Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 438 din 23 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (6^1)-(6^4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 438 din 23 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (6^1)-(6^4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 969 din 21 octombrie 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Erhard Christian Csaki, Victor Peter Michael Richard Csaki, Gerda Rosemarie Thalheim şi Carmen Beatrice Yvonne Renate Baumgarte în Dosarul nr. 3.802/85/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.350D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că prevederile legale criticate nu aduc atingere dreptului de proprietate în substanţa sa, ci se înscriu în marja de apreciere pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut-o statului român, în ceea ce priveşte acordarea măsurilor reparatorii. Se mai arată că prevederile legale criticate modifică sistemul de referinţă referitor la plata chiriei pentru imobilele restituite foştilor proprietari în temeiul art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Prin stabilirea cuantumului chiriei prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii/prelungirii contractului de închiriere se asigură un criteriu obiectiv, previzibil şi care asigură, totodată, menţinerea unui just echilibru între interesul general şi cel privat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 18 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.802/85/2016, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene. Excepţia a fost invocată de Erhard Christian Csaki, Victor Peter Michael Richard Csaki, Gerda Rosemarie Thalheim şi Carmen Beatrice Yvonne Renate Baumgarte într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii privind obligarea pârâtei Universitatea Lucian Blaga din Sibiu la plata chiriei restante aferente folosinţei unui imobil retrocedat în condiţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cerere formulată în temeiul Legii nr. 65/2015.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că potrivit dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, imobilele necesare şi afectate exclusiv şi nemijlocit activităţilor de interes public, de învăţământ, sănătate ori social-culturale, se restituie foştilor proprietari sau, după caz, moştenitorilor acestora, cu obligaţia de a-i menţine afectaţiunea pe o anumită perioadă (stabilită iniţial la 3 ani, ulterior prelungită până la 10 ani), noul proprietar beneficiind de o chirie, în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. Autorii excepţiei arată că Hotărârea Guvernului nr. 343/2007 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.886/2006 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor art. 16 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ale art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România şi ale art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, care stabilea un nou mod de calcul al chiriilor pentru imobilele retrocedate în condiţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001, a fost anulată de către instanţa de contencios administrativ, fiind, practic, repusă în aplicare Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006.
    6. Prin art. 45 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România a fost prelungită de la 3 la 10 ani perioada în care proprietarii imobilelor retrocedate în condiţiile art. 16 din Legea nr. 10/2001 erau obligaţi să menţină afectaţiunea de interes public a acestora, cu plata unei chirii, stabilită, în funcţie de valoarea de piaţă, prin hotărâre a Guvernului. Prin Decizia nr. 232 din 10 mai 2013, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra prevederilor art. 45 din Legea nr. 165/2013, statuând că acestea sunt constituţionale, cu motivarea că menţin un just echilibru între interesul general al societăţii, pe de o parte, şi interesul individual, pe de altă parte, cu motivarea că noii proprietari beneficiază de plata unei chirii, stabilită în funcţie de valoarea de piaţă, pe perioada menţinerii afectaţiunii de interes public a imobilelor retrocedate.
    7. În acest context legislativ, autorii excepţiei arată că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 şi până la adoptarea Legii nr. 65/2015, nu a fost adoptată o hotărâre a Guvernului care să stabilească un cuantum al chiriilor în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor retrocedate, fiind în continuare aplicabile cuantumurile chiriilor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006.
    8. Prin art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015, textul de lege criticat în prezenta cauză, a fost modificat art. 45 din Legea nr. 165/2013, fiind instituită o nouă modalitate de calcul al chiriilor, fără a se ţine cont de valoarea de piaţă a imobilelor, aşa cum era soluţia legislativă cuprinsă iniţial în Legea nr. 165/2013 şi confirmată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. În acest context, autorii excepţiei susţin că noua soluţie legislativă se îndepărtează în mod vădit de la soluţia legislativă iniţială, singura apreciată ca fiind constituţională. Astfel, se susţine că soluţia legislativ criticată este lipsită de proporţionalitate şi nu păstrează un just echilibru între interesele generale ale societăţii şi cele individuale, contravenind astfel dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Constituţie. Mai mult, prin durata foarte mare în care este îngrădit dreptul de proprietate, precum şi prin faptul că este înlăturat remediul legal al calculării chiriei în funcţie de valoarea de piaţă a imobilelor retrocedate este încălcat dreptul de proprietate în substanţa sa, prin afectarea atributelor posesiei şi folosinţei, precum şi, de facto, a însuşi dreptului de dispoziţie. De asemenea, se susţine că, potrivit mecanismului de calcul instituit prin textul de lege criticat, nivelul chiriei este chiar inferior celui instituit prin Hotărârea Guvernului nr. 1.886/2006, iar modalităţile de calcul includ referinţe străine de natura, afectaţiunea şi funcţionalitatea imobilelor la care se referă art. 16 din Legea nr. 10/2001, respectiv prin raportare la grila notarială aferentă construcţiilor cu destinaţia de locuinţă sau cu destinaţie de spaţiu industrial.
    9. Totodată, se mai susţine şi încălcarea principiului constituţional al statului de drept, care implică şi coerenţă în actul de legiferare, dat fiind faptul că legiuitorul s-a raportat la aceeaşi stare de fapt în mod diferit, prin succesiunea actelor normative adoptate în privinţa modalităţii de stabilire a chiriilor pentru imobilele reglementate de art. 16 din Legea nr. 10/2001, contrar şi cu jurisprudenţa în materia dreptului de proprietate pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotărârea din 23 septembrie 1982, pronunţată în Cauza Sporrong şi Lönnroth împotriva Suediei, sau Hotărârea din 19 iunie 2006, pronunţată în Cauza Hutten-Czapska împotriva Poloniei.
    10. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat nu contravine dispoziţiilor constituţionale invocate, menţionând în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 232 din 10 mai 2013.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare au fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate.
    12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele:
    13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă prevederile art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 2 aprilie 2015.
    15. Întrucât prevederile de lege criticate modifică şi completează dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi ţinând cont de dispoziţiile art. 62 teza întâi („Efectele dispoziţiilor de modificare şi de completare“) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, Curtea reţine că obiect al excepţiei îl constituie dispoziţiile art. 45 alin. (6^1)-(6^4) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora:
    "(6^1) În perioada menţinerii afectaţiunii de interes public, noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, care se stabileşte în funcţie de valoarea imobilului prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere. În cazul construcţiilor cu o suprafaţă de până la 300 mp, la calculul valorii se aplică grila notarială aferentă construcţiilor cu destinaţia de locuinţă. Pentru suprafaţa care excedează limitei de 300 mp se aplică grila notarială aferentă construcţiilor cu destinaţie de spaţiu industrial.
(6^2) Cuantumul anual al chiriei nu poate depăşi 6% din valoarea construcţiei, respectiv 4% din valoarea terenului, stabilită conform alin. (6^1).
(6^3) Noul proprietar şi deţinătorul actual al imobilului vor încheia un contract de închiriere, în formă scrisă, în termen de 60 de zile de la data emiterii deciziei privind restituirea în natură.
(6^4) Plata obligaţiilor care decurg din contractele de închiriere se asigură din fondurile prevăzute cu această destinaţie în bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate, în condiţiile legii.“"

    16. În opinia autorilor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 45 din Legea nr. 165/2013 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, în cadrul controlului a priori, în privinţa prelungirii perioadei de menţinere a afectaţiunii de interes public pentru o perioadă de 10 ani. Prin Decizia nr. 232 din 10 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 iunie 2013, Curtea a reţinut că dispoziţiile art. 45 din lege instituie o restricţie temporară cu privire la exerciţiul dreptului de proprietate în privinţa bunurilor imobile restituite foştilor proprietari, în considerarea afectaţiunii speciale a acestora, cu restrângerea exerciţiului dreptului de proprietate pe o perioadă limitată de timp, respectiv 10 ani. Curtea a reţinut că o asemenea măsură legislativă este în concordanţă cu exigenţele constituţionale prevăzute în art. 53 din Constituţie, fiind o măsură necesară şi proporţională, dat fiind faptul că păstrează un just echilibru între interesele generale ale societăţii, prin menţinerea afectaţiunii de interes public a imobilelor restituite foştilor proprietari de către aceştia sau moştenitorii lor pe o perioadă de 10 ani, şi cele individuale, prin plata unei chirii, „stabilită în funcţie de valoarea de piaţă“ [art. 45 alin. (6) din lege], de către deţinătorii actuali ai bunurilor imobile menţionate, cuantumul acestora fiind reglementat ulterior, prin hotărâri ale Guvernului, astfel cum s-a reţinut anterior.
    18. În prezent, soluţia legislativă introdusă prin art. I pct. 3 subpunctul 4 din Legea nr. 65/2015, textul de lege criticat în prezenta cauză, care a modificat art. 45 din Legea nr. 165/2013, prevede un mod de stabilire al chiriei în funcţie de valoarea imobilului, prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere. Autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate arată că acest mod de calcul al chiriilor pentru imobilele retrocedate foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, care sunt ţinuţi de obligaţia menţinerii afectaţiunii de interes public a imobilelor pentru o perioadă determinată, conduce la o valoare mult diminuată al cuantumului acestora, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 44 şi art. 53 din Constituţie.
    19. În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că problematica modalităţii de despăgubire a foştilor proprietari sau a moştenitorilor acestora, respectiv aceea a acordării unei despăgubiri apreciate ca fiind injustă, nefiind pusă în acord cu valoarea de circulaţie a imobilului preluat în mod abuziv, a mai fost supusă controlului de constituţionalitate exercitat asupra Legii nr. 165/2013. Prin mai multe decizii, Curtea s-a pronunţat asupra dispoziţiilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, privind evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi la art. 50 lit. b) din acelaşi act normativ, prin care se abrogă, de la data intrării în vigoare a legii, orice dispoziţie referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaţionale de evaluare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 328 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 14 august 2019, Decizia nr. 755 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 11 ianuarie 2019, Decizia nr. 649 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, Decizia nr. 164 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 2 iulie 2018 sau Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014).
    20. Prin aceste decizii, Curtea a reţinut că modalitatea de calcul al despăgubirilor, prin evaluarea imobilului în funcţie de grila notarială, iar nu în funcţie de valoarea de piaţă a imobilului constituie modalitatea prin care legiuitorul a înţeles să transpună în legislaţia naţională exigenţele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a pronunţării Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, prin care a fost reţinută în sarcina statului român obligaţia implementării unor proceduri simplificate şi eficiente, întemeiate pe măsuri legislative şi pe o practică judiciară şi administrativă coerentă, precum şi obligaţia adoptării unor reguli de procedură clare şi simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeaşi hotărâre, în cadrul măsurilor cu caracter general sugerate cu titlu orientativ, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a luat act cu interes de propunerea avansată de Guvernul român în planul său de acţiune ce vizează stabilirea unor termene constrângătoare pentru toate etapele administrative, arătând că o astfel de măsură, cu condiţia să fie realistă şi dublată de un control jurisdicţional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficienţei mecanismului de despăgubire. Curtea a mai reţinut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menţionată a fost acordată statului o largă marjă de apreciere în privinţa modului de configurare şi executare a creanţelor statului în materia restituirii imobilelor. În acest sens, prin aceeaşi hotărâre, s-a statuat că statului „trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din ţară şi pentru punerea lor în aplicare“ (paragraful 233), iar „Plafonarea despăgubirilor şi eşalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foştilor proprietari şi interesul general al colectivităţii“ (paragraful 235). În consecinţă, ţinând cont de numărul mare de persoane vizate şi de consecinţele importante ale hotărârii, al cărui impact asupra întregii ţări este considerabil, „autorităţile naţionale rămân suverane pentru a alege [...] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236).
    21. Tot astfel, Curtea a invocat şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, potrivit căreia acesta nu garantează un drept la o compensaţie integrală în orice circumstanţe, o compensaţie numai parţială nefăcând privarea de proprietate nelegitimă eo ipso în toate cazurile. În mod special, anumite obiective legitime, de utilitate publică, precum cele care urmăresc măsuri de reformă economică sau de dreptate socială, pot milita pentru o rambursare mai mică decât valoarea de piaţă integrală (a se vedea în acest sens hotărârile din 21 februarie 1986 şi din 8 iulie 1986, pronunţate în cauzele James şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 54, şi, respectiv, Lithgow şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 120).
    22. Prin urmare, având în vedere că principala critică de neconstituţionalitate formulată în prezenta cauză se referă la modalitatea de calcul al cuantumului chiriilor încasate de foştii proprietari ai imobilelor retrocedate în condiţiile art. 45 din Legea nr. 165/2013, respectiv prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere, iar nu la valoarea de piaţă a imobilelor, Curtea reţine că cele statuate în jurisprudenţa invocată a Curţii Constituţionale îşi menţin valabilitatea, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate urmând să fie respinsă ca neîntemeiată.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Erhard Christian Csaki, Victor Peter Michael Richard Csaki, Gerda Rosemarie Thalheim şi Carmen Beatrice Yvonne Renate Baumgarte în Dosarul nr. 3.802/85/2016 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 45 alin. (6^1)-(6^4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Irina-Loredana Gulie

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016