Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. l) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Bogdan Paul Gheorghe în Dosarul nr. 10.891/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.492D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei a comunicat note scrise, prin care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi subliniază că tratamentul juridic diferit stabilit în raport cu reglementările aplicabile în diferite perioade de timp nu are semnificaţia încălcării principiului egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituţie, şi nici a dispoziţiilor art. 47 din Constituţie, în virtutea cărora nivelul de trai decent nu reprezintă un standard fix, ci unul variabil, în raport cu posibilităţile financiare ale statului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 10 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 10.891/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 lit. l) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Bogdan Paul Gheorghe într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva unei decizii de pensionare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că intervenţia executivului asupra Legii nr. 223/2015, operată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în sensul scăderii semnificative şi definitive a cuantumului pensiilor pentru anumite categorii de personal, reprezintă o soluţie care contravine exigenţelor stabilite de art. 53 din Constituţie. Prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a statuat că salariul este o componentă a dreptului la muncă şi reprezintă contraprestaţia angajatorului în raport cu munca prestată de către angajat în baza unor raporturi de muncă. Efectele raporturilor de muncă stabilite între angajat şi angajator se concretizează în obligaţii de ambele părţi, iar una dintre obligaţiile esenţiale ale angajatorului este plata salariului angajatului pentru munca prestată. Întrucât dreptul la salariu este corolarul unui drept constituţional, şi anume dreptul la muncă, se constată că diminuarea sa se constituie într-o veritabilă restrângere a exerciţiului dreptului la muncă. Aceste considerente sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi în ceea ce priveşte dreptul la pensie, deoarece acesta este o rezultantă legală directă a manifestării dreptului la remunerarea muncii. O atare măsură se poate realiza numai în condiţiile strict şi limitativ prevăzute de art. 53 din Constituţie. Or, raportat la situaţia premisă învederată, doar o condiţie este îndeplinită, respectiv împrejurarea că restrângerea este prevăzută de lege (în sens larg, în speţă, fiind vorba despre o ordonanţă de urgenţă a Guvernului). De asemenea, este bine cunoscut că, la un interval mic de timp după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, Guvernul a efectuat măriri de salarii pentru foarte multe categorii de personal bugetar şi chiar de pensii, ceea ce denotă inconsistenţa motivării acestui act. Actul normativ anterior menţionat nu indică vreo situaţie care să impună restrângerea dreptului, acest efect necircumstanţiinduse motivelor prevăzute de art. 53 din Constituţie, iar restrângerea dreptului este aplicată discriminatoriu, în condiţiile în care celorlalte categorii de pensionari militari cuantumul pensiilor lea fost majorat. Astfel, se mai susţine că, prin prisma prevederilor legale criticate, s-a ajuns în situaţia în care militari subofiţeri ieşiţi la pensie în luna august 2017 să aibă pensia cu peste 1.000 lei mai mare decât colonei ieşiţi la pensie în anul 2018 şi care au lucrat în aceeaşi unitate. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Invocă Decizia nr. 290 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 16 august 2004, prin care Curtea Constituţională a clarificat raţiunea avută în vedere de legiuitor prin dispunerea unor măsuri de recalculare a pensiilor anterioare datei intrării în vigoare a noii legi. Astfel, Curtea Constituţională a statuat că o nouă legislaţie referitoare la pensii nu se aplică în mod automat persoanelor pensionate pe baza legislaţiei anterior în vigoare. O asemenea aplicare ar însemna o extindere a incidenţei actului normativ asupra unor situaţii din trecut, care ar avea efect retroactiv şi ar contraveni dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat prevede pentru motive de echitate, ca măsuri de protecţie socială, recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite, procedură prin aplicarea căreia se urmăreşte înlăturarea, în timp, a discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existenţa unor asemenea discrepanţe nu îndreptăţeşte însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o dată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 3 lit. l) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, modificate şi completate prin art. VII pct. 1 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 au fost modificate şi prin art. 84 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecăţii produc efecte juridice prevederile art. 3 lit. l) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2017, modificate şi completate prin art. VII pct. 1 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, urmează a se reţine ca obiect al excepţiei aceste prevederi legale, care au următorul cuprins: - Art. 3 lit. l): „solda/salariu lunar net - solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuţia individuală la bugetul de stat, contribuţia individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate şi impozitul pe venit, potrivit legislaţiei în vigoare“; – Art. 60: „La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. 12. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul excepţiei contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 3 lit. l) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, iar prin mai multe decizii, spre exemplu, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, Decizia nr. 542 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 972 din 21 octombrie 2020, Decizia nr. 543 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 989 din 27 octombrie 2020, Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, sau Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1204 din 9 decembrie 2020, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate. 14. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea a observat că, potrivit acestor dispoziţii de lege, pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea a reţinut că această reglementare constituie expresia opţiunii statului de a nu permite ca o pensie de serviciu să aibă o valoare mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei şi este în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019 precitată şi Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2021). În aceste condiţii, eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat şi stabilirea unui plafon al acestora nu pot fi privite ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferenţiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii, destinatare ale normei juridice criticate. 15. Curtea a mai reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 16, care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situaţia economico-financiară a ţării şi fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispoziţiile legale noi se aplică numai pentru viitor, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condiţiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificaţia încălcării dreptului la pensie, iar dacă doreşte ca noile dispoziţii mai favorabile să fie aplicate şi persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020, precitată). 16. Referitor la critica formulată din perspectiva dreptului de proprietate, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, Decizia din 2 martie 2006, pronunţată în Cauza Mamonov împotriva Rusiei, articolul 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la dreptul la respectarea bunurilor, nu poate fi înţeles în sensul că îndreptăţeşte o persoană la o pensie într-un anumit cuantum. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevede cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 18. Distinct, Curtea reţine că intervenţia legiuitorului în stabilirea unui plafon al pensiilor militare de stat se înscrie în marja sa de apreciere, permisă de Constituţie, şi nu are semnificaţia restrângerii exerciţiului unor drepturi al unor sau libertăţi fundamentale, în sensul dispoziţiilor art. 53 din Constituţie. 19. Aceleaşi considerente sunt aplicabile în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la art. 3 lit. l) din Legea nr. 223/2015, prin care este reglementată semnificaţia noţiunii de „solda/salariu lunar net“, utilizată în cuprinsul actului normativ menţionat. 20. Prin prisma criticilor de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu relevă niciun aspect de natură să aducă atingere dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie care reglementează principiul legalităţii. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bogdan Paul Gheorghe în Dosarul nr. 10.891/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că prevederile art. 3 lit. l) şi ale art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
