Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 429 din 21 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 429 din 21 iunie 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 429 din 21 iunie 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 785 din 12 septembrie 2018

┌───────────────────┬─────────────────┬┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Marian Enache │- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Daniel Marius Morar│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Mona-Maria │- judecător ││
│Pivniceru │ ││
├───────────────────┼─────────────────┼┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător ││
├───────────────────┼─────────────────┴┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian │- │
│Văduva │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Bleotu Cristian Irinel în Dosarul nr. 37.229/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, întro cauză având ca obiect o contestaţie privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant, formulată în temeiul art. 9^2 alin. (7) din Legea nr. 341/2004.
    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei de neconstituţionalitate, asistat de avocat Ilie Drăgulin, din Baroul Dolj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181D/2018 şi nr. 197D/2018, având ca obiect excepţii de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, excepţii ridicate de Rupa Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe şi Stângă Constantin, în dosarele nr. 38.503/3/2016, nr. 38.508/3/2016, nr. 28.445/3/2016 şi nr. 33.231/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiilor, Rupa Sonel şi Stângă Constantin, asistaţi de avocat Ilie Drăgulin, din Baroul Dolj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. Avocatul prezent depune împuternicire de reprezentare şi a autorilor Dincă Ion şi Langa Liviu-Gheorghe.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181D/2018 şi nr. 197D/2018 la Dosarul nr. 2.852D/2017. Reprezentantul Ministerului Public şi avocatul prezent sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarelor nr. 2.853D/2017, nr. 2.854D/2017, nr. 181D/2018 şi nr. 197D/2018 la Dosarul nr. 2.852D/2017, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul avocatului Ilie Drăgulin, care arată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost încă aprobată prin lege, iar asupra criticilor de neconstituţionalitate formulate în cauză, Curtea Constituţională nu s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa anterioară. Actul normativ criticat a fost adoptat în mod netransparent, fără avizul Consiliului Legislativ, şi nu respectă adevărul istoric cu privire la Revoluţia din 1989. Se mai arată că dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale pentru că sunt discriminatorii şi pentru că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, au fost vătămate interesele unui număr de 22.000 persoane care trăiau exclusiv din indemnizaţie.
    7. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a stabilit că dreptul la indemnizaţie reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, legiuitorul având dreptul de liberă apreciere asupra unor astfel de beneficii, precum şi a stabilirii condiţiilor şi criteriilor de acordare. Reprezentantul Ministerului Public conchide că aceste considerente sunt valabile şi în cauzele de faţă şi solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 27 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 33.231/3/2016, prin încheierile din 20 aprilie 2017, pronunţate în dosarele nr. 37.229/3/2016, nr. 38.503/3/2016 şi 38.508/3/2016, precum şi prin Sentinţa civilă nr. 4.390 din 7 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 28.445/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Bleotu Cristian Irinel, Rupa Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe şi Stângă Constantin, reclamanţi în cauze având ca obiect contestaţii privind noile certificate - Luptător cu Rol Determinant, formulate în temeiul art. 9^2 alin. (7) din Legea nr. 341/2004.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin că nu se justifică sub niciun motiv caracterul de urgenţă al actului normativ criticat, precum şi faptul că acesta nu a fost analizat în şedinţă de guvern, el fiind publicat în Monitorul Oficial sub rezerva avizării de către Consiliul Legislativ, aviz ce a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea ordonanţei de urgenţă.
    10. De asemenea, se arată că dispoziţiile art. 3^1 din Legea nr. 341/2004 încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. Discriminarea operează atât faţă de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, răniţi, reţinuţi, urmaşi, dar, în mod deosebit, faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987. Persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nu au participat la Revoluţia din Decembrie 1989, singurul merit al lor fiind că un număr de 73 de muncitori de la Uzinele de Autocamioane Braşov au ieşit în stradă, doar pentru revendicări de ordin salarial. Cu toate acestea, prin actul normativ contestat, aceştia beneficiază în continuare de indemnizaţiile reparatorii, în timp ce luptătorii remarcaţi nu mai beneficiază.
    11. Autorii susţin că se încalcă, de asemenea, dreptul la viaţă prevăzut de art. 22 alin. (1) din Constituţie, din cauza diminuării sau neacordării indemnizaţiei reparatorii, în condiţiile în care, pentru majoritatea beneficiarilor Legii nr. 341/2004, aceasta este singura sursă de venit. În plus, măsurile de diminuare a indemnizaţiilor încalcă prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie care consacră dreptul la măsuri de asistenţă socială şi prevederile art. 53 din Constituţie, fiind disproporţionate.
    12. Neacordarea indemnizaţiei reparatorii reprezintă şi o încălcare a dreptului de proprietate, protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
    13. Restrângerea exerciţiului drepturilor pentru două dintre categoriile beneficiarilor Legii nr. 341/2004 are ca efect, în opinia autorilor, încălcarea prevederilor art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, precum şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ambele privind interzicerea discriminării.
