Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Titirişcă │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dan Vasile Budea, Viorel Dan Belu, Marian Enculescu şi Victor Grigorescu în Dosarul nr. 38.001/215/2013* al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.624D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.627D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Dorina Oancea în Dosarul nr. 26.888/215/2016 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.627D/2018 la Dosarul nr. 1.624D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 9 şi 10 octombrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 38.001/215/2013* şi nr. 26.888/215/2016, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dan Vasile Budea, Viorel Dan Belu, Marian Enculescu şi Victor Grigorescu, precum şi de Dorina Oancea în cauze civile, aflate în calea de atac a recursului. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu privire la dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se arată, în esenţă, că decizia instanţei supreme este contrară Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, încălcându-se prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie. De asemenea, se arată că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se erijează într-o instanţă de control judiciar a dezlegărilor constituţionale în vigoare, iar norma interpretată ca urmare a unui astfel de demers trebuie cenzurată pe calea controlului de constituţionalitate. 9. Se mai susţine şi încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1), arătându-se că instanţa supremă a modificat, pe cale de interpretare, dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă şi a dispus aplicarea interpretării pentru trecut, statuând că neconstituţionalitatea constatată prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 nu se poate aplica situaţiilor în curs. 10. Se mai apreciază că, prin interpretarea conferită art. 27 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a creat şi inegalităţi de tratament juridic între cetăţenii aflaţi în aceeaşi situaţie juridică, ca urmare a ultraactivării legii vechi declarate neconstituţionale - corolar al principiului constituţional al neretroactivităţii, întrucât a aplica în continuare prevederi declarate neconstituţionale proceselor în curs echivalează cu incapacitatea statului de a asigura protecţia egală a drepturilor şi a intereselor legitime ale cetăţenilor, dat fiind că această protecţie operează diferit după valoarea în bani a obiectului litigiilor acestor cetăţeni. 11. Se invocă şi contrarietatea prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă faţă de art. 21 alin. (1) şi alin. (3) din Constituţie, considerându-se că se limitează accesul la justiţie şi dreptul la un proces echitabil pentru a nu aglomera instanţele şi, cu precădere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recursuri, respectiv cu efectuarea controlului de legalitate al hotărârilor care au fost pronunţate după declararea neconstituţionalităţii criteriului valoric, iar ignorarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 conduce la lipsa accesului justiţiabililor la calea de atac a recursului, în cazurile în care celelalte condiţii de admisibilitate sunt îndeplinite. 12. Se mai susţine că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă sunt contrare şi art. 126 alin. (3) din Constituţie, motivându-se că acest text constituţional este încălcat atunci când, în opera de uniformizare, se încalcă dezlegările de ordin constituţional aflate în circuitul juridic, prin publicarea deciziei relevante în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum în cazul dedus judecăţii. Se arată şi faptul că norma interpretată, care conţine soluţii contrare dezlegărilor Curţii Constituţionale cu privire la aceeaşi problemă de drept, contravine dispoziţiilor constituţionale care reglementează nu numai competenţa, dar şi limita competenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea unitară a legislaţiei infraconstituţionale, încălcându-se astfel restricţiile de constituţionalitate exprimate printr-o decizie a Curţii Constituţionale publicată/aflată în vigoare. 13. Se mai invocă faptul că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă ar fi contrare art. 147 alin. (4) din Constituţie, menţionându-se că, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, art. 147 alin. (4) din Constituţie a fost interpretat în sensul că deciziile acesteia sunt obligatorii şi în ceea ce priveşte considerentele, care au aceeaşi valoare juridică cu dispozitivul lor, şi că, în pofida faptului că nu există mijloace legale de constrângere puse la îndemâna instanţei de contencios constituţional pentru punerea în executare a deciziilor sale, instanţele judecătoreşti trebuie să aibă o conduită constituţională loială şi să respecte dezlegările constituţionale. În Dosarul nr. 1624D/2018 se mai arată că efectele deciziilor Curţii Constituţionale sunt opozabile erga omnes şi aplicabile de la momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce înseamnă că legiuitorul a dorit să împiedice soluţionarea proceselor în baza unor norme care încalcă Legea fundamentală. 14. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, se susţine că acestea sunt neconstituţionale pentru aceleaşi motive, analiza neconstituţionalităţii art. 27 din Codul de procedură civilă fiind aplicabilă mutatis mutandis şi art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. De asemenea, se mai arată şi că art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă este un text de lege care conferă forţă juridică generală şi obligatorie textului interpretat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru toate instanţele judecătoreşti şi se prezumă a fi constituţional, considerându-se însă că, în cauză, prezumţia de constituţionalitate a fost subminată de Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 şi ignorată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru confortul soluţionării unui număr de cauze mai mici din portofoliu, astfel încât se impune şi constatarea neconstituţionalităţii acestui text de lege. 15. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 1.624D/2018, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, iar în Dosarul nr. 1.627D/2018, că este neîntemeiată. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 27 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În ceea ce priveşte stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, s-a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, determinarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este o operaţiune, care, pe lângă existenţa unor condiţionări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita şi o apreciere obiectivă a Curţii Constituţionale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. O atare concepţie se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituţionalitate exercitat pe cale de excepţie (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). 20. În prezentele cauze, analizând motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispoziţiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de instanţa supremă, rezultă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 27: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; – Art. 521 alin. (3): „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I“. 21. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivităţii legii civile, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) privind accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 126 alin. (3) referitor la competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. 22. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanţa supremă, sunt neconstituţionale. 23. Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reţinut că, potrivit interpretării date de instanţa supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deşi dispoziţia legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privinţa hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituţională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continuă să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanţelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituţionalităţii. Curtea a observat că o asemenea soluţie interpretativă are semnificaţia prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituţionale, cu consecinţa aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră efectul imediat şi general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. 24. Prin aceeaşi decizie, paragrafele 80-87, Curtea a reţinut şi încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) şi art. 21 din Constituţie, referitoare la principiile egalităţii în drepturi şi accesului liber la justiţie. În acest sens, Curtea a reţinut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configuraţia dată prin constatarea neconstituţionalităţii sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justiţiabili, în funcţie de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcţie de valoarea pretenţiei deduse judecăţii, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetăţenii într-o situaţie diferită, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017). 25. În prezenta cauză, faţă de data invocării excepţiei de neconstituţionalitate, care este anterioară pronunţării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 26. Sub acest aspect, Curtea mai reţine faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătoreşti conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluţionat în timp ce excepţia de neconstituţionalitate se afla, spre soluţionare, pe rolul Curţii Constituţionale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). 27. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că susţinerile formulate de autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate. Astfel, pe de o parte, Curtea reţine că este invocată în mod generic contradicţia textelor de lege criticate cu prevederile constituţionale. Or, Curtea nu se poate substitui autorilor excepţiei în indicarea motivelor de neconstituţionalitate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, controlul pe calea excepţiei de neconstituţionalitate a normelor legale fiind posibil doar la sesizare, iar nu din oficiu. Pe de altă parte, motivele de neconstituţionalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanţei supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situaţia concretă a contrarietăţii dintre hotărârea prealabilă în cauză şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 şi nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanţele judecătoreşti a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunţate de instanţa supremă. 28. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia prezumţia de constituţionalitate a interpretării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost răsturnată printr-o decizie a Curţii Constituţionale, iar instanţa supremă nu a ţinut cont de aceasta, Curtea reţine că aceasta se referă, în realitate, tot la dispoziţia legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că nu poate fi reţinută ca o critică distinctă, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. 29. Ca atare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, având în vedere şi că, potrivit jurisprudenţei sale constante, dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Dan Vasile Budea, Viorel Dan Belu, Marian Enculescu şi Victor Grigorescu în Dosarul nr. 38.001/215/2013*, precum şi de Dorina Oancea în Dosarul nr. 26.888/215/2016 ale Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de aceiaşi autori în aceleaşi dosare ale aceleiaşi instanţe. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 iunie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Titirişcă -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
