Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 413 din 20 iunie 2019  referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate privind titlul 36 Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 413 din 20 iunie 2019 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate privind titlul 36 "Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman" pct. 4 din anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 cu privire la validarea mandatelor deputaţilor aleşi la data de 11 decembrie 2016

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 642 din 2 august 2019

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian │- judecător │
│Deliorga │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Benke Károly │- │
│ │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea sesizării de neconstituţionalitate a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 cu privire la validarea mandatelor deputaţilor aleşi la data de 11 decembrie 2016, sesizare formulată de Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.
    2. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 3.855 din 14 mai 2019 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.324L/2/2019.
    3. În motivarea sesizării de neconstituţionalitate se susţine că în privinţa punctului 4 din titlul 36 „Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman“ din anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016, Camera Deputaţilor avea obligaţia regulamentară să se pronunţe prin vot asupra invalidării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, întrucât acesta fusese condamnat pentru săvârşirea unor infracţiuni în cadrul derulării unui proces electoral, cauză expresă de invalidare a mandatului, reglementată de art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Se arată că acestuia i-a fost interzis, din anul 2015, prin hotărâre judecătorească de condamnare rămasă definitivă, exerciţiul drepturilor electorale (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales) pentru o perioadă de 4 ani.
    4. Se susţine că domnul Nicolae-Liviu Dragnea a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 în legătură cu referendumul organizat pentru demiterea Preşedintelui României din data de 29 iulie 2012, fiindu-i interzis exerciţiul drepturilor electorale pentru o perioadă de 4 ani, prin Sentinţa penală nr. 341 din 15 mai 2015, pronunţată în Dosarul nr. 4.862/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. Această sentinţă penală a fost modificată, în calea apelului, prin majorarea pedepsei principale şi menţinerea pedepselor accesorii, „conform deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în dosarul nr. 114/2016“. Se susţine că, raportat la dispoziţiile art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este irelevantă modalitatea de executare a pedepsei dispusă de instanţă, deoarece textul regulamentar se referă expres numai la existenţa unei „hotărâri judecătoreşti de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral“, condiţie suficientă pentru invalidarea mandatului.
    5. Se apreciază că această condamnare pronunţată în legătură cu derularea procesului referendar intră în sfera normativă a textului art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor, întrucât referendumul este un proces electoral. Referendumul se desfăşoară în baza „listelor electorale“, prin „operaţiuni electorale“ şi prin intermediul „birourilor electorale“ [a se vedea art. 5 alin. (3), art. 15 alin. (2), art. 21 sau art. 23 din Legea nr. 3/2000]. Pe cale de consecinţă, se afirmă că, în cadrul referendumului, se derulează un proces electoral la finalul căruia poporul român îşi exprimă voinţa sa suverană. Se menţionează că art. 385-392 din Codul penal sunt cuprinse în titlul IX „Infracţiuni electorale“, iar art. 392 din acelaşi cod precizează că dispoziţiile art. 385-391 se aplică în mod corespunzător şi în cazul faptelor săvârşite cu prilejul unui referendum. Se mai susţine că, potrivit doctrinei, regimul electoral este reglementat în şase legi speciale, printre care şi Legea nr. 3/2000.
    6. Se arată că, la data de 11 decembrie 2016, domnul Nicolae-Liviu Dragnea era condamnat definitiv pentru săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite în cadrul procesului electoral organizat la referendumul pentru demiterea Preşedintelui României din data de 19 iulie 2012, ceea ce constituie realizarea condiţiei negative prevăzute de art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru invalidarea mandatului de deputat. Această situaţie urma a fi constatată prin raportul Comisiei de validare; or, deşi a fost formulată o asemenea propunere, aceasta a fost respinsă prin votul majorităţii membrilor comisiei. Inexistenţa propunerii de invalidare din raportul comisiei nu exonerează Camera Deputaţilor de obligaţia de a proceda la analizarea îndeplinirii condiţiilor de validare/invalidare pentru fiecare mandat în parte, cu atât mai mult cu cât această propunere de verificare a îndeplinirii condiţiilor regulamentare a fost formulată expres în şedinţa Camerei Deputaţilor, conform stenogramei. În acest context se fac referiri la Decizia Curţii Constituţionale nr. 209 din 7 martie 2012 pentru a se sublinia rolul comisiilor parlamentare.
