Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 429 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 429 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 200 din 16 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Balogh Iozsef Arpad în Dosarul nr. 20.602/271/2019 al Tribunalului Bihor - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 25D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că aceasta nu vizează constituţionalitatea normelor procesual penale criticate, ci interpretarea şi aplicarea lor de către instanţele judecătoreşti. În subsidiar, solicită respingerea ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa instanţei de control constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 20.602/271/2019, Tribunalul Bihor - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată de Balogh Iozsef Arpad într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de acesta împotriva unei încheieri pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, prin care a fost admisă plângerea, a fost desfiinţată hotărârea atacată şi s-a dispus începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală. Instanţa de control judiciar a invocat şi a pus în discuţie, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei declarate de contestator, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, privind nemotivarea acesteia în termenul de 3 zile reglementat de dispoziţiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că, potrivit normelor procesual penale criticate, contestaţia nemotivată în termen de 3 zile este inadmisibilă. Susţine, în esenţă, că în acest fel este încălcat art. 16 din Constituţie referitor la egalitatea în drepturi, prin raportare la dispoziţiile art. 347 şi ale art. 425^1 din Codul de procedură penală, care nu impun exigenţa motivării contestaţiei într-un termen determinat, pentru persoane aflate în aceleaşi ipoteze procesuale. Arată că, deşi fraza finală din alin. (9) al art. 341 din Codul de procedură penală prevede sancţiunea inadmisibilităţii pentru nemotivarea căii de atac, această dispoziţie se coroborează cu prima frază a aceluiaşi alineat al aceluiaşi articol, astfel încât, în urma acestei coroborări, ar fi inadmisibilă contestaţia nemotivată în termenul de 3 zile de la comunicarea încheierii.
    6. Tribunalul Bihor - Secţia penală apreciază că, ulterior pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 243 din 16 aprilie 2019, prin care s-a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, care exclude posibilitatea de a face contestaţie împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară cu privire la dispoziţia de începere a judecăţii referitor la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, pronunţată în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, este neconstituţională, instituţia soluţionării contestaţiei, reglementată de art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, a devenit similară cu instituţia contestaţiei asupra încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în această fază procesuală, iar art. 347 din Codul de procedură penală nu prevede sancţiunea inadmisibilităţii pentru situaţia în care contestaţia formulată de persoanele interesate nu este motivată.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este, în principal, inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci solicită instanţei de contencios constituţional validarea unei anumite interpretări a dispoziţiilor legale supuse controlului de constituţionalitate, iar, în subsidiar, neîntemeiată, apreciind că prevederile criticate se completează cu dispoziţiile art. 425^1 din Codul de procedură penală, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile alin. (3) al acestui articol, care prevăd posibilitatea motivării până la termenul stabilit pentru soluţionarea contestaţiei.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, modificate prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Ulterior invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 36 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Cu privire la o astfel de ipoteză, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care a constatat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Pentru aceste motive, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost modificate prin prevederile art. II pct. 94 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2016, reglementarea în vigoare la data sesizării Curţii Constituţionale. Normele procesual penale criticate au următorul conţinut: „(9) În cazul prevăzut la alin. (7) pct. 2 lit. c), în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii procurorul, petentul şi intimaţii pot face, motivat, contestaţie cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale. Contestaţia nemotivată este inadmisibilă.“
    12. Autorul excepţiei susţine că normele procesual penale criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta a fost ridicată într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de autor împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, prin care a fost admisă plângerea, a fost desfiinţată hotărârea atacată şi s-a dispus începerea judecăţii cu privire la faptele şi persoanele pentru care, în cursul cercetării penale, a fost pusă în mişcare acţiunea penală. În cauză, instanţa de control judiciar a invocat şi a pus în discuţie, din oficiu, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei declarate de contestator, autor al excepţiei de neconstituţionalitate, privind nemotivarea contestaţiei în termenul de 3 zile reglementat de dispoziţiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală.
    14. Având în vedere cadrul procesual în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală sunt aplicabile doar în situaţia în care, în faza de urmărire penală, a fost pusă în mişcare acţiunea penală, doar cu privire la faptele şi persoanele pentru care s-a dispus acest act procesual. Potrivit pct. 2 al alin. (7) al art. 341 din Codul de procedură penală, în soluţionarea plângerilor formulate în temeiul art. 340 din Codul de procedură penală, în cauzele în care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, exclude probele nelegal administrate ori, după caz, sancţionează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii. Curtea reţine că, verificând legalitatea şi temeinicia soluţiei procurorului, în ipoteza în care acesta a pus anterior în mişcare acţiunea penală în cauză, în temeiul art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea judecăţii după verificarea competenţei, verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale.
    15. Curtea reţine, de asemenea, că soluţia prevăzută la art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală se dispune prin încheiere, care constituie actul de sesizare a instanţei de fond şi care are valenţele unui rechizitoriu. Încheierea de începere a judecăţii, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară, este supusă controlului judiciar în procedura soluţionării contestaţiei reglementată de art. 341 alin. (9) şi (10) din Codul de procedură penală, formulată de procuror sau inculpat cu privire la aspectele consemnate în încheiere referitor la stabilirea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală, în condiţiile normelor procesual penale anterior menţionate.
    16. Autorul excepţiei susţine că situaţia intimatului din procedura plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată este mai gravă, întrucât contestaţia trebuie motivată în termen de 3 zile, în caz contrar fiind inadmisibilă, potrivit art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, în timp ce, în procedura camerei preliminare, contestaţia nu trebuie motivată, potrivit art. 347 din acelaşi act normativ, termenul pentru promovarea căii de atac fiind tot de 3 zile de la comunicarea încheierii.
    17. Curtea constată că, examinând critici de neconstituţionalitate similare, a pronunţat Decizia nr. 130 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 24 mai 2017, prin care a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, reţinând că soluţia legislativă criticată este similară celei instituite de art. 347 din Codul de procedură penală, iar obligaţia de a formula contestaţia cu privire la modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale, motivat, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii, nu este de natură să afecteze constituţionalitatea prevederilor invocate. În acest sens, Curtea a constatat că stabilirea competenţei instanţelor judecătoreşti şi instituirea regulilor de desfăşurare a procesului, deci şi reglementarea căilor de atac, constituie atributul exclusiv al legiuitorului. Astfel, atât art. 129, cât şi art. 126 alin. (2) din Constituţie fac referire la „condiţiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, condiţiile procedurale de exercitare a căilor de atac fiind prevăzute „numai prin lege“ (paragraful 21).
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, soluţia de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate pronunţată de Curte prin Decizia nr. 130 din 9 martie 2017, precitată, precum şi considerentele care au fundamentat această soluţie îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Balogh Iozsef Arpad în Dosarul nr. 20.602/271/2019 al Tribunalului Bihor - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Mihaela Ionescu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 429 din 14 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"