    14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal arată că excepţiile de neconstituţionalitate sunt neîntemeiate. În dosarele Curţii nr. 2.852D/2017, nr. 2.853D/2017 şi nr. 2.854D/2017 susţine că punerea în aplicare a politicilor sociale şi economice presupune, printre altele, şi ca legiuitorul să dispună de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor sale de aplicare. Posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă nu poate fi împiedicată, mai ales în situaţiile în care se impune ca statul să intervină în plan legislativ pentru rezolvarea urgentă a unor probleme care ţin de interesul public. În caz contrar, s-ar ajunge la negarea competenţelor legislative, lucru care ar fi inadmisibil. În Dosarul Curţii nr. 181D/2018, instanţa judecătorească nu şia motivat opinia, iar, în Dosarul Curţii nr. 197D/2018, a invocat Decizia Curţii Constituţionale nr. 389 din 14 iunie 2016.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Guvernul, în dosarele Curţii nr. 2.853D/2017 şi nr. 2.854D/2017, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând trimitere în acest sens la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.
    17. Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituţionale, făcând trimitere la punctele de vedere exprimate cu ocazia soluţionării de către Curtea Constituţională a unor sesizări de neconstituţionalitate similare.
    18. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi ale Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    19. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    20. Cu referire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, deşi atât autorii acesteia, cât şi instanţa de judecată se referă la prevederile art. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în realitate dispoziţiile criticate sunt cele ale art. I pct. 4, 6, 16, 17 şi 19-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Prevederile art. I pct. 4 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 modifică dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 341/2004 cu privire la instituirea şi definirea titlurilor de Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi Participant la Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989. Prevederile art. I pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 introduce în cuprinsul Legii nr. 341/2004 trei noi articole, respectiv art. 3^1, art. 3^2 şi art. 3^3. Astfel, prevederile art. 3^1 din Legea nr. 341/2004 definesc noţiunile de persoane care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, urmaş de erou-martir, obiective de importanţă deosebită, Secretariatul de Stat, Asociaţiile de revoluţionari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992, certificatele preschimbate şi Comisia parlamentară, cele ale art. 3^2 reglementează procedura de eliberare a certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, iar prevederile art. 3^3 ale Legii nr. 341/2004 reglementează aspecte privind procedura de acordare a calităţilor pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 şi 4 din Legea nr. 341/2004. Dispoziţiile art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 abrogă prevederile art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004 care se refereau la procedura de atribuire a titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004. Dispoziţiile art. I pct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 reglementează procedura de eliberare a noului certificat de Luptător cu Rol Determinant. Prevederile art. I pct. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 modifică art. 11 din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora „Comisia parlamentară îşi continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi.“ Prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 modifică prevederile art. 12 şi art. 13^1 din Legea nr. 341/2004 care reglementează aspecte care ţin de modalitatea de constituire a surselor de finanţare necesare plăţii indemnizaţiilor, precum şi de situaţia acordării drepturilor. În sfârşit, prevederile art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2004 modifică prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 341/2004 care reglementează aspecte ce privesc Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987.
    21. În opinia autorilor excepţiei, dispoziţiile criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă, art. 47 privind nivelul de trai, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi art. 115 referitor la delegarea legislativă, precum şi art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului privind interzicerea discriminării.
    22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că o parte dintre dispoziţiile criticate în dosarele conexate, respectiv art. I pct. 16 şi 20-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, contrar prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor (...) privind neconstituţionalitatea (...) unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă (...) care are legătură cu soluţionarea cauzei (...)“, nu au legătură cu soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea Constituţională. Această concluzie se impune odată ce sunt avute în vedere, pe de o parte, evoluţia reglementării în materia referitoare la arătarea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 şi, pe de altă parte, natura cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în condiţiile în care, în timp, Curtea Constituţională a pronunţat numeroase decizii prin care a analizat constituţionalitatea unor dispoziţii ale Legii nr. 341/2004 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Astfel, Curtea a reţinut, în Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017 [paragrafele 22-26], că, în memoria celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de recunoaştere a meritelor celor care s-au remarcat în mod deosebit în lupta pentru răsturnarea regimului totalitar, ca recompensă a societăţii pentru contribuţia adusă la înfăptuirea Revoluţiei din 1989, a fost adoptată Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare. În baza dispoziţiilor acestei legi, titlurile care puteau fi acordate luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 erau: „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, precum şi drepturile ce se cuveneau beneficiarilor acestor titluri.
    24. Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menţinut unele dintre soluţiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“ se referă, în noua reglementare, la trei categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“.