    7. Camera Deputaţilor avea obligaţia să constate îndeplinirea condiţiei negative prevăzute de art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi să procedeze la invalidarea mandatului de deputat. Procedând în sens contrar, Camera Deputaţilor a încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie. Se fac referiri la un precedent existent la nivelul Senatului cu privire la invalidarea mandatului unui senator; astfel, mandatul unui senator - domnul Brînduşel Nichitean - a fost invalidat prin Hotărârea Senatului nr. 58/2004 pentru motivul săvârşirii unor fapte penale în cadrul procesului electoral, deşi acesta avea doar calitatea de cercetat penal la momentul invalidării mandatului.
    8. Se susţine că încălcarea principiului legalităţii a adus o vătămare a dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituţie, al primului supleant din lista Partidului Social Democrat la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat din 11 decembrie 2016 din circumscripţia electorală nr. 36, judeţul Teleorman. Totodată, a afectat şi exercitarea mandatului prevăzut de art. 70 din Constituţie al acestui supleant.
    9. În consecinţă, se apreciază că prevederea conţinută de pct. 4 din titlul 36 „Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman“ din anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 încalcă art. 1 alin. (5) şi art. 70 din Constituţie.
    10. În conformitate cu dispoziţiile art. 27 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedintelui Camerei Deputaţilor pentru a transmite punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.
    11. În adresa de comunicare a punctului de vedere, secretarul general al Camerei Deputaţilor precizează că, în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 29 mai 2019, preşedintele de şedinţă a luat act de situaţia de încetare a mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, mandat vacantat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 29 mai 2019.
    12. Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor a comunicat punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, prin care se solicită respingerea sesizării de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.
    13. Se susţine că autorul sesizării de neconstituţionalitate indică art. 1 alin. (5) din Constituţie drept normă de referinţă, prin raportare la o prevedere regulamentară, în condiţiile în care norma constituţională face trimitere la respectarea legii, şi nu a regulamentului parlamentar. Pe cale de consecinţă, se apreciază că sesizarea este inadmisibilă, întrucât invocarea art. 1 alin. (5) din Constituţie nu este efectivă, ci formală.
    14. Se susţine că art. 70 alin. (1) din Constituţie nu a fost încălcat, întrucât domnul Nicolae-Liviu Dragnea a fost validat şi a depus jurământul. Cu privire la invocarea art. 70 alin. (2) din Constituţie, se arată că aceasta este greşită, întrucât vizează ipoteza încetării mandatului de deputat, şi nu cea de validare sau invalidare a unui mandat, încetarea mandatului neputânduse face înainte de începerea sa.
    15. Cu privire la încălcarea art. 7 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, se arată că validarea mandatului a fost propusă de Comisie, ţinând cont de faptul că dosarul domnului Nicolae-Liviu Dragnea era complet, iar alegerea acestuia a fost făcută în conformitate cu prevederile legale, dovada fiind certificatul eliberat de către biroul electoral de circumscripţie care, potrivit art. 14 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, eliberează candidaţilor declaraţi aleşi certificatul doveditor al alegerii.
    16. Potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din legea menţionată, biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listei susţinătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condiţiile legale. În conformitate cu art. 7 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, invalidarea unui mandat se face dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiţii: dacă se constată de către comisie încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.
    17. Prima condiţie nu este îndeplinită, ţinând cont că nu au fost încălcate condiţiile de eligibilitate, aşa cum s-a arătat anterior, dovadă fiind certificatul doveditor al alegerii eliberat de către biroul electoral de circumscripţie, potrivit art. 14 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 208/2015. În concluzie, dacă prima condiţie din cele două condiţii cumulative nu este îndeplinită, invalidarea nu se putea propune chiar dacă cea de-a doua condiţie ar fi fost îndeplinită, ceea ce nu este cazul în speţă. A doua condiţie nu este îndeplinită, deoarece presupusele infracţiuni trebuie să fie „legate de procesul electoral“, adică de „procesul electoral de alegere a Camerei Deputaţilor“, şi nu de orice proces electoral. Faptul că trebuia să fie vorba despre procesul electoral de alegere a Camerei Deputaţilor se demonstrează prin teza întâi ce se referă la condiţiile de eligibilitate al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, care a participat la procesul electoral al Camerei Deputaţilor. De asemenea, sintagma „legate de procesul electoral“ cuprinde substantivul „procesul“, având forma articulată cu articolul hotărât, formă care determină în mod expres care este acel proces electoral.
