Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 428 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 906 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 428 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 906 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 87 din 4 februarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana-Laura Paris  │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 906 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Beno Goldner şi Nori Iacobson în Dosarul nr. 15.325/302/2023 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.791D/2025.
    2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, doamna avocat Doiniţa Cotan, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului convenţional al autorilor, care pune concluzii de admitere a excepţiei. Acesta aminteşte că prin Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, Curtea Constituţională a statuat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu are competenţa să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege. Contrar celor reţinute prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se arată că dispoziţiile Codului de procedură civilă sunt extrem de clare, în sensul că penalitatea poate fi înlăturată doar pe calea contestaţiei la executare. Chiar prin jurisprudenţa anterioară a instanţei supreme se statuează că este legală reglementarea instituită de dispoziţiile art. 906 din Codul de procedură civilă, având în vedere că acestea reglementează un mijloc de constrângere a debitorului de rea-credinţă care nu îşi îndeplineşte obligaţia stabilită printr-un titlu executoriu. Dispoziţiile art. 906 din Codul de procedură civilă au fost instituite în sensul în care penalizarea debitorului de rea-credinţă ar trebui să fie efectivă. Or, prin interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aceasta adaugă la lege şi acordă debitorului de rea-credinţă un termen suplimentar până la finalizarea procedurii utilizate de creditor, în temeiul prevederilor art. 906 din Codul de procedură civilă.
    4. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând Decizia Curţii Constituţionale nr. 22 din 30 ianuarie 2024. Acesta apreciază că penalităţile sunt instrumente de constrângere cu caracter pecuniar, în contextul în care chiar legiuitorul îi recunoaşte creditorului dreptul de a solicita despăgubiri în condiţiile dreptului comun. Totodată, acesta face referire la dispoziţiile art. 906 alin. (7) din Codul de procedură civilă, precizând că acordarea unor daune-interese implică verificarea în concret a intervenirii condiţiilor răspunderii civile.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 54A din 15 ianuarie 2025, pronunţată în Dosarul nr. 15.325/302/2023, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 906 alin. (4) si (5) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Excepţia a fost invocată de Beno Goldner şi Nori Iacobson într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui apel formulat împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă ca rămasă fără obiect cererea prin care se dispune fixarea sumei definitive pentru o perioadă de 3 luni de la data pronunţării Încheierii din 16 februarie 2023 şi obligarea debitorului la plata de penalităţi.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii citează o serie de considerente din decizii ale Curţii Constituţionale, printre care se numără Decizia nr. 854 din 23 iunie 2011, Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016 şi Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2017. Aceştia invocă şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Decizia nr. 16 din 6 martie 2017, dar şi punctul de vedere al Avocatului Poporului reţinut de Curtea Constituţională în Decizia nr. 665 din 29 octombrie 2019.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că dispoziţiile art. 906 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale, în raport cu interpretarea dată prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Această interpretare stabileşte că dacă debitorul şi-a îndeplinit obligaţia intuitu personae prevăzută în titlul executoriu - chiar şi în timpul procesului -, nu mai poate fi stabilită o sumă definitivă cu titlu de penalitate. Instanţa a subliniat că penalităţile prevăzute de art. 906 din Codul de procedură civilă au rolul de a constrânge debitorul să execute obligaţia în natură, nu de a compensa întârzierea. Odată ce obligaţia este îndeplinită, scopul penalităţii dispare, iar continuarea aplicării acesteia ar transforma mijlocul de constrângere într-un mecanism de acordare de daune-interese, ceea ce contravine reglementării legale. De asemenea, instanţa a făcut referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2017, Decizia nr. 272 din 27 aprilie 2017, Decizia nr. 380 din 6 iunie 2017 şi Decizia nr. 525 din 11 iulie 2017, prin care s-a statuat că debitorul are la dispoziţie calea contestaţiei la executare pentru a solicita înlăturarea sau reducerea penalităţii, dacă dovedeşte motive temeinice pentru întârziere. Acest beneficiu nu este un drept fundamental, ci un instrument procesual destinat protejării dreptului creditorului.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 906 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins:
    - Art. 906 alin. (4) şi (5):
    "(4) Dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalităţii debitorul nu execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu, instanţa de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere, dată cu citarea părţilor. Creditorul poate solicita fixarea sumei definitive cu titlu de penalităţi de întârziere după trecerea fiecărui termen de 3 luni în care debitorul nu îşi execută obligaţia prevăzută în titlu executoriu, până la stingerea ei completă.
(5) Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestaţiei la executare, dacă debitorul execută obligaţia prevăzută în titlul executoriu şi dovedeşte existenţa unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării."

    12. Prin Decizia 30 din 24 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 16 mai 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a admis sesizările formulate şi a stabilit că „în măsura în care debitorul a executat obligaţia de a face sau de a nu face, care nu poate fi îndeplinită prin altă persoană, chiar şi pe parcursul soluţionării cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă, creditorul nu mai poate obţine stabilirea sumei definitive cu titlu de penalitate.“
    13. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) referitoare la accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 124 - Înfăptuirea justiţiei şi ale art. 126 - Instanţele judecătoreşti.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 542 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 611 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, Decizia nr. 646 din 17 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011, Decizia nr. 1.116 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie 2011, sau Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, instanţa de contencios constituţional a conturat o anumită structură inerentă şi intrinsecă oricărei excepţii de neconstituţionalitate. Aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepţiei se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituţional, fie menţionării conţinutului său normativ, iar cel de-al doilea indicării textului sau principiului constituţional pretins încălcat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia.
    15. În aceste condiţii, Curtea constată că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, aceasta este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere, deci, că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate.
    16. Însă, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008).
    17. În situaţia în care excepţia de neconstituţionalitate cuprinde în structura sa primele două elemente anterior menţionate, numai Curtea este cea chemată să se pronunţe asupra acestei probleme, respectiv dacă aceasta este sau nu motivată, întrucât ea singură îşi stabileşte competenţa, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
    18. Luând în considerare faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au procedat exclusiv la citarea considerentelor din decizii ale Curţii Constituţionale şi ale instanţei supreme, fără a realiza o legătură între acestea şi presupusa încălcare a dispoziţiilor constituţionale invocate, precum şi faptul că aceştia se limitează la a indica doar textul legal criticat şi textele de referinţă, fără a aduce vreun argument pentru care normele de procedură civilă, în interpretarea dată de instanţa supremă, contravin dispoziţiilor constituţionale, ce au fost formal invocate în cererea de sesizare, Curtea nu va proceda la analiza pe fond a excepţiei ridicate întrucât nu se poate determina critica de neconstituţionalitate vizată de autori. Prin urmare, Curtea în temeiul art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 906 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Beno Goldner şi Nori Iacobson în Dosarul nr. 15.325/302/2023 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 octombrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana-Laura Paris

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 428 din 14 octombrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"