri sau stagii de cotizare).
    49. În opinia completurilor specializate în asigurări sociale din cadrul Tribunalului Vaslui, hotărârea judecătorească prin care se recunoaşte dreptul la o VRS de 605,225 lei cu o dată anterioară stabilirii drepturilor de pensie nu se circumscrie noţiunii de venituri suplimentare şi nici nu reprezintă un document de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia, în accepţiunea art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, aceste noţiuni având în vedere atât ipoteza în care veniturile au fost realizate, dar nu au fost valorificate, deoarece lipsea dovada lor, cât şi pe aceea în care documentele au existat, dar nu au fost depuse. Hotărârea judecătorească şi adeverinţa subsecventă atestă faptul că venitul brut avut în vedere la acordarea pensiei de serviciu nu a fost cel legal cuvenit, generând diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, situaţie în care sunt incidente prevederile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010.
    50. Pe de altă parte, au fost exprimate puncte de vedere şi în sensul calificării cererii ca fiind o cerere de recalculare, cu consecinţele aferente.
    51. În motivarea acestui punct de vedere s-a reţinut că este incidentă instituţia recalculării reglementată de art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în cazul în care, ulterior stabilirii dreptului de pensie, pensionarul depune o adeverinţă emisă de angajator care să menţioneze includerea în baza de calcul al salariului din ultima lună de activitate a drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Având în vedere că, potrivit art. 107 alin. (5) din Legea nr. 263/2010, sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, recuperarea eventualului prejudiciu echivalent cu diferenţa de drepturi de pensie calculată pentru perioada cuprinsă între data deschiderii dreptului la pensie şi data recalculării pensiei ar putea fi solicitată numai de la angajatorul care nu a achitat la timp drepturile salariale în cuantumul legal (Tribunalul Bucureşti).
    52. În speţă, eroarea la calcularea pensiei nu este una tehnică, materială, ci una juridică, la baza acesteia stând modul aparent deficitar de calculare a salariului magistraţilor aflaţi în activitate de către angajatorul acestora (Tribunalul Ilfov).
    53. În urma consultării judecătorilor Secţiei conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Teleorman, s-a opinat în sensul că ipoteza prezentată în cuprinsul încheierii de sesizare nu este specifică instituţiei actualizării pensiei de serviciu. Se invocă o modificare a bazei de calcul al pensiei, iar nu creşterea indemnizaţiei judecătorilor în activitate.
    54. Nu se poate reţine că se află în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greşeli de redactare, omisiuni sau menţiuni greşite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare şi redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, fiind clar că documentul înaintat de angajator la momentul deciziei iniţiale a fost preluat ca atare, pensia fiind calculată corespunzător atunci (Tribunalul Iaşi).
    55. În interpretarea dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, scopul revizuirii este corectarea erorilor, fie ele de fapt sau de drept, săvârşite de casele de pensii prin decizii rămase definitive, astfel că nu sunt cazuri de revizuire ipotezele în care pensionarul depune documente suplimentare cu care dovedeşte alte venituri/stagii de cotizare ori alte elemente relevante pentru recalcularea pensiei, ci atunci când toate documentele necesare luării deciziei de revizuire se găsesc deja la dosarul de pensionare (Tribunalul Constanţa).
    56. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat faptul că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problemele de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    57. Dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 au făcut obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, fiind pronunţate până în prezent mai multe decizii de către Curtea Constituţională, din care sunt prezentate mai jos cele considerate relevante pentru prezenta sesizare.
    58. Astfel, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263 /2010.
    59. În considerentele acestei decizii, la paragrafele 22 şi 23 s-a reţinut că:
    "22. Faţă de criticile formulate de autorul excepţiei, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii ori la cererea pensionarului, în situaţia în care se constată o diferenţă între cuantumul stabilit al pensiei şi ceea ce s-ar cuveni potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferenţe între cuantumul stabilit al pensiei şi cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei. (...)
23. Pe de altă parte, Curtea constată că textul de lege criticat nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci şi pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferenţe între suma legal cuvenită şi cuantumul pensiei stabilit şi aflat în plată, astfel că poate fi privit şi ca un mijloc de protecţie a dreptului la pensie."