    18. Se arată că în cuprinsul sesizării de neconstituţionalitate se denaturează textul tezei a doua a alin. (3) al art. 7 din Regulament, înlocuindu-se sintagma „procesul electoral“ cu sintagma „unui proces electoral“, ceea ce înseamnă că nu este vorba despre un anumit proces electoral, ci despre orice proces electoral. Susţinerea autorului sesizării este eronată, bazându-se pe schimbarea sintagmei „derularea procesului electoral“ (articolul hotărât înseamnă identificarea în mod clar a procesului) cu sintagma „derularea unui proces electoral“ (articolul nehotărât nu implică identificarea unui anumit proces electoral) pentru a se putea interpreta în mod fals că referirea este la orice proces electoral, indiferent când a avut loc acesta şi dacă persoana respectivă a participat la acest proces electoral. Pe cale de consecinţă, nici a doua condiţie nu este îndeplinită, domnul Nicolae-Liviu Dragnea neavând nicio condamnare rămasă definitivă „privind săvârşirea unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral de alegere a Camerei Deputaţilor“, proces electoral în urma căruia a fost ales.
    19. În ceea ce priveşte „infracţiunile electorale“, se menţionează faptul că acestea nu erau reglementate nici de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali şi nici de Codul penal anterior. Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului reglementa, la art. 52-57, infracţiuni care au fost denumite la art. 58 ca fiind „infracţiuni săvârşite în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului“. În concluzie, domnul Nicolae-Liviu Dragnea nu avea cum să fie sancţionat pentru „infracţiuni legate de desfăşurarea procesului electoral“. Infracţiunile electorale au fost introduse în Codul penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014.
    20. Se subliniază că, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013 şi Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Curtea Constituţională a statuat că efectele juridice ale dispoziţiilor Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept sunt similare Codului de bune practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune (Veneţia, 16 decembrie 2006) şi de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept la cea de-a 70-a Sesiune plenară (Veneţia, 16-17 martie 2007). Prin urmare, se trage concluzia potrivit căreia există/subzistă o diferenţă de natură între cele două, din faptul că sunt similare, adică nu sunt identice.
    21. Cu privire la presupusa încălcare a procedurii de adoptare a Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 122/2016, se arată că procedura a fost respectată cu stricteţe, după cum urmează: Comisia a propus validarea în conformitate cu art. 7 alin. (2) din Regulament; Comisia nu putea să propună invalidarea deoarece nu a fost îndeplinită niciuna dintre cele două condiţii prevăzute la art. 7 alin. (3), condiţii care ar fi trebuit să fie îndeplinite cumulativ; Plenul a adoptat Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 în baza raportului Comisiei potrivit procedurii de legiferare, iar în cadrul şedinţei de plen nu a fost formulat niciun amendament de invalidare a mandatului domnului Nicolae-Liviu Dragnea, fapt pentru care plenul nu putea dezbate şi adopta o hotărâre de invalidare.
    22. Se arată că autorul sesizării dezinformează Curtea afirmând că „această propunere de verificare a îndeplinirii condiţiilor regulamentare a fost formulată în şedinţa Camerei Deputaţilor în mod expres cu privire la mandatul domnului Nicolae-Liviu Dragnea“. În realitate, conform stenogramei, se observă că nu există o astfel de propunere de invalidare, ci în cadrul dezbaterilor generale domnul Nicuşor Daniel Dan, liderul Grupului parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România, anunţă doar că va vota împotriva acestui raport, fără a face o propunere concretă de invalidare; domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, nu face niciun fel de propunere concretă şi anunţă decizia Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal de a vota acest raport. Conform stenogramei, Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 a fost adoptată cu 243 de voturi „pentru“ (printre care se regăsesc şi voturile Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, autorul sesizării), iar voturile „contra“ au aparţinut Grupului parlamentar al Partidului Uniunea Salvaţi România.
