Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 411 din 18 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 411 din 18 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1178 din 4 decembrie 2020
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria         │- judecător       │
│Pivniceru          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de către instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 50.740/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.399D/2017.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 9 iunie 2020, cu participarea reprezentantului Ministerului Public procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi şi în prezenţa reprezentatului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, curator desemnat - avocat Vaida-Munteanu Dana, şi au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 11 iunie 2020, apoi, în temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, pentru data de 18 iunie 2020, dată la care a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 28 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 50.740/299/2016*, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către instanţa de judecată, din oficiu, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri prin care Direcţia generală de impozite şi taxe locale a Sectorului 1 Bucureşti solicită înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale, aplicate printr-un număr de 422 de procese-verbale de constatare şi sancţionare a unor contravenţii, cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile criticate sunt neconstituţionale, deoarece reglementează o procedură judiciară care presupune aplicarea/înlocuirea de către instanţă a unei sancţiuni, respectiv obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, care nu are o finalitate efectivă prin măsura executării silite, ci este lăsată în integralitate la latitudinea celui care a săvârşit fapta contravenţională. Se menţionează că singura sancţiune reglementată de lege pentru neîndeplinirea obligaţiilor pe care le are acesta în legătură cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii este cea prevăzută de art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, respectiv înlocuirea prestării unei activităţi în folosul comunităţii cu amendă, şi care asigură executarea efectivă a acestei sancţiuni numai atunci când aceasta este stabilită alternativ cu sancţiunea amenzii şi este aplicată direct prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. Or, în situaţia specială reglementată de art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, sancţionarea pecuniară a contravenientului pentru neîndeplinirea obligaţiei este exclusă, prin ipoteză, întrucât înlocuirea sancţiunii amenzii cu sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii este condiţionată de imposibilitatea executării silite a obligaţiei băneşti iniţiale de plată a amenzii. Dacă instanţa ar proceda la aplicarea unei noi amenzi, s-ar ajunge într-un cerc vicios, în care organele fiscale solicită înlocuirea amenzii contravenţionale cu prestarea unor activităţi în folosul comunităţii şi, ulterior, s-ar ajunge la situaţia anterioară, deşi contravenientul nu are bunuri sau venituri urmăribile. Astfel, amenda prevăzută de art. 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 nu este aplicabilă în situaţia în care obligarea contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii ar fi dispusă în temeiul art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 tocmai ca urmare a imposibilităţii executării sancţiunii amenzii.
    5. Totodată, se arată că în situaţia particulară din cauza aflată pe rolul instanţei de judecată debitorul obligaţiei de plată a amenzilor contravenţionale nu numai că nu are bunuri sau venituri urmăribile, dar nici domiciliul său nu este cunoscut, astfel încât eventuala obligaţie de prestare a unei activităţi în folosul comunităţii nu poate fi adusă la cunoştinţa efectivă a acestuia.
    6. Prin urmare, se apreciază că toate aceste aspecte conduc la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 21 alin. (3) şi ale art. 124, deoarece legea nu conţine sancţiuni eficiente şi măsuri corespunzătoare astfel încât să fie dusă la îndeplinire o hotărâre judecătorească prin executare silită.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    9. Avocatul Poporului consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece critica vizează modul de executare a sancţiunilor.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, care au următorul cuprins:
    "(3) În cazul în care contravenientul persoană fizică nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea executării silite, organul de specialitate al unităţii administrativ-teritoriale prevăzut la art. 39 alin. (2) lit. a) în a cărui rază teritorială domiciliază contravenientul va sesiza instanţa judecătorească în a cărei circumscripţie domiciliază acesta, în vederea înlocuirii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, ţinându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.
    [...]
(5) În cazul în care contravenientul nu achită amenda în termenul prevăzut la alin. (4), instanţa procedează la înlocuirea amenzii cu sancţiunea obligării la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii."

    13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) cu privire la statul de drept şi la obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin motivarea acesteia se invocă faptul că prevederile criticate, în coroborare cu alte norme speciale, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002 privind regimul juridic al sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 30 august 2002, sunt lipsite de efectivitate, deoarece lasă, în integralitate, la latitudinea părţii obligate ducerea la îndeplinire a acestor hotărâri, neexistând posibilitatea de executare silită. Aşadar, se susţine lipsa reglementărilor unor aspecte ce vizează modul de executare a sancţiunilor stabilite în baza Ordonanţei nr. 2/2001.
    15. În materie contravenţională, Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 reprezintă legea generală, astfel că dispoziţiile sale sunt aplicabile tuturor contravenţiilor, indiferent dacă acestea sunt reglementate prin legi, prin ordonanţe sau hotărâri ale Guvernului ori prin acte ale autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene, conform competenţelor stabilite prin art. 2 al acestui act normativ.
    16. În acest context, Curtea observă că, soluţionând un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, prin Decizia nr. 7 din 20 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 18 februarie 2011, a stabilit admisibilitatea cererilor de înlocuire a sancţiunii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii indiferent dacă contravenţiile săvârşite sunt prevăzute şi sancţionate prin legi, ordonanţe ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ şi chiar dacă actul care stabileşte şi sancţionează contravenţiile nu prevede, alternativ cu sancţiunea amenzii, sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii.
    17. Astfel, prin art. 9 alin. (3)-(5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 este reglementată o ipoteză juridică ce vizează situaţia contravenientului care a fost sancţionat cu amendă şi pe care însă nu a achitat-o, dar nici nu poate fi executat silit. Or, pentru o astfel de situaţie, considerând că starea de insolvabilitate a contravenientului nu trebuie să conducă la lipsirea de eficienţă a sancţiunii aplicate, legiuitorul a instituit modalitatea alternativă de executare a sancţiunii amenzii, respectiv posibilitatea înlocuirii acesteia cu obligaţia de prestare a unei activităţi în folosul comunităţii.
    18. Raportat la prezenta cauză, Curtea reţine că instanţa de judecată, prin excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, critică lipsa reglementărilor unor aspecte ce vizează modul de executare a sancţiunilor stabilite în baza Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, în coroborare cu alte acte normative, în speţă fiind vorba de Ordonanţa Guvernului nr. 55/2002.
    19. Faţă de această împrejurare, având în vedere faptul că motivarea excepţiei de neconstituţionalitate vizează aspecte ce ţin de eventuale omisiuni legislative sesizate în contextul procesului de interpretare şi aplicare a normelor criticate, prin raportare la dispoziţii legale cuprinse în legi distincte şi aflate într-o conexiune relativă, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, deoarece, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, iar în virtutea art. 61 din Constituţie, Parlamentul este autoritatea legiuitoare.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (3) şi (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de către instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 50.740/299/2016* al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 411 din 18 iunie 2020

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016