    60. Aceste considerente au fost reluate şi în cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 715 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 23 februarie 2018.
    61. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 493 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 4 noiembrie 2019, a fost respinsă, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, arătându-se la paragraful 22 că aceste prevederi legale sunt favorabile acelor pensionari cărora, la data stabilirii pensiei, nu le-au fost valorificate veniturile şi/sau stagiile de cotizare şi oferă posibilitatea remedierii acestei situaţii.
    62. De asemenea, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 720 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 14 ianuarie 2021, s-a arătat, la paragraful 19, că:
    "Articolul 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 se referă la situaţiile când, ulterior emiterii deciziei de pensionare, pensionarul este în măsură să prezinte noi documente care nu au fost avute în vedere la stabilirea pensiei şi care sunt în măsură să determine o recalculare a acesteia. În mod asemănător reglementărilor care stabilesc că acordarea pensiei se face de la momentul formulării cererii de pensionare, art. 107 alin. (5) prevede că sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea, respectiv după ce pensionarul a formulat o solicitare în acest sens."

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    63. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost pronunţate următoarele decizii ce prezintă relevanţă în dezlegarea prezentei chestiuni de drept, în ordine cronologică:
    64. Prin Decizia nr. 24 din 3 iunie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 25 iulie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: „aplicabilitatea dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, teza referitoare la recalcularea pensiei prin adăugarea veniturilor, în ceea ce priveşte pensiile de serviciu ale magistraţilor nepuse în plată.“
    65. Prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 9 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a respins, ca inadmisibilă, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:
    "Cum se interpretează şi se aplică dispoziţiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi dispoziţiile art. 7 alin. (1), (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, referitoare la pensiile de serviciu, în sensul de a se stabili dacă drepturile acordate prin hotărâri judecătoreşti irevocabile privind diferenţele DNA-DIICOT, respectiv coeficienţii prevăzuţi de lit. A pct. 6-13 din anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se încadrează în sintagma de «indemnizaţie avută» şi trebuie luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraţilor?"

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    66. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este admisibilă, propunând ca, în interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, să se stabilească următoarele:
    "Dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situaţia în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obţine o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaştere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum şi adeverinţa eliberată de angajator cu menţiunea în acest sens.
    Consecinţa incidenţei art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de revizuire începând cu data pensionării şi cu respectarea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010."

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    67. Cu titlu prealabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va proceda la reformularea întrebării, pentru claritatea acesteia:
    "Dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situaţia în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obţine o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaştere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum şi adeverinţa eliberată de angajator cu menţiunea în acest sens?
    Consecinţa incidenţei art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia ulterioară începând cu data pensionării şi cu respectarea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 sau cu data formulării cererii către casa de pensii?"

    XI.1. Asupra admisibilităţii sesizării
    68. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    69. Dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau la anularea actelor infralegislative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    70. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze;
    (iii) existenţa unei veritabile chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    71. Referitor la primele două condiţii legale se reţine că acestea sunt îndeplinite, întrucât cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, care judecă în calea de atac a apelului (ultimă instanţă), conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă şi art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, curtea de apel fiind învestită cu judecarea unui litigiu privind drepturile de pensie.
    72. De asemenea, este îndeplinită şi condiţia ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept enunţate, precum şi aceea de a nu exista un recurs în interesul legii în curs de soluţionare privitor la această chestiune.
    73. Deşi problema în discuţie prezintă tangenţe cu cele rezolvate prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 9 mai 2023, în cadrul mecanismului de unificare, aceasta din urmă priveşte o chestiune de drept diferită de cea din sesizarea de faţă.
    74. Astfel, se constată că prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a arătat că nici Legea nr. 303/2004 (aplicabilă litigiului pendinte) şi nici Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, şi ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu şi la acordarea indemnizaţiilor pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 (Normele metodologice) nu cuprind dispoziţii referitoare la recalcularea ori revizuirea drepturilor de pensie ale magistraţilor, referindu-se expres exclusiv la procedura de actualizare, care are loc, conform art. 85 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 303/2004, „ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime“.