    25. Curtea a reţinut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obţinut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, şi dreptul la o indemnizaţie lunară reparatorie, în condiţiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calităţile şi titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990.
    26. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizaţia lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condiţiile legii, persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, nu s-a acordat.
    27. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“, „Luptător cu Rol Determinant“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condiţiile legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului şi titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Preşedintele României, prin decret prezidenţial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conţinut normativ la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară persoanelor care au obţinut titlurile de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări.
    28. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate, prevalându-se de prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004, au înaintat, în temeiul prevederilor art. 9^2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 341/2004, Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 cereri cu privire la eliberarea noilor certificate de Luptător cu Rol Determinant. Nemulţumiţi fiind de modul în care Secretariatul le-a soluţionat cererile, au adresat, în temeiul art. 92 alin. (7) din Legea nr. 341/2004, Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989 câte o contestaţie. Ulterior, prevalându-se de prevederile art. 26 din Legea nr. 341/2004, aceştia au formulat, în contradictoriu cu Comisia parlamentară a revoluţionarilor din decembrie 1989, pe rolul Tribunalului Bucureşti - Secţia a 2-a contencios administrativ şi fiscal, acţiuni prin care au solicitat obligarea acesteia la soluţionarea favorabilă a contestaţiilor, acte juridice administrative pe care le consideră nelegale, nemotivate, neîntemeiate şi neconstituţionale; obligarea pârâtei de a înainta către Secretariatul de Stat avizul favorabil în vederea formulării propunerii de atribuire a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant, de către Preşedintele României, precum şi obligarea pârâtei să le contrasemneze certificatul doveditor al calităţii de Luptător cu Rol Determinant. În plus, autorii excepţiei de neconstituţionalitate care face obiectul dosarelor Curţii nr. 181D/2018 şi nr. 197D/2018 au solicitat instanţei de judecată şi obligarea Secretariatului de a elibera adeverinţe către Casa de Pensii, în vederea reintroducerii în plată a indemnizaţiei reparatorii, neacordate începând cu 1 ianuarie 2012, precum şi să dispună ca, în baza adeverinţelor, Casa de Pensii din localitatea de domiciliu să le reintroducă în plată indemnizaţiile reparatorii începând cu 1 ianuarie 2015, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.
    29. Prin dispoziţiile art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 341/2004, care fac parte din cap. II al acesteia intitulat Revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987. Or, având în vedere că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au sesizat instanţa judecătorească cu soluţionarea unor acţiuni prin care apreciază că le sunt lezate interesele protejate de Legea nr. 341/2004 legate de participarea lor la Revoluţia Română din decembrie 1989, aşa cum se intitulează şi capitolul I al acesteia, dispoziţiile art. I pct. 22 şi 23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    30. De altfel, Curtea a mai pronunţat o soluţie similară în jurisprudenţa sa anterioară. În acest sens, în paragraful 23 al Deciziei nr. 399 din 13 iunie 3017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 744 din 15 septembrie 2017, se precizează: „Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, referitoare la termenele în care se depun cererile prevăzute la art. 20 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, respectiv cererile privind constatarea calităţilor prevăzute la art. 18 alin. (1) din aceeaşi lege referitoare la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, Curtea constată că aceste norme nu au legătură cu soluţionarea cauzei, având în vedere faptul că autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate nu se află în ipoteza normei criticate, întrucât deţin certificate privind titlul de «Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite». Or, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, «Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei [...]». Ţinând cont de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 este inadmisibilă.“
    31. Prevederile art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 abrogă dispoziţiile art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora „În conformitate cu prevederile prezentei legi, titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) se atribuie, prin decret, de către Preşedintele României, la propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, cu avizul comisiei parlamentare constituite pentru controlul aplicării prevederilor prezentei legi, potrivit principiilor cuprinse la art. 2 şi criteriilor stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, pe baza certificatelor doveditoare preschimbate conform alin. (1).“
    32. Dispoziţiile abrogate făceau parte din art. 9 al Legii nr. 341/2004 care se referă exclusiv la preschimbarea de către Secretariatul de Stat a certificatelor doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Certificatul preschimbat, potrivit art. 1^1 lit. a) şi b) din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.412/2004, este distinct de certificatul nou sau noul certificat. În temeiul acestei deosebiri, legiuitorul primar derivat a introdus, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în Legea nr. 341/2004, un nou articol, respectiv art. 9^2. Or, în condiţiile în care autorii excepţiei au formulat acţiunile de pe rolul instanţelor judecătoreşti în temeiul art. 92 din Legea nr. 341/2004, prevederile art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu au legătură cu soluţionarea acestora. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.
