Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 400 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 400 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 212 din 19 martie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu    │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Marius Crăiţă în Dosarul nr. 1.316/189/2020 al Judecătoriei Bârlad - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.172D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că dispoziţiile criticate implică o manifestare de voinţă a autorului excepţiei, în sensul că, în măsura în care se procedează la comunicarea procesului-verbal, această operaţiune se poate realiza prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul ori la sediul contravenientului, astfel că cel vizat are posibilitatea să ia cunoştinţă de procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, fără a i se afişa datele personale la sediu sau la domiciliu. De asemenea, în acest sens, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 763 din 20 septembrie 2012, prin care s-a reţinut că formele de comunicare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei reprezintă o garanţie în vederea exercitării drepturilor procesuale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 15 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.316/189/2020, Judecătoria Bârlad - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Marius Crăiţă într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 sunt neconstituţionale ca urmare a faptului că dispun afişarea procesului-verbal la domiciliul sau la sediul contravenientului, aspect ce conduce la expunerea datelor cu caracter personal atât ale contravenientului, cât şi ale martorului. Prin urmare, dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor art. 26 din Constituţie, ale Legii nr. 363/2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).
    6. Judecătoria Bârlad - Secţia civilă opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Prin afişarea procesului-verbal la domiciliul sau sediul contravenientului, potrivit art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, nu se încalcă prevederile art. 26 din Constituţie, datele cu caracter personal (ale contravenientului, ale martorului etc.) fiind afişate tocmai pentru ca persoana în cauză, nefiind găsită la domiciliu sau la sediu, după caz, să poată lua cunoştinţă de existenţa procesului-verbal, precum şi de posibilitatea de a ataca în instanţă înscrisul, în ipoteza în care se apreciază necesar. Întro interpretare per a contrario s-ar ajunge la imposibilitatea comunicării efective a înscrisului către persoana căreia îi este destinat, dat fiind că aceasta nu este de găsit la domiciliul sau la sediul la care figurează activ.
    7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie (Decizia nr. 424 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014), arată că: excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată; prevederile art. 27 teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, referitoare la comunicarea prin afişare, nu constituie, prin ele însele, o nesocotire a dispoziţiilor art. 26 din Constituţie privind ocrotirea vieţii intime, familiale şi private, ci reprezintă o modalitate derogatorie de ducere la îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, determinată de situaţia obiectiv diferită a persoanelor cărora li se comunică astfel de acte; dreptul fundamental invocat de autorul excepţiei nu este un drept absolut, ci este susceptibil de anumite restrângeri ale exerciţiului său, în condiţiile art. 53 alin. (1) din Constituţie, respectiv pentru apărarea ordinii publice; şi în materia procedurii civile, după ale cărei reguli se desfăşoară şi soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de contravenţie, atât vechiul, cât şi noul Cod de procedură civilă (art. 92, respectiv art. 163) conţin dispoziţii referitoare la afişare ca modalitate de îndeplinire a procedurii de citare, iar instanţa de contencios constituţional a reţinut că dispoziţiile de lege privind comunicarea prin afişare constituie excepţii de la regula generală a înmânării în mod direct şi personal a citaţiei sau a oricărui alt act de