Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 411 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, raportate la dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 411 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, raportate la dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 80 din 2 februarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 281 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Adrian Marin Calistru în Dosarul nr. 963/62/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 986D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar, prin care autorul excepţiei solicită judecarea în lipsă.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 10 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 963/62/2020, Curtea de Apel Braşov - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 281 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ, excepţie ridicată de Adrian Marin Calistru cu ocazia soluţionării unei cauze penale aflate în etapa procesuală a apelului. În apel, autorul excepţiei a invocat nulitatea absolută a unui proces-verbal încheiat de organul de urmărire penală cu ocazia efectuării unei percheziţii informatice, fără ca acest aspect să fi fost invocat în procedura de cameră preliminară sau la judecata în primă instanţă.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia, făcând referire la Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, apreciază că nulitatea referitoare la împiedicarea inculpatului arestat de a fi prezent la efectuarea actelor de procedură cu privire la care legea prevede participarea obligatorie a acestuia trebuie să poată fi invocată pe întreg parcursul procesului penal. Se susţine, totodată, că dreptul la apărare trebuie garantat în toate fazele procesului penal, acest drept fundamental fiind grav încălcat atunci când actele de procedură sunt îndeplinite fără citarea, aducerea sau prezenţa inculpatului arestat.
    6. Curtea de Apel Braşov - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Arată că, în materia nulităţilor absolute, legiuitorul a considerat necesar să impună anumite termene în care să fie invocată încălcarea dispoziţiilor legale ale art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală. Arată că dispoziţiile criticate nu încalcă prevederile art. 24 din Constituţie, deoarece nimic nu împiedică stabilirea de către legiuitor a modului de garantare a acestui drept, a condiţiilor şi a termenelor în care se pot invoca pretinsele încălcări.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportate la cele ale art. 281 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală au fost modificate prin art. I pct. 34 din Legea nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 6 iulie 2023. Cu toate acestea, analizând actele dosarului, încheierea de sesizare şi notele scrise ale autorului excepţiei, Curtea reţine că acesta critică forma aflată în vigoare înainte de modificarea anterior menţionată. Aşa fiind, Curtea constată că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023, raportate la dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală. Dispoziţiile criticate au următorul conţinut:
    - Art. 281 alin. (4) lit. a), în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023: „(4) Încălcarea dispoziţiilor legale prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f) trebuie invocată: a) până la încheierea procedurii în camera preliminară, dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare. (...)“;
    – Art. 281 alin. (1) lit. e): „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: (...) e) prezenţa suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii.“

    11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 24 referitor la dreptul la apărare.
    12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, autorul acesteia este nemulţumit de instituirea, potrivit art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, a unui termen - încheierea procedurii în camera preliminară - până la care persoana interesată poate invoca nulitatea absolută ce decurge din nerespectarea, în cadrul urmăririi penale, a dispoziţiilor art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, referitoare la prezenţa suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii.
    13. Având în vedere aceste aspecte, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 284 din 17 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 6 iunie 2023, paragrafele 114 şi 115, a statuat că limitarea în timp a momentului până la care pot fi invocate cazurile de nulitate absolută, atunci când încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, corespunde noii structuri a procesului penal, caracterizată prin introducerea de către legiuitor în cadrul acestuia, prin dispoziţiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, a camerei preliminare.
    14. Aceasta are ca obiect, conform art. 342 din acelaşi cod, soluţionarea problemelor ce vizează competenţa instanţei, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor şi legalitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală. Aşadar, Curtea a constatat că raţiunea normei criticate, referitoare la stabilirea unui termen până la care poate fi invocată nulitatea absolută, poate fi generată de rolul fazei procesuale a camerei preliminare, care trebuie să examineze tocmai neregularităţile de procedură ivite înaintea fazei de judecată, pentru ca aceasta din urmă să dobândească celeritatea impusă de cerinţa soluţionării cauzei într-un termen rezonabil.
    15. Curtea a reţinut că reglementarea unei noi structuri a procesului penal coroborată cu necesitatea soluţionării cauzei (faza de judecată) într-un termen rezonabil constituie un motiv ce justifică opţiunea legiuitorului de a norma în anumite cazuri un termen până la care nulitatea absolută poate fi ridicată. Soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil se circumscrie unui scop legitim, iar reglementarea unei noi structuri a procesului penal determină şi justifică opţiunea legislativă criticată.
    16. Totodată, Curtea a reţinut că impunerea prin lege a unor exigenţe, cum ar fi instituirea unor termene sau condiţii procesuale, pentru valorificarea de către titular a dreptului său subiectiv, chiar dacă constituie condiţionări ale accesului liber la justiţie, are o solidă şi indiscutabilă justificare prin prisma finalităţii urmărite, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice şi în restrângerea posibilităţilor de exercitare abuzivă a respectivului drept. Prin intermediul lor se asigură ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât şi a drepturilor şi intereselor legitime ale celorlalţi titulari, cărora statul este ţinut, în egală măsură, să le acorde ocrotire.
    17. În aceste condiţii, Curtea a constatat că soluţia legislativă criticată nu este de natură să încalce dreptul la un proces echitabil al participanţilor la procesul penal, de vreme ce aceştia beneficiază de garanţiile specifice dreptului fundamental prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituţie, putându-şi apăra inclusiv drepturile şi interesele procesuale sau procedurale, în cadrul unei proceduri penale contradictorii, caracterizată prin egalitatea armelor şi prin caracterul rezonabil al termenului de soluţionare a cauzelor.
    18. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dreptului la apărare, prin instituirea unui termen până la care pot fi invocate anumite nulităţi absolute, Curtea a arătat că acesta presupune, în sens larg, dreptul oricărui participant la procesul penal de a-şi formula apărările personal sau prin intermediul unui avocat, ales sau numit din oficiu. Aşa fiind, această soluţie legislativă nu încalcă garanţiile procesuale anterior enumerate, necontravenind, prin urmare, prevederilor art. 24 din Constituţie.
    19. În ceea ce priveşte invocarea Deciziei nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, Curtea observă că prin această decizie instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportate la art. 281 alin. (1) lit. f) din acelaşi act normativ sunt neconstituţionale, cauza de nulitate absolută prevăzută la art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală - constând în încălcarea dispoziţiilor privind asistarea de către avocat a inculpatului, atunci când asistenţa este obligatorie - putând fi invocată în orice etapă a procesului penal. Or, Curtea observă că cele două cazuri de nulitate instituite de către legiuitor prin dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. e) şi f) din Codul de procedură penală au la bază raţiuni diferite, fapt ce determină o analiză distinctă din perspectiva momentului până la care persoana interesată poate invoca încălcarea acestora.
    20. Aşa fiind, Curtea constată că cele reţinute în Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019 nu sunt aplicabile în ceea ce priveşte analiza constituţionalităţii dispoziţiilor art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală raportate la art. 281 alin. (1) lit. e) din acelaşi act normativ.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Marin Calistru în Dosarul nr. 963/62/2020 al Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi constată că dispoziţiile art. 281 alin. (4) lit. a) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 201/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor acte normative, raportate la cele ale art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Braşov - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 411 din 18 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"