Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 408 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 408 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 97 din 5 februarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniela Ramona     │-                 │
│Mariţiu            │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Ion Mihai Dincă în Dosarul nr. 14.209/318/2019 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 186D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către autorul excepţiei, prin care acesta solicită judecarea în lipsă şi admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra depunerii la dosar de către autorul excepţiei a unor hotărâri pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi a unor acorduri de colaborare încheiate de diverse instituţii publice.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că autorul acesteia este nemulţumit de modul de interpretare şi aplicare a normelor criticate. În acest sens, invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 609 din 21 noiembrie 2023.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    5. Prin Încheierea din 13 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 14.209/318/2019, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată, de Ion Mihai Dincă, într-o cauză penală în care actele de procedură au fost efectuate de ofiţeri DGA.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că actele şi faptele pentru care a fost trimis în judecată au fost cercetate de un procuror stagiar din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, acesta delegându-i, pentru efectuarea actelor de procedură, pe ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Gorj. Invocând dispoziţiile art. 56 alin. (3) lit. b) şi ale art. 57 alin. (1) din Codul de procedură penală, ale art. 22 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, susţine că Direcţia Generală Anticorupţie nu efectuează decât acte de urmărire penală care au fost delegate de procuror şi care vizează personalul Ministerului Afacerilor Interne. Arată că, în procedura camerei preliminare, atât pe fond, cât şi în faza contestaţiei, în temeiul dispoziţiilor art. 280 alin. (1) din Codul de procedură penală, a invocat încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal, ceea ce atrage nulitatea actului în condiţiile prevăzute expres de acest act normativ. Cu toate acestea, judecătorul de cameră preliminară a respins cererile şi excepţiile ridicate referitoare la necompetenţa personală şi materială a cadrelor Direcţiei Generale Anticorupţie şi nulitatea actelor efectuate de aceştia.
    7. În continuare, susţine că, în cauză, propunerile de arestare preventivă, prelungire şi menţinere a acestei măsuri au fost realizate de procurori stagiari, care nu au dat examenul de definitivat al profesiei, nu au depus jurământul în faţa Preşedintelui României, neexistând un decret de numire în funcţia de procuror a acestora. În concluzie, s-a menţionat că actele şi faptele realizate încalcă statul de drept, Constituţia şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    8. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia penală apreciază că dispoziţiile criticate sunt accesibile, previzibile, conferă suficientă claritate şi nu încalcă principiile legalităţii, universalităţii drepturilor, accesului liber la justiţie.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 324 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Legea nr. 303/2004 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005 şi ulterior abrogată prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022. În ceea ce priveşte aplicarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, referitoare la condiţia ca textul criticat să fie „în vigoare“, având în vedere Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum şi obiectul dosarului în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile criticate îndeplinesc condiţia de a fi „în vigoare“, putând să analizeze constituţionalitatea acestora. Dispoziţiile art. 324 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală se referă la efectuarea urmăririi penale de către procuror, iar cele ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 303/2004 se referă la judecătorii şi procurorii stagiari şi la cauzele care intră în competenţa acestora.
    13. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la statul român, art. 15 alin. (1) referitor la drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor, art. 124 referitor la înfăptuirea justiţiei, art. 126 referitor la instanţele judecătoreşti şi art. 131 referitor la rolul Ministerului Public. De asemenea, au fost invocate prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul acesteia formulează criticile de neconstituţionalitate prin prisma aspectelor legate de interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor criticate în speţa dedusă judecăţii, de către organele judiciare. În esenţă, acesta este nemulţumit de modalitatea de desfăşurare a urmăririi penale, precum şi de modalitatea de soluţionare a cererilor şi excepţiilor formulate în etapa camerei preliminare.
    15. Or, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni cuprinzătoare - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), iar, în virtutea rolului constituţional al instanţelor de judecată, le revine acestora competenţa de a stabili dacă interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate au fost realizate corect.
    16. Totodată, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, Curtea s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale (Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14).
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură penală şi ale art. 22 şi 23 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Ion Mihai Dincă în Dosarul nr. 14.209/318/2019 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Daniela Ramona Mariţiu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 408 din 18 septembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016