    75. Având în vedere că normele speciale ce guvernează materia pensiilor de serviciu ale magistraţilor nu reglementează alte modalităţi de modificare a parametrilor de determinare a întinderii acestor drepturi, jurisprudenţa asigurărilor sociale a recunoscut în mod uniform necesitatea completării acestor norme speciale cu legea generală din materia stabilirii pensiilor din sistemul public, în măsura în care nu contravine legii speciale.
    76. De aceea, în practica instanţelor au fost valorificate, când au fost îndeplinite cerinţele legale, şi dispoziţiile din legea generală referitoare la recalcularea şi revizuirea drepturilor de pensie, cuprinse în art. 107 din Legea nr. 263/2010, aplicabilă litigiului aflat pe rolul instanţei de trimitere.
    77. Conform paragrafului 60 din decizia amintită, „distincţia esenţială între aceste două proceduri, din perspectivă substanţială, constă în aceea că în cazul revizuirii se constată erori la stabilirea drepturilor de pensie (în sensul că elementele necesare corectei determinări se aflau la dispoziţia casei de pensii, dar eronat nu au fost avute în vedere), astfel încât revizuirea se poate face din oficiu sau la solicitarea beneficiarului pensiei, în timp ce în cazul recalculării sunt adăugate venituri şi/sau stagii de cotizare ori alte elemente care nu au fost avute în vedere pentru că ele nu erau reflectate în documentele depuse de solicitant“.
    78. Necontestat, la data învestirii instanţei cu cererea de chemare în judecată în dosarul în care s-a formulat sesizarea de faţă, reclamanta beneficia de o adeverinţă emisă de angajator în scopul determinării drepturilor sale de pensie de serviciu, conform hotărârii judecătoreşti evocate.
    79. Aceasta este împrejurarea care deosebeşte esenţial chestiunea de drept dedusă dezlegării în cauza soluţionată prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul acelei sesizări nefiind emisă o astfel de adeverinţă de către angajator, acesta fiind şi raţionamentul esenţial care a condus la respingerea ca inadmisibilă a acelei sesizări:
    "67. Rezultă din aceste consideraţii că, pentru a fi îndeplinite cerinţele revizuirii pensiei, era necesar ca elementul ce nu a fost avut în vedere să fi fost reflectat în documentele aflate în dosarul de pensie, numai în acest caz putându-se discuta despre o eroare a emitentului deciziei la momentul determinării întinderii drepturilor solicitantului. Or, după cum rezultă din materialul aflat la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi s-a reţinut mai sus, în cauza aflată pe rolul instanţei de trimitere nu a existat la dispoziţia casei de pensii un document atestând includerea drepturilor de natură salarială în baza de calcul al indemnizaţiei de încadrare avută în ultima lună de activitate.
68. Faţă de aceste împrejurări se observă că, în speţă, pârâta nu putea dispune revizuirea drepturilor de pensie ale reclamantei conform cererii sale, pentru că nu era incidentă ipoteza legală ce fundamentează instituţia revizuirii."

    80. În cauza ce a dus la prezenta sesizare, ca şi în cauza ce a condus la pronunţarea Deciziei nr. 24 din 27 martie 2023 mai sus menţionate, în mod necontestat, nu se află în discuţie ipoteza legală a actualizării pensiei, reclamanta solicitând valorificarea unor drepturi de natură salarială recunoscute în favoarea sa prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în contradictoriu cu angajatorul.
    81. În ceea ce priveşte condiţia de admisibilitate care vizează identificarea unei veritabile probleme de drept care ar putea forma obiectul sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile se observă că legiuitorul instituie o dublă condiţionare: pe de o parte, să existe o chestiune de drept, iar, pe de altă parte, să fie stabilită legătura necesară între dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea cauzei pe fond.
    82. În absenţa unei definiţii legale a noţiunii de „chestiune de drept“ din cadrul cerinţelor de admisibilitate prevăzute la art. 519 din Codul de procedură civilă (aplicabile prin translatare şi în ceea ce priveşte sesizarea întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente şi, în consecinţă, al unei practici judiciare neunitare.