    33. Aşa cum, în mod constant, a arătat Curtea Constituţională (de exemplu, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009, nr. 250 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 18 iulie 2017, paragraful 26, nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015, paragraful 42, şi nr. 131 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 17 mai 2016, paragraful 23), este unanim acceptat că exercitarea atribuţiilor judecătorului implică, în primul rând, identificarea normei aplicabile. În considerarea acestui fapt, precum şi a obiectului acţiunilor cu a căror soluţionare a fost învestită instanţa, Curtea reţine că prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu pot să facă parte dintre normele pe care acestea le pot aplica în soluţionarea litigiilor.
    34. Legea nr. 341/2004 a instituit un mecanism potrivit căruia, sub condiţia îndeplinii anumitor condiţii, sunt recunoscute o serie de titluri şi calităţi [a se vedea prevederile art. 3 alin. (1)]. Subsecvent acestei recunoaşteri a titlurilor şi a calităţilor, Legea nr. 341/2004 acordă şi anumite drepturi patrimoniale (a se vedea prevederile art. 4 şi 5). Cu alte cuvinte, recunoaşterea, în concret, pentru o anumită persoană, a uneia dintre calităţile sau titlurile prevăzute de Legea nr. 341/2004 îi conferă şi calitatea de titular al drepturilor prevăzute de art. 4 şi 5. Cu toate acestea însă, cele două operaţiuni sunt, din punct de vedere conceptual, distincte. De altfel, Curtea însăşi, în paragraful 15 al Deciziei nr. 236 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 29 iunie 2015, a reţinut că obţinerea unei indemnizaţii, în condiţiile legii, deci a unei valori patrimoniale, de către persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege în acest sens, constituie un drept ulterior, subsecvent constatării calităţii de persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.
    35. Or, având în vedere, pe de o parte, că obiectul cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate vizează recunoaşterea unuia dintre titlurile şi calităţile oferite de Legea nr. 341/2004, respectiv Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant şi, pe de altă parte, că prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 reglementează aspecte care ţin de modalitatea de constituire a surselor de finanţare necesare plăţii indemnizaţiilor, precum şi de situaţia acordării drepturilor, acestea nu au legătură cu soluţionarea cauzelor în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
    36. În plus, din examinarea criticilor de neconstituţionalitate nu se pot decela argumente care să vizeze, în mod specific, prevederile art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014. Or, având în vedere exigenţa impusă de Curte autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate de a le motiva, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 apare, o dată în plus, ca inadmisibilă.
    37. Prin urmare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 20 şi 21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014.
    38. În jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a reţinut, de exemplu în deciziile nr. 785 din 15 decembrie 2016 [paragraful 30] sau nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017 (paragraful 49), referitor la existenţa unei pretinse discriminări între categoria Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite şi categoria Luptător cu Rol Determinant, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, că normele legale supuse controlului de constituţionalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor lor interese subiective.
    39. În jurisprudenţa sa, Curtea a arătat, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale privind dreptul de proprietate, dreptul la viaţă, dreptul la integritate fizică şi corporală şi dreptul la un nivel de trai decent, că sunt relevante cele reţinute prin Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, şi Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, în sensul că dreptul de a obţine titlul de „luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“ nu este un drept constituţional, ci unul acordat prin lege. Aşa fiind, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilităţii vechilor certificate. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor.
    40. De asemenea, Curtea a reţinut că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituţiei este condiţionată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancţiunile nerespectării acestor cerinţe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exerciţiului drepturilor respective. (a se vedea Decizia nr. 645 din 1 noiembrie 2016, paragrafele 16 şi 17, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017).
    41. Cu referire particulară la pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale care garantează dreptul de proprietate privată, Curtea a constatat, în Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012, că sumele reprezentând indemnizaţii restante ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie, într-adevăr, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aceste tipuri de indemnizaţii au caracter reparatoriu, fără consacrare constituţională, astfel încât legiuitorul le poate acorda sau nu, dar, în momentul în care a decis acordarea unor astfel de indemnizaţii pe o anumită perioadă, are, de asemenea, dreptul de a alege frecvenţa şi modalitatea concretă de acordare a acestora. Nefiind drepturi constituţionale, legiuitorul poate opta şi pentru retragerea viitoare a lor (a se vedea, în acest sens, art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011).
    42. Curtea a luat în considerare, în trecut, şi critici formulate din perspectiva art. 53 din Constituţie, reţinând, de exemplu prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragraful 59, că nu au incidenţă în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exerciţiului vreunui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale.
    43. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 16 şi 20-23 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Bleotu Cristian Irinel, Rupa Sonel, Dincă Ion, Langa Liviu-Gheorghe şi Stângă Constantin în dosarele nr. 37.229/3/2016, nr. 38.503/3/2016, nr. 38.508/3/2016, nr. 28.445/3/2016 şi nr. 33.231/3/2016 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi părţi în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe şi constată că dispoziţiile art. I pct. 4, 6, 17 şi 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 21 iunie 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016