    23. În concluzie, se apreciază că Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 a fost adoptată cu respectarea tuturor prevederilor regulamentare.
    CURTEA,
    examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctul de vedere al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. l) din Constituţie şi ale art. 1, 10 şi 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate.
    25. Obiectul controlului de constituţionalitate îl constituie titlul 36 „Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman“ pct. 4 din anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 cu privire la validarea mandatelor deputaţilor aleşi la data de 11 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.031 din 21 decembrie 2016, care are următorul cuprins:
    "ARTICOL UNIC
    Se validează mandatele deputaţilor aleşi la data de 11 decembrie 2016, nominalizaţi în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. [...]
    Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman [...]
    4. Dragnea Nicolae-Liviu."

    26. Autorul sesizării invocă, în susţinerea acesteia, prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind respectarea Constituţiei şi a legilor şi art. 70 privind mandatul deputaţilor şi al senatorilor. Totodată, prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, sunt invocate şi prevederile art. 7 alin. (3) teza a doua din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora: „Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral“.
    27. Examinând sesizarea de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul titularului dreptului de sesizare, şi anume un grup parlamentar, cât şi sub aspectul obiectului sesizării, respectiv Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016.
    28. Referitor la obiectul hotărârilor Parlamentului care pot fi supuse controlului de constituţionalitate întemeiat pe art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, în jurisprudenţa sa, Curtea a analizat şi alte condiţii de admisibilitate a sesizării, care nu sunt explicit prevăzute de lege, dar care au fost create pe cale jurisprudenţială [Decizia nr. 65 din 23 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 11 aprilie 2019, paragrafele 24-27]. Astfel, o condiţie de admisibilitate a sesizărilor privind neconstituţionalitatea hotărârilor Parlamentului o reprezintă relevanţa constituţională a obiectului acestor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi supuse controlului de constituţionalitate numai hotărârile Parlamentului care afectează valori, reguli şi principii constituţionale sau, după caz, organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 53 şi 54 din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012). Prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 21 mai 2014, paragraful 15, Curtea a stabilit că textul art. 27 din Legea nr. 47/1992 nu instituie vreo diferenţiere între hotărârile care pot fi supuse controlului Curţii Constituţionale sub aspectul domeniului în care au fost adoptate sau sub cel al caracterului normativ sau individual, ceea ce înseamnă că toate aceste hotărâri sunt susceptibile a fi supuse controlului de constituţionalitate - ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus. În consecinţă, sesizările de neconstituţionalitate care vizează asemenea hotărâri sunt de plano admisibile. În cauza de faţă, hotărârea criticată are caracter individual şi vizează validarea mandatelor deputaţilor aleşi la alegerile din 11 decembrie 2016, iar Camera Deputaţilor este o instituţie de rang constituţional, astfel că această condiţie de admisibilitate este îndeplinită.
    29. Curtea a mai stabilit că, pentru a fi admisibilă sesizarea de neconstituţionalitate întemeiată pe art. 146 lit. l) din Constituţie coroborat cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, norma de referinţă trebuie să fie de rang constituţional, pentru a se putea analiza dacă există vreo contradicţie între hotărârile menţionate la art. 27 din Legea nr. 47/1992, pe de o parte, şi exigenţele procedurale şi substanţiale impuse prin Constituţie, pe de altă parte. Aşadar, criticile formulate trebuie să aibă o evidentă relevanţă constituţională, şi nu una legală ori regulamentară. Prin urmare, toate hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului pot fi supuse controlului de constituţionalitate, dacă în susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate dispoziţii cuprinse în Constituţie. Invocarea acestor dispoziţii nu trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012 şi Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 15). Curtea a mai reţinut, în privinţa hotărârilor care prin obiectul lor vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional, că norma de referinţă, în cadrul controlului de constituţionalitate exercitat, poate fi atât o dispoziţie de rang constituţional, cât şi una infraconstituţională, ţinând cont de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. O atare orientare a Curţii este dată de domeniul de maximă importanţă în care intervin aceste hotărâri - autorităţi şi instituţii de rang constituţional -, astfel încât şi protecţia constituţională oferită autorităţilor sau instituţiilor fundamentale ale statului trebuie să fie una în consecinţă. Prin urmare, hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi ale plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului care vizează organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor de rang constituţional pot fi supuse controlului de constituţionalitate, chiar dacă actul normativ pretins încălcat are valoare infraconstituţională. Întrucât, în cauză, criticile formulate sunt raportate fie la texte constituţionale cu caracter generic coroborate cu texte de natură regulamentară, fie la texte constituţionale având un conţinut normativ specific, acestea pot fi analizate pe fond în măsura în care ele se constituie în veritabile critici de neconstituţionalitate a căror soluţionare ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Prin urmare, din această fază a analizei, nu se poate ajunge la concluzia inadmisibilităţii sesizării pe motiv că criticile formulate sunt formale.
    30. Curtea mai constată că, ulterior sesizării sale [14 mai 2019], în şedinţa din 29 mai 2019, potrivit stenogramei şedinţei plenului Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66 din 5 iunie 2019, [pag. 7], domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a realizat o informare privind încetarea mandatului de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea, după cum urmează:
    "La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor s-a primit, de la doamna ministru al justiţiei, Ana Birchall, informarea privind aducerea la îndeplinire a mandatului de executare a pedepsei cu închisoarea a domnului Nicolae-Liviu Dragnea.
    Având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, calitatea de deputat încetează în caz de pierdere a drepturilor electorale, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care se dispune pierderea acestor drepturi.
    Fapt pentru care vă informez că doamna Carmen Mihălcescu, în calitate de preşedinte interimar, a luat act de încetarea mandatului de deputat a domnului Liviu Dragnea.
    Anunţul făcut duce la încetarea mandatului. Va fi sesizată Comisia juridică, pentru întocmirea proiectelor de hotărâre privind încetarea calităţii de deputat şi, de asemenea, pe cale de consecinţă, încetarea calităţii de preşedinte al Camerei şi de membru în Biroul permanent."

    31. De asemenea, în aceeaşi şedinţă [a se vedea Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 66 din 5 iunie 2019, pag. 17-18], au fost vacantate atât locul de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea, Hotărârea nr. 18/2019 fiind adoptată cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi [188 de voturi pentru], cât şi funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi de membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, Hotărârea nr. 19/2019 fiind adoptată cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi [205 de voturi pentru]. Aceste hotărâri au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 29 mai 2019.
    32. Cu privire la natura controlului de constituţionalitate exercitat asupra unei hotărâri a plenului Camerei Deputaţilor, a plenului Senatului sau a plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului, Curtea constată că acesta este unul abstract, independent de orice demers judiciar sau de apărarea vreunui drept subiectiv al persoanei. Curtea, în jurisprudenţa sa, a calificat obiecţia de neconstituţionalitate întemeiată pe art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie [controlul de constituţionalitate a priori], sesizarea de neconstituţionalitate întemeiată pe art. 146 lit. c) [controlul de constituţionalitate a regulamentelor Parlamentului] sau excepţia de neconstituţionalitate întemeiată pe art. 146 lit. d) [excepţia de neconstituţionalitate formulată direct de Avocatul Poporului] ca fiind expresie a controlului abstract de constituţionalitate [a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 533 din 18 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 673 din 2 august 2018, paragraful 41, respectiv Decizia nr. 338 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 260 din 8 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 11 mai 2015, paragraful 33, şi Decizia nr. 474 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 590 din 3 august 2016, paragraful 41, respectiv Decizia nr. 64 din 9 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele 42 şi 44, precum şi jurisprudenţa acolo indicată]. Curtea reţine că dintre cele trei ipoteze antereferite, ultimele două sunt expresie a controlului de constituţionalitate a posteriori, iar în ceea ce priveşte controlul de constituţionalitate abstract a posteriori - categorie în care se includ atribuţiile Curţii Constituţionale reglementate la art. 146 lit. c) şi lit. d) teza a doua din Constituţie - Curtea a condiţionat exercitarea controlului de constituţionalitate de menţinerea în fondul activ al legislaţiei, la data pronunţării Curţii, a actului/textului normativ criticat. Transpunând această exigenţă în ceea ce priveşte hotărârile parlamentare cu caracter individual, Curtea constată că acestea pot forma obiect al controlului de constituţionalitate numai în măsura în care starea de drept care decurge din acestea este actuală, cu alte cuvinte, dacă o asemenea hotărâre continuă să producă efecte juridice sau este aptă să producă efecte juridice pentru viitor la data pronunţării Curţii Constituţionale. Astfel, Curtea reţine că, în cauză, caracterul actual al stării de drept consacrate în hotărârea de validare a mandatului de deputat a încetat din moment ce Camera Deputaţilor a luat act de pierderea calităţii de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea, ca urmare a pierderii drepturilor sale electorale prin rămânerea definitivă, la data de 27 mai 2019, a Sentinţei penale nr. 377/21 iunie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală. De altfel, şi în sistemul Codului de procedură civilă o condiţie de exercitare a acţiunii civile constă în interesul de a acţiona, iar acest interes trebuie să fie, printre altele, actual [a se vedea art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din Codul de procedură civilă].
    33. Având în vedere această situaţie de drept, şi anume încetarea calităţii de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea, Curtea constată că Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 şi-a încetat efectele juridice în privinţa acestuia. O eventuală constatare a neconstituţionalităţii acesteia nu ar putea produce efecte juridice pentru trecut, ci doar pentru viitor, astfel încât pe toată perioada de activitate a hotărârii aceasta îşi menţine prezumţia de constituţionalitate. Întrucât încetarea calităţii de deputat a domnului Nicolae-Liviu Dragnea a intervenit ulterior sesizării sale, Curtea urmează să respingă sesizarea de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă.
    34. Este adevărat că, prin Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, paragraful 29, Curtea, în condiţiile art. 146 lit. l) din Constituţie şi art. 27 din Legea nr. 47/1992, a reţinut: „Faptul că domnul Victor Ciorbea şi-a prezentat demisia din funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, iar în şedinţa comună a birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 14 aprilie 2014 s-a luat act de această demisie, nu prezintă relevanţă din perspectiva obiectului controlului de constituţionalitate, câtă vreme actul criticat în prezenta cauză nu a fost amendat în niciun fel de Parlament“. În cauza de faţă, însă, efectele încetării mandatului de deputat al domnului Nicolae-Liviu Dragnea sunt irevocabile, Parlamentul nemaiputând să îl repună în exerciţiul mandatului validat pentru legislatura 2016-2020, din moment ce acesta a încetat înainte de termen. Prin urmare, spre deosebire de situaţia descrisă în Decizia nr. 251 din 30 aprilie 2014, în care Parlamentul putea oricând să numească persoana respectivă din nou în funcţia de membru neexecutiv al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, ceea ce păstra caracterul actual al problemei, în cauza de faţă, mandatul de deputat pentru legislatura 2016-2020 al domnului Nicolae-Liviu Dragnea a încetat, iar efectele juridice produse ca urmare a validării mandatului său prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 au încetat la rândul lor, Camera Deputaţilor nemaiputându-l valida din nou în funcţia de deputat pentru legislatura 2016-2020. Astfel, starea de drept consacrată de Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 este epuizată, ea reprezentând o facta praeterita la momentul de faţă.
    35. Curtea subliniază că a accepta un control de constituţionalitate pe fond în privinţa tuturor hotărârilor Parlamentului, indiferent de starea de drept existentă la momentul pronunţării deciziei Curţii Constituţionale, ar duce la repunerea în discuţie a unor mandate care s-au împlinit, inclusiv prin ajungerea la termen a acestora, ceea ce ar duce la o insecuritate juridică accentuată, străină controlului de constituţionalitate.
    36. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. c) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) şi al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, sesizarea de neconstituţionalitate privind titlul 36 „Circumscripţia electorală nr. 36 Teleorman“ pct. 4 din anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 122/2016 cu privire la validarea mandatelor deputaţilor aleşi la data de 11 decembrie 2016.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică preşedintelui Camerei Deputaţilor şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 iunie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Benke Károly


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice