Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 426 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 426 din 14 octombrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 72 din 30 ianuarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dacian-Cosmin      │- judecător       │
│Dragoş             │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana-Laura Paris  │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Emilia Corina Negrea în Dosarul nr. 805/98/2020 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 77D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.762D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Ajoghin şi Victoriţa Ajoghin în Dosarul nr. 903/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal se prezintă autorii excepţiei, Ion Ajoghin şi Victoriţa Ajoghin, asistaţi de avocat Sarchizian Artin, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. La dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise, de către autorul Ion Ajoghin, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul convenţional al autorilor şi reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura propusă. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.762D/2021 la Dosarul nr. 77D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului convenţional al autorilor, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Acesta apreciază că textul de lege criticat conferă posibilitatea judecătorului ca în cursul judecăţii să completeze cadrul procesual în măsura în care reclamantul a configurat în mod greşit acest cadru procesual. Astfel, în concepţia actualului Cod de procedură civilă există o primă fază de regularizare a acţiunii, când într-adevăr judecătorul poate îndrepta anumite neregularităţi. În momentul în care s-a depăşit această fază şi sa intrat în cursul judecăţii, începe ceea ce se numeşte duelul judiciar, în care judecătorul trebuie să îşi păstreze o poziţie de neutralitate faţă de părţi, iar părţile, în mod evident, să îşi dispute şi în mod clar să îşi susţină apărările. Dacă judecătorul, în această etapă de judecată, poate coborî de pe acea treaptă de imparţialitate şi poate sugera o completare a cadrului procesual, acest lucru echivalează cu o îndrumare dată reclamantului de aşi completa acţiunea, de a extinde cadrul procesual. Desigur că acest „beneficiu“ care poate fi acordat are o contrapondere, are un mare dezavantaj creat celeilalte părţi, pentru că dacă s-ar fi rămas în cadrul propriu-zis este evident că această iregularitate ar fi fost sancţionată cu o excepţie dirimantă, peremptorie de greşită configurare a cadrului procesual şi, prin urmare, o apărare eficientă şi energică a pârâtului ar fi putut fi fructificată. Dar, în condiţiile în care tocmai judecătorul, în faza de judecată, sugerează şi îi dă posibilitatea reclamantului de a înlătura această omisiune, acest aspect reprezintă o încălcare a independenţei judecătorului, pe de o parte, pentru că ajută în mod clar poziţia reclamantului şi, pe de altă parte, lipseşte de acea imparţialitate obiectivă judecata, pentru că, din perspectiva pârâtului cel puţin, se va vedea că în această etapă a judecăţii judecătorul ajută, în timpul jocului, una dintre părţi, fapt care în mod evident afectează nu numai stabilitatea, ci şi acea independenţă obiectivă a judecătorului. Sigur că este în interesul public ca o acţiune să fie corect configurată, însă rolul activ al judecătorului trebuie să se manifeste pentru aflarea adevărului, iar în contextul în care noul Cod de procedură civilă stabileşte, în mod neechivoc, reperul temporal până când se poate face această regularizare a acţiunii, respectiv până la momentul începerii judecăţii, în momentul în care s-a păşit în cursul judecăţii şi s-a început acel duel judiciar, judecătorul nu mai poate interveni pentru a sprijini într-un fel una dintre părţile procesuale.
    7. Preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că judecătorul trebuie să ajute raportul juridic civil, nu părţile din dosar, în contextul în care acesta are posibilitatea oferită de lege de a califica situaţia juridică şi de a înţelege ce tip de raport juridic este supus judecăţii. Având această libertate, el poate aprecia şi dacă raportul juridic respectiv implică, pentru realizarea sa, participarea unui terţ. Judecătorul nu evaluează şansele niciunei părţi. Atât timp cât părţile depun demersuri corespunzătoare ele pot avea acces la justiţie, iar, în cazul în care acel raport juridic a fost clarificat cu exercitarea căii de atac împotriva hotărârii judecătorului, părţile pot să stabilească ulterior un cadru procesual corespunzător şi pot să înţeleagă cum ar trebui să arate cererea de chemare în judecată. Toate acestea se desfăşoară în contextul în care judecătorul are un rol în aflarea adevărului, potrivit dispoziţiilor art. 22 din Codul de procedură civilă, şi nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. Astfel, legiuitorul a permis judecătorului să clarifice extrem de rapid, chiar spre încurajarea dreptului la un proces echitabil şi a soluţionării rapide şi într-un termen rezonabil a unui conflict civil, o astfel de situaţie juridică, deoarece el poate face aprecieri în sensul stabilirii corespunzătoare a cadrului procesual. Totodată, reprezentantul Ministerului Public invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, de exemplu Decizia nr. 1.567 din 7 decembrie 2010. Acesta apreciază că în contextul de faţă se discută despre o situaţie care impune reguli speciale de procedură, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului civil este de competenţa exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) şi art. 129 din Constituţie. În concluzie, consideră că o astfel de prevedere legală cum este cea criticată în cauză chiar facilitează protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
    8. În replică, reprezentantul convenţional al autorilor arată că nu se neagă acest drept al judecătorului şi nevoia sa de a corija şi de a se îngriji ca toate condiţiile să fie respectate, implicit interesele terţilor. Acesta apreciază că ceea ce este de remarcat este momentul procesual până la care judecătorul o face, pentru că în clipa în care s-a început propriu-zis procesul deja fiecare dintre părţi îşi adaptează strategiile procesuale, pârâtul îşi face toate excepţiile, or, în condiţiile în care se merge în faţa instanţei de judecată, cum s-a întâmplat în cauza de faţă, şi se invocă excepţia dirimantă, este evident că ea are toate şansele să fie admisă. Cu toate acestea, judecătorul a apreciat că înainte de analiza excepţiei va pune în discuţie, pe baza textului de lege criticat, introducerea în cauză a terţului. Această situaţie a generat excepţia de neconstituţionalitate şi interesul promovării sale, respectiv posibilitatea antereferită oferită judecătorului în cursul judecăţii, deci nu în faza de regularizare, ceea ce este potrivnic principiilor de rang constituţional.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 17 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 805/98/2020, Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Emilia Corina Negrea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unei proceduri de atribuire/licitaţie şi a actelor subsecvente acesteia.
    10. Prin Încheierea din 14 iulie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 903/1.748/2021, Judecătoria Cornetu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Ion Ajoghin şi Victoriţa Ajoghin într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei acţiuni în anulare a unui titlu de proprietate.
    11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că prevederile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, deoarece permit respingerea acţiunii ca inadmisibilă pe motivul imposibilităţii introducerii în cauză a persoanelor interesate. Or, astfel este încălcat principiul disponibilităţii coroborat cu principiul accesului liber la justiţie. Prin urmare, este criticată posibilitatea judecătorului de a atribui, din oficiu, calităţi procesuale diferite participanţilor, acţiune ce depăşeşte atribuţiile puterii judecătoreşti.
    12. De asemenea, se susţine că obligativitatea impusă prin sintagma „judecătorul va pune“ din cuprinsul dispoziţiilor procedurale poate conduce la măsuri disproporţionate care favorizează nejustificat reclamantul şi afectează dreptul pârâtului la apărare. Or, judecătorul trebuie să aibă libertatea de a aprecia proporţionalitatea măsurii în funcţie de circumstanţele cauzei, pentru a respecta principiile constituţionale ale echităţii şi imparţialităţii.
    13. Tribunalul Ialomiţa - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 77D/2021, că excepţia invocată este neîntemeiată, deoarece norma juridică analizată este formulată clar, este previzibilă şi se aplică în mod nediscriminatoriu, respectând principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice. Instanţa subliniază că aceste dispoziţii asigură accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, fără a crea privilegii sau discriminări între cetăţeni. De asemenea, ele sunt în acord cu principiul disponibilităţii părţilor în procesul civil, dar şi cu principiul rolului activ al judecătorului, prevăzut de art. 22 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    14. Judecătoria Cornetu - Secţia civilă apreciază, în Dosarul nr. 2.762D/2021, că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă reflectă rolul activ al judecătorului, fără a încălca art. 124 din Constituţie referitor la imparţialitatea justiţiei. Judecătorul poate aprecia necesitatea participării unui terţ, iar părţile decid asupra extinderii cadrului procesual. Totodată, instanţa consideră că invocarea art. 47 din Constituţie este nerelevantă, acesta vizând nivelul de trai, fără legătură cu dispoziţiile procedurale civile contestate.
    15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu următorul conţinut: „În materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.“
    19. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin normelor constituţionale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) referitoare la principiul legalităţii, în componenta privind claritatea şi previzibilitatea legii ca standarde de calitate a legii, ale art. 16 alin. (2) potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“, ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil, ale art. 47 - Nivelul de trai şi ale art. 124 - Înfăptuirea justiţiei.
    20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 712 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 269 din 27 martie 2018, paragrafele 14-18, 20 şi 21, a reţinut că dispoziţiile art. 78 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează condiţiile şi termenele introducerii forţate în cauză, din oficiu, a altor persoane. Această procedură este incidentă numai în cazurile expres prevăzute de lege, instanţa având dreptul de a introduce în proces, din oficiu, terţe persoane, chiar dacă părţile iniţiale se împotrivesc, în procedura contencioasă, numai în cazurile expres prevăzute de lege, iar în procedura necontencioasă, în toate cazurile.
    21. Art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă reglementează situaţia, în materie contencioasă, în care legea nu prevede în mod expres dreptul instanţei de a introduce, din oficiu, terţi în proces. În această ipoteză, judecătorul pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a terţului. Aşadar, părţile iniţiale au dreptul să hotărască dacă se vor judeca sau nu în contradictoriu şi cu persoana arătată de instanţă. Dacă părţile sunt de acord cu introducerea în cauză a terţului, aceasta se va dispune, ca urmare a consimţământului lor, prin încheiere.
    22. În situaţia în care părţile iniţiale nu solicită introducerea în cauză a terţului, acesta nu va deveni parte în proces, însă, dacă o asemenea intervenţie era necesară pentru ca pricina să poată fi soluţionată, instanţa va respinge cererea fără a se pronunţa pe fond. În ipoteza art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, spre deosebire de situaţia prevăzută la alin. (1) al aceluiaşi articol, legiuitorul a reglementat dreptul părţilor de a aprecia asupra necesităţii lărgirii sferei subiective a procesului, la solicitarea judecătorului care consideră că, pentru valabilitatea hotărârii ce urmează a fi pronunţată, pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului.
    23. Refuzul introducerii în cauză a altor persoane este manifestat chiar de părţile din proces. Dispoziţiile legale criticate nu înlătură posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa justiţiei, ci au în vedere ipoteza în care judecătorul apreciază ca fiind necesară introducerea în cauză a altor persoane, iar părţile refuză, astfel încât nu este afectat dreptul la un proces echitabil prevăzut de dispoziţiile constituţionale ale art. 21 alin. (3). Textul legal criticat dă expresie principiului rolului activ al judecătorului, în virtutea căruia acesta poate propune lărgirea cadrului procesual în scopul asigurării unei soluţionări juste şi complete a cauzei, însă cu respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil, printre care şi principiul disponibilităţii părţilor. Acest principiu este derivat din prevederile constituţionale ale art. 124 alin. (2) care consacră trăsăturile pe care trebuie să le întrunească justiţia într-un stat de drept, respectiv unicitatea, imparţialitatea şi egalitatea pentru toţi.
    24. Curtea reţine că nu poate fi primită critica de neconstituţionalitate potrivit căreia dispoziţiile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu ar îndeplini cerinţele de previzibilitate sau de claritate impuse de dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5), întrucât judecătorul pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a terţului, iar pentru a putea fi unică, egală şi imparţială justiţia trebuie administrată de judecători care să dispună de putere de apreciere asupra unor aspecte diverse, inclusiv în ceea ce priveşte depunerea tuturor diligenţelor în vederea stabilirii corecte şi cuprinzătoare a cadrului procesual (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.567 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 10 februarie 2011). Prin urmare, textul legal criticat nu este susceptibil de o interpretare abuzivă sau arbitrară.
    25. Prin Hotărârea din 25 noiembrie 1996, pronunţată în Cauza Wingrove împotriva Regatului Unit, paragraful 40, sau Hotărârea din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 55, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că legea internă trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă pentru a permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. Aşadar, previzibilitatea legii ţine de calitatea acesteia, respectiv legea trebuie să fie suficient de precisă şi clară pentru a putea fi aplicată. Totuşi, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală şi o anumită supleţe poate chiar să se dovedească de dorit pentru a permite instanţelor naţionale să facă să evolueze dreptul în funcţie de ceea ce ele consideră măsuri necesare în interesul justiţiei, precum şi în funcţie de evoluţia concepţiilor sociale (Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunţată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Ciné Revue împotriva Belgiei, paragraful 59).
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    27. Curtea va respinge critica adusă de autori referitoare la faptul că judecătorul cauzei ar acţiona cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (4), respectiv prin depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, în aplicarea prevederilor art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă, deoarece legea nu oferă instanţei prerogativa de a adăuga din proprie iniţiativă terţi în cadrul litigiului. Într-o asemenea situaţie, judecătorul pune în discuţia părţilor implicate posibilitatea introducerii unui terţ în proces. Prin urmare, decizia de a extinde cadrul procesual cu o nouă persoană aparţine exclusiv părţilor iniţiale, iar, dacă acestea consimt la participarea terţului, instanţa va oficializa această extindere printr-o încheiere, bazată pe acordul expres al părţilor.
    28. Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 16 alin. (2) şi ale art. 47 din Constituţie, Curtea reţine că autorii nu expun argumente care să susţină această pretinsă contradicţie. Astfel cum a fost reţinut în jurisprudenţa Curţii prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, structura inerentă şi intrinsecă a oricărei excepţii de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În situaţia în care excepţia de neconstituţionalitate cuprinde în structura sa primele două elemente anterior menţionate, numai Curtea este cea chemată să se pronunţe asupra acestei probleme, respectiv dacă aceasta este sau nu motivată, întrucât ea singură îşi stabileşte competenţa, conform dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
    29. Având în vedere că niciuna dintre cele două pretinse încălcări anterior menţionate nu sunt motivate, iar din textele constituţionale invocate nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate din cauza lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat, Curtea va proceda la respingerea acestora. În acest sens, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emilia Corina Negrea în Dosarul nr. 805/98/2020 al Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi de Ion Ajoghin şi Victoriţa Ajoghin în Dosarul nr. 903/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 78 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ialomiţa - Secţia civilă şi Judecătoriei Cornetu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 octombrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana-Laura Paris

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 426 din 14 octombrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016