    83. Or, din punctele de vedere şi din practica judiciară mai sus prezentate se observă că se folosesc noţiunile de actualizare/revizuire/recalculare a pensiei, fără o distincţie clară între acestea din punctul de vedere al ipotezelor aplicabile şi al efectelor juridice produse, confuzie ce se regăseşte atât în cererea administrativă depusă de reclamanta din cauza în care a fost formulată sesizarea, cât şi în cererea de chemare în judecată şi în actul de sesizare şi care se perpetuează în modalitatea de interpretare/aplicare a legii de către instanţe.
    84. Tocmai neclaritatea jurisprudenţială şi cea decurgând din punctele de vedere teoretice ale instanţelor determină conturarea concluziei existenţei unei veritabile probleme de drept, ce necesită angrenarea mecanismului unificării de către instanţa supremă.
    85. De asemenea, condiţia ivirii unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei în curs de judecată este îndeplinită în cauză, deoarece modalitatea de interpretare a prevederilor art. 107 din Legea nr. 263/2010 raportat la revizuirea/recalcularea pensiei determină consecinţe asupra modalităţii de soluţionare a apelului.
    86. În concluzie, se constată că sunt îndeplinite condiţiile sesizării instanţei supreme în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi al art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel că mecanismul de unificare a practicii judiciare prin pronunţarea unei hotărâri prealabile poate fi activat.

    XI.2. Asupra fondului sesizării
    87. Problema de drept dedusă judecăţii se referă la modalitatea de interpretare şi de aplicare a prevederilor art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie în ipoteza unui pensionar, fost magistrat, care ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie a obţinut o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaştere a dreptului la calcularea indemnizaţiei de salariu cu includerea unei VRS de 605,225 lei, cu o dată anterioară pensionării.
    88. Se impune precizarea că, deşi întrebarea face referire la VRS în valoare de 605,225 lei, nu se relevă nicio chestiune de drept de dezlegat raportat la aceasta, toată disputa privind corecta calificare a cererii (revizuire sau recalculare); ceea ce trebuie însă subliniat este aspectul că, potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, „Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“.
    89. Or, indemnizaţia de încadrare brută lunară este stabilită raportat la un anumit cuantum al VRS, în timp ce prin adeverinţa emisă de angajator ulterior pensionării se menţionează un cuantum superior al VRS faţă de cel avut în vedere la data deciziei de pensionare.
    90. De asemenea, existenţa adeverinţei eliberate de angajator este un fapt dat, aşa cum s-a menţionat deja în cadrul analizei admisibilităţii prezentei sesizări.
    91. În fapt, prin cererea depusă la casa de pensii, însoţită de adeverinţa eliberată de angajator, reclamanta a solicitat „modificarea“ drepturilor de pensie prin luarea în considerare, începând cu data pensionării, a drepturilor menţionate în adeverinţa obţinută ulterior ieşirii la pensie, adeverinţă ce atestă un cuantum superior al indemnizaţiei anterior pensionării.
    92. Fără a rezolva fondul cauzei ce a condus la sesizarea de faţă şi fără a antama chestiunile procedurale deduse judecăţii, se constată că neclaritatea jurisprudenţială şi cea decurgând din punctele de vedere teoretice ale instanţelor determină necesitatea delimitării clare între aceste noţiuni.
    93. Delimitarea între revizuire şi recalculare presupune stabilirea distincţiei dintre ipotezele de la art. 107 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 263/2010; instituţia revizuirii presupune că se constată erori la stabilirea drepturilor de pensie, în sensul că elementele necesare unui calcul corect se aflau la dispoziţia casei de pensii, dar în mod eronat nu au fost avute în vedere; instituţia recalculării presupune adăugarea unor venituri şi/sau stagii de cotizare ori a altor elemente care nu au fost avute în vedere pentru că nu se regăseau în documentele depuse la dosarul de pensie.
    94. Aşa cum s-a statuat în cuprinsul Deciziei nr. 6 din 5 februarie 2024, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 8 martie 2024, raţiunea acestor mecanisme juridice, subordonată imperativului de a se determina legal cuantumul oricărei pensii, a fost reiterată în mod constant în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional.
    95. După cum se arată în decizia amintită, „revizuirea se constituie într-o «modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei». Iar «obligaţia restituirii sumelor încasate necuvenit este, mai degrabă, o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituţiei îmbogăţirii fără justă cauză», însă «atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferenţe între suma legal cuvenită şi cuantumul pensiei stabilit şi aflat în plată», textul de lege «poate fi privit şi ca un mijloc de protecţie a dreptului la pensie»“ (paragraful 96).
    "Pe de altă parte, dispoziţiile legale care reglementează instituţia recalculării sunt privite ca fiind «favorabile acelor pensionari cărora, la data stabilirii pensiei, nu le-au fost valorificate veniturile şi/sau stagiile de cotizare» (paragraful 22 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 493 din 17 septembrie 2019), oferind posibilitatea remedierii acestei situaţii“ (paragraful 97). "

    96. Trebuie avute în vedere şi cele reţinute de instanţa supremă în conţinutul Deciziei nr. 70 din 16 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 935 din 27 noiembrie 2017, în cadrul mecanismului declanşat pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care a statuat în sensul că „recalcularea pensiei este operaţia tehnico-juridică de stabilire a unui nou cuantum al pensiei ca urmare a apariţiei unei situaţii juridice neavute în vedere de organul competent la stabilirea iniţială a pensiei şi emiterea unei prime decizii de pensionare“ (paragraful 99).
    97. De asemenea, conform paragrafului 116 din Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii nr. 17 din 23 octombrie 2023 privind examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1129 din 14 decembrie 2023:
    "Această interpretare, majoritară, a instanţelor este cea corectă, întrucât trebuie făcută distincţie între procedura de revizuire, pe care chiar Curtea Constituţională o defineşte ca fiind cadrul legal de corectare a erorilor, nu doar de calcul propriu-zis, ci şi de aplicare incorectă a unui text de lege, pe de o parte, şi procedura de recalculare prin valorificarea unor elemente noi care decurg fie din faptul asiguratului, care adaugă, de exemplu, ani de stagiu, fie din reevaluarea viziunii legislative a legiuitorului, pe de altă parte."

    98. Pentru a fi îndeplinite cerinţele revizuirii pensiei, în condiţiile art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010, ar fi necesar ca elementul ce nu a fost avut în vedere să fi fost reflectat în documentele aflate în dosarul de pensie la data emiterii deciziei de stabilire a pensiei de serviciu, numai în acest caz putându-se discuta despre o eroare a emitentului deciziei la momentul determinării întinderii drepturilor.
    99. Practic, întrebarea vizează chestiunea dacă eroarea de stabilire a indemnizaţiei, corectată pe calea hotărârii judecătoreşti, reprezintă o eroare în sensul avut în vedere de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 sau se datorează existenţei unor venituri suplimentare, nevalorificate (deci, cunoscute/preexistente) la stabilirea pensiei în sensul art. 107 alin. (3) din actul normativ menţionat, de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie.
    100. Or, eroarea avută în vedere de legiuitor în reglementarea ipotezei de la art. 107 alin. (1) din lege nu este strict limitată la una de natură tehnică sau materială (cum au avut în vedere unele instanţe), ci poate fi inclusiv una juridică, în sensul că omisiunea casei de pensii de a calcula corect cuantumul pensiei s-a datorat omisiunii angajatorului de a calcula corect cuantumul indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute anterior pensionării, omisiune îndreptată pe calea unei hotărâri judecătoreşti definitive de obligare a fostului angajator la acordarea diferenţelor salariale cuvenite şi la eliberarea adeverinţei ce atestă acest aspect.
    101. Pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti de stabilire a unor drepturi salariale suplimentare celor avute deja în vedere la data emiterii deciziei de pensionare, aferente perioadei de încadrare în funcţia anterioară pensionării, ca urmare a unei greşeli de stabilire principială a indemnizaţiei aferente funcţiei deţinute, reprezintă o împrejurare obiectivă independentă de voinţa reclamantului, acesta neavând posibilitatea valorificării acestei discrepanţe de stabilire a indemnizaţiei de încadrare la momentul ieşirii la pensie.
    102. Or, a nu încadra această ipoteză în cea reglementată de art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 ar echivala cu conservarea unui cuantum incorect al pensiei, deşi incorecta stabilire a indemnizaţiei de încadrare în funcţie (indemnizaţie în raport cu care legea specială normează calcularea drepturilor de pensie) a fost îndreptată printr-o hotărâre judecătorească definitivă, obligatorie pentru angajator şi pusă în executare prin emiterea adeverinţei-tip.
    103. În ipoteza ce face obiectul prezentei sesizări, adeverinţa emisă de angajator nu atestă venituri suplimentare care să nu fi fost valorificate la stabilirea pensiei, de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, fiind nelegală încadrarea acestei ipoteze în dispoziţiile art. 107 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind recalcularea. În aceste condiţii, nu se identifică ipoteza adăugării unor alte categorii de venituri sau a unor alte stagii de cotizare, complet neavute în vedere/nevalorificate la stabilirea iniţială a drepturilor de pensie, ci ipoteza în care, ulterior stabilirii pensiei, se constată diferenţe între sumele stabilite şi cele legal cuvenite ca urmare a identificării eronate a veniturilor anterioare pensionării, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010.
    104. Deci, în condiţiile în care se constată că venitul brut pe baza căruia s-a stabilit anterior pensia fusese determinat eronat şi se prezintă o altă adeverinţă care atestă venitul brut corect precizat, reclamantul este îndreptăţit la revizuirea pensiei în temeiul art. 107 alin. (1) din legea anterior evocată, în limitele instituite de alin. (2) al aceluiaşi articol.
    105. Faţă de prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 şi ale art. 13 alin. (1) din Normele metodologice, se constată că art. 82 se referă la indemnizaţia avută de magistrat în ultima lună de activitate; or, din interpretarea gramaticală a acestui text de lege, general acceptată şi confirmată de practica judecătorească, rezultă că legiuitorul a avut în vedere indemnizaţia avută în drept, iar nu veniturile efectiv încasate.
    106. De altfel, prin paragraful 22 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, s-a statuat în sensul că „dispoziţiile de lege criticate prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii ori la cererea pensionarului, în situaţia în care se constată o diferenţă între cuantumul stabilit al pensiei şi ceea ce s-ar cuveni potrivit dispoziţiilor legale. De asemenea, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferenţe între cuantumul stabilit al pensiei şi cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispoziţiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei“.
    107. Nu poate fi avută în vedere opinia conform căreia recalcularea drepturilor de pensie prevăzută de art. 107 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 263/2010 este aplicabilă în toate situaţiile în care pensionarul depune un document ce nu a existat iniţial la dosarul său administrativ, deoarece documentul care a generat în prezenta ipoteză eliberarea de către angajator a adeverinţei-tip care atestă un cuantum superior al indemnizaţiei ce constituia baza de stabilire a pensiei de serviciu este reprezentat de o hotărâre judecătorească definitivă; a ignora această adeverinţă echivalează cu nerespectarea acestei hotărâri şi menţinerea în continuare a pensionarului într-o situaţie de stabilire incorectă a drepturilor sale de pensie.
    108. Ca urmare, dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situaţia în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obţine o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaştere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum şi adeverinţa eliberată de angajator cu menţiunea în acest sens.
    109. Consecinţa incidenţei art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de revizuire începând cu data pensionării şi cu respectarea art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

    110. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă, prin Încheierea din 18 septembrie 2024, în Dosarul nr. 118/120/2023, şi în consecinţă:
    În interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, stabileşte următoarele:
    Dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind revizuirea drepturilor de pensie sunt aplicabile cererii formulate de un pensionar (fost magistrat), în situaţia în care, ulterior stabilirii drepturilor sale de pensie, acesta obţine o hotărâre judecătorească definitivă de recunoaştere a unor drepturi salariale începând cu o dată anterioară pensionării, precum şi adeverinţa eliberată de angajator cu menţiunea în acest sens.
    Consecinţa incidenţei art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 o reprezintă acordarea diferenţei dintre drepturile de pensie stabilite prin decizia anterioară şi cele stabilite prin decizia de revizuire începând cu data pensionării şi cu respectarea prevederilor art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 februarie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    Mariana Constantinescu
                    Magistrat-asistent,
                    Elena-Mădălina Ivănescu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 referitoare la interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 referitoare la interpretarea art. 107 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice