Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 415 din 18 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 415 din 18 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1254 din 18 decembrie 2020
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Suinprod Pig - S.R.L. din comuna Racsa, judeţul Satu Mare, în Dosarul nr. 33/35/CA/2016 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 142D/2018.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 iunie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 11 iunie 2020, apoi, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, pentru data de 18 iunie 2020, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 22 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 33/35/CA/2016, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea Suinprod Pig - S.R.L. din comuna Racsa, judeţul Satu Mare, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui contestaţii împotriva unui act administrativ fiscal.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece instituie o interdicţie absolută în ceea ce priveşte beneficiul dreptului de deducere a unor cheltuieli şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate de la furnizori/contribuabili persoane impozabile în România înscrişi în Registrul contribuabililor inactivi şi/sau în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de taxa pe valoarea adăugată a fost anulată. Astfel, se consideră că este încălcat accesul liber la justiţie şi dreptul la apărare pentru beneficiarul unor bunuri şi servicii achiziţionate de la un asemenea furnizor, întrucât acestea se materializează prin simpla posibilitate de a formula o acţiune în faţa unei instanţe, dar fără posibilitatea de a obţine o hotărâre favorabilă, din moment ce există norme ce instituie o prezumţie absolută de nelegalitate a operaţiunii fiscale respective, întemeiată pe comportamentul fiscal al furnizorului şi nu pe comportamentul fiscal al beneficiarului bunurilor şi serviciilor. Totodată, se apreciază că reglementarea în discuţie este contrară art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin prisma art. 20 alin. (2) din Constituţie, având în vedere faptul că sumele deductibile sau cu titlu de cheltuieli fac parte din patrimoniul societăţii beneficiare, fiind incluse în noţiunea de bunuri.
    5. În contextul criticilor de neconstituţionalitate este menţionată jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene referitoare la interpretarea normelor europene cu privire la sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, respectiv cu privire la dreptul persoanei impozabile de deducere a taxei pe valoarea adăugată în anumite circumstanţe.
    6. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, dispoziţii care au următorul cuprins:
    "(1^2) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi conform art. 78^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.

(1^4) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabilii persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)-e) şi h) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 153 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă."

    11. Dispoziţiile Legii nr. 571/2003 au fost abrogate prin Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate.
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare. De asemenea, este invocat art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate stabilesc, pe de o parte, faptul că beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor şi, pe de altă parte, beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabilii persoane impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de taxa pe valoarea adăugată şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de taxa pe valoarea adăugată a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia, în ambele cazuri, a achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei (în prezent abrogată), sau, după caz, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Aşadar, Curtea constată că, în concret, aceste dispoziţii prevăd excluderea de la dreptul de deducere a unor cheltuieli şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii efectuate în contextul dat, cu excepţia stabilită de lege.
    14. În acest context, Curtea reţine că, prevederile criticate sunt o aplicare a art. 56 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au obligaţia să contribuie la cheltuielile publice, iar stabilirea obligaţiei de plată a impozitelor şi taxelor, precum şi scutirea de la plată a unor impozite sau taxe pentru anumite bunuri ori venituri sau pentru anumite categorii de contribuabili ori instituirea unor facilităţi fiscale pentru anumiţi contribuabili se întemeiază pe principiul aşezării juste a sarcinilor fiscale.
    15. Totodată, Curtea constată că soluţiile legislative în discuţie au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 843 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 10 decembrie 2012, prilej cu care instanţa de contencios constituţional, raportându-se la normele criticate cu privire la contribuabilii declaraţi inactivi, a arătat că pe toată perioada inactivităţii fiscale, aceştia nu au obligaţia plăţii impozitului pe profit, astfel încât orice vânzare de bunuri sau servicii către terţi nu este înregistrată şi, prin urmare, nu este impozitată. Într-o astfel de situaţie, cel care achiziţionează, respectiv cumpără bunuri de la un contribuabil declarat inactiv, dacă i s-ar recunoaşte dreptul de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată, şi-ar diminua materia impozabilă, fără ca în patrimoniul celui care vinde să se înregistreze o creştere corespunzătoare a aceleiaşi materii impozabile şi, astfel, bugetul de stat ar fi prejudiciat.
    16. Astfel, prevederile legale care stabilesc posibilitatea deducerii unor cheltuieli şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective prevăzute de lege sunt o excepţie de la regula generală, prevăzută la art. 56 privind contribuţiile financiare din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice, excepţie stabilită în virtutea prevederilor constituţionale ale art. 61 din Constituţie, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, coroborate cu cele ale art. 139 alin. (1) din Legea fundamentală care statuează că impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. Or, legiuitorul, prin adoptarea unor măsuri active de susţinere a celor cu care contribuabilii intră în relaţii contractuale, precum cea din cazul de faţă, încurajează menţinerea contribuabililor ca activi din punct de vedere fiscal, prin prisma prevederilor art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituţie în componenta privind obligaţia statului de a crea cadrul favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie, determinându-i pe contribuabili să evite declararea ca inactivi/reactivi şi, totodată, cointeresează beneficiarii de a încheia relaţii contractuale cu contribuabilii activi, tocmai prin presupusa facilitate pe care le-o oferă această relaţie contractuală. Această măsură este mai degrabă una pentru evitarea sistemului de declarare ca inactiv a contribuabilului, fără a constitui o sancţiune pecuniară ce ar trebui suportată de beneficiarii dreptului de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, în cauza de faţă fiind vorba de neobţinerea unui avantaj pecuniar de către beneficiar din partea statului.
    17. În acest context, cu privire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, având în vedere jurisprudenţa sa în materie, Curtea, prin Decizia nr. 843 din 11 octombrie 2012, precitată, a reţinut că dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate, însă conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege. Totodată, problema garantării şi ocrotirii constituţionale a dreptului de proprietate nu se poate invoca în favoarea unei persoane care nu este titularul acestui drept [spre exemplu, Decizia nr. 1.382 din 20 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2012]. Sumele eventuale ce rezultă dintr-o astfel de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor respective, pretinsă prin critica de neconstituţionalitate, nu pot forma, prin urmare, obiectul dreptului de proprietate al beneficiarului, atâta timp cât acesta nu îndeplineşte condiţiile legale pentru obţinerea dreptului de deducere. De altfel, în virtutea art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, în condiţiile prevăzute de lege şi în concordanţă cu principiile generale ale dreptului internaţional. Însă aceste statuări nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii.
    18. Faţă de această împrejurare, Curtea nu poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale ale art. 20 coroborate cu cele ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, considerentele mai sus menţionate fiind aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.
    19. Referitor la criticile formulate prin raportare la art. 21 şi 24 din Constituţie, Curtea constată că acestea nu pot fi reţinute, deoarece prevederile criticate nu reglementează aspecte ce ţin de accesul liber la justiţie şi de garantarea dreptului la apărare, ci, astfel cum s-a arătat mai sus, reglementează chestiuni legate de limitarea dreptului de deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată a beneficiarilor care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la contribuabili persoane impozabile stabilite în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi sau cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de taxa pe valoarea adăugată şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de taxa pe valoarea adăugată a fost anulată.
    20. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 571/2003, în raport cu prevederile constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea acesteia urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
    21. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Suinprod Pig - S.R.L. din comuna Racsa, judeţul Satu Mare în Dosarul nr. 33/35/CA/2016 al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 11 alin. (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 415 din 18 iunie 2020

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016