Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, excepţie ridicată de Societatea Vasyhot - S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 635/99/2018 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.283D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată, în acest sens, că termenul rezonabil nu reprezintă o neclaritate şi o impreviziune a legii, câtă vreme la folosirea lui se apelează inclusiv la redactarea unor norme constituţionale, cum este, spre exemplu, art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală. Chiar dacă „nivelul rezonabil“ prevăzut de reglementarea criticată presupune nişte aprecieri de fapt, consideră că sunt suficient de clare criteriile în funcţie de care să se analizeze dacă aprecierea este corectă sau nu. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Sentinţa nr. 952 din 27 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 635/99/2018, Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea Vasyhot - S.R.L. din Paşcani într-o acţiune în contencios administrativ şi fiscal având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unor decizii de plată emise în anul 2017 de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) Iaşi. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 sunt neconstituţionale, deoarece sintagma „documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalităţii şi regularităţii plăţilor“ nu respectă cerinţele de precizie, claritate, accesibilitate şi previzibilitate pe care trebuie să le îndeplinească o normă juridică, pentru a da posibilitatea adresanţilor de a-şi conforma conduita conţinutului acestei norme juridice, şi permite abuzuri de interpretare din partea autorităţii publice, în condiţiile în care textul de lege nu explică în mod clar care este conţinutul acestui nivel rezonabil de asigurare a controlului legalităţii şi regularităţii plăţilor. În acest sens, face referire la jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale şi la cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-au subliniat obligaţia legiuitorului de a edicta norme clare, precise şi previzibile, precum şi obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii drept garanţie a principiului legalităţii, prevăzut şi la art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Autoarea excepţiei apreciază că aceste exigenţe trebuie să fie inerente oricărui act normativ, cu atât mai mult unei reglementări care dă dreptul autorităţilor publice, în speţă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, de a lua măsuri care afectează patrimoniul persoanelor fizice şi juridice, având calitatea de fermieri, autoritate ce poate solicita orice fel de documente, în mod abuziv şi fără posibilitatea de a fi controlată cu privire la acest aspect de instanţă, în lipsa unui criteriu obiectiv de determinare care să fie prevăzut de art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015. Aşa fiind, consideră că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, în condiţiile în care legiuitorul nu a prevăzut care sunt criteriile obiective de determinare a acestui nivel rezonabil de asigurare a controlului legalităţii şi regularităţii plăţilor ce ar permite Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură să solicite fermierului oricând orice fel de documente. 6. Tribunalul Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, iar dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 sunt constituţionale. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, ordonanţă de urgenţă publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie 2015, dispoziţii potrivit cărora „Pentru a asigura protecţia eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalităţii şi regularităţii plăţilor, APIA este îndreptăţită să solicite documente suplimentare fermierilor.“ 11. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii contravin normelor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta referitoare la calitatea legii, şi în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum şi art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, intitulat Nicio pedeapsă fără lege. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 a fost adoptată în vederea instituirii unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor europene acordate României prin noua politică agricolă comună şi creează, totodată, cadrul juridic pentru alte acte normative care reglementează condiţiile implementării schemelor de plăţi menţionate, neadoptarea acesteia conducând la disfuncţionalităţi în procesul de accesare a formelor de sprijin financiar. De asemenea, în temeiul prevederilor art. 8 alin. (6) şi ale art. 34 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, a fost emis Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015. 13. Curtea reţine că, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, acest act normativ aprobă schemele de plăţi, ca mecanisme de susţinere şi de garantare a producătorilor agricoli şi a operatorilor economici, respectiv schemele de plăţi directe şi ajutoarele naţionale tranzitorii, care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, iar, potrivit art. 1 alin. (2) din acest act normativ, schemele de plăţi directe, potrivit legii, sunt următoarele: schema de plată unică pe suprafaţă; plata redistributivă; plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu; plata pentru tinerii fermieri; schema de sprijin cuplat; precum şi schema simplificată pentru micii fermieri. Beneficiarii acestor plăţi sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. 14. Conform art. 4 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) este instituţia responsabilă pentru implementarea schemelor de plăţi directe pentru agricultură, având ca sursă de finanţare Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), precum şi fonduri din bugetul naţional, iar art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 reglementează condiţiile generale care trebuie îndeplinite de fermieri pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2) din acelaşi act normativ. 15. Din perspectiva criticilor formulate în speţă, Curtea precizează că art. 58 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului are în vedere protejarea intereselor financiare ale Uniunii, context în care statele membre adoptă toate actele cu putere de lege şi actele administrative şi iau orice altă măsură necesară (i) pentru a asigura protecţia eficace a intereselor financiare ale Uniunii şi în special pentru a controla legalitatea şi corectitudinea operaţiunilor finanţate din fondurile europene pentru agricultură; (ii) pentru a asigura combaterea eficientă a fraudelor, în special în domeniile cu un nivel de risc mai ridicat, care să acţioneze ca factor disuasiv, ţinând cont de costuri şi beneficii, precum şi de caracterul proporţional al măsurilor; (iii) pentru a combate, a depista şi a corecta neregulile şi frauda; (iv) pentru a aplica sancţiuni eficace, disuasive şi proporţionale în conformitate cu dreptul Uniunii sau, în absenţa acestuia, cu dreptul intern şi a iniţia proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie; (v) pentru a recupera plăţile necuvenite, plus dobânzile aferente, şi a iniţia proceduri judiciare în acest scop, dacă este nevoie. 16. În acest context, Curtea reţine că prin art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, legiuitorul a prevăzut că pentru a asigura protecţia eficace a intereselor financiare ale Uniunii Europene, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) şi (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, mai sus menţionate, în cazul în care oricare dintre documentele prezentate de fermieri nu furnizează un nivel rezonabil de asigurare a controlului legalităţii şi regularităţii plăţilor, APIA este îndreptăţită să solicite documente suplimentare fermierilor. Astfel, în legislaţia secundară, şi anume prin art. 108 alin. (1) şi (2) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015, în situaţia în care APIA primeşte sesizări fundamentate privind utilizarea terenului pentru care s-a depus cererea unică de plată cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare sau dacă oricare dintre documentele prezentate de fermieri în legătură cu cererea unică de plată prezintă indicii de fraudă, se aplică prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, în situaţia în care din documentele prezentate de fermier, inclusiv din cele emise sau avizate de instituţii sau autorităţi publice, rezultă indicii de fraudă sau indicii ale tentativei de a obţine pe nedrept plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, se aplică prevederile Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare. 17. Curtea reţine, de asemenea, că la art. 109 şi 110 din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015, se prevede că, în sensul art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, documentele suplimentare solicitate fermierilor pot fi, de exemplu: extras din registrul special al contractelor de arendă ţinut de secretarul consiliului local, înregistrări contabile, registre ale exploataţiei, dovada suspendării activităţii agentului economic eliberată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), certificat constatator emis de ONRC privind acţionariatul societăţilor comerciale, registrul zilierilor angajaţi în baza Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Beneficiarul plăţilor trebuie să depună, din proprie iniţiativă, toate eforturile pentru a lua cunoştinţă de toate informaţiile publice referitoare la plăţile prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru care depune cererea unică de plată, astfel încât să cunoască toate condiţiile şi criteriile de acordare a acestora. 18. De asemenea, Curtea reţine că, potrivit art. 8 alin. (1) lit. o) şi p) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute la art. 1 alin. (2), fermierii trebuie să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele stabilite de aceasta, precum şi să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 19. În acest context, Curtea observă că sintagma „controale administrative“ este definită în cuprinsul art. 2 lit. i) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 619/2015, ca reprezentând controalele care au ca scop verificarea corectitudinii şi exhaustivităţii informaţiilor furnizate în cererea unică de plată, în documentele ataşate acesteia sau în alte declaraţii, a respectării conformităţii cu toate criteriile de eligibilitate, cu angajamentele şi cu alte obligaţii privind schema de ajutoare şi/sau măsura de sprijin în cauză, a condiţiilor în care este acordat ajutorul şi/sau sprijinul, a cerinţelor şi a standardelor relevante pentru ecocondiţionalitate, conform art. 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014, mai sus menţionat. 20. Având în vedere cele mai sus arătate, Curtea apreciază că deşi norma criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 acordă APIA un drept de apreciere cu privire la documentele prezentate de fermieri, care trebuie să prezinte un nivel rezonabil de asigurare a controlului de legalitate şi a regularităţii plăţii, nu se poate concluziona că acest drept de apreciere este unul subiectiv, reglementarea criticată fiind suficient de clar redactată şi de natură să excludă orice echivoc. De altfel, aşa cum a statuat Curtea în jurisprudenţa sa, dispoziţiile de lege nu trebuie interpretate şi aplicate în mod disparat, ci trebuie avut în vedere întregul cadru legislativ în materie. 21. Aşa fiind, având în vedere întregul ansamblu normativ incident materiei analizate, Curtea consideră că reglementarea criticată din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 îndeplineşte cerinţele de precizie, claritate, accesibilitate şi previzibilitate pe care trebuie să le întrunească o normă juridică, oferind destinatarilor posibilitatea de a-şi conforma conduita conţinutului normei juridice. 22. Cât priveşte susţinerile referitoare la faptul că autoritatea poate solicita orice fel de documente, în mod abuziv şi fără posibilitatea de a fi controlată cu privire la acest aspect de către instanţă, Curtea reţine că pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, APIA trebuie să ia măsuri care să asigure că tranzacţiile financiare din FEGA sunt executate în mod corect, fiind îndrituită să prevină şi să soluţioneze eficient orice neregularitate comisă de beneficiari. Mai mult, dreptul de apreciere al autorităţii publice, respectiv al APIA, este corelat cu posibilitatea acesteia de a solicita, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, documente suplimentare fermierilor în sprijinul cererii lor de plată, iar o eventuală exercitare abuzivă a acestui drept este supusă controlului de legalitate al instanţelor de contencios administrativ. 23. Prin urmare, având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea apreciază că dispoziţiile criticate nu contravin normelor constituţionale invocate de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, care urmează, astfel, să fie respinsă ca neîntemeiată. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Vasyhot - S.R.L. din Paşcani în Dosarul nr. 635/99/2018 al Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 40 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Iaşi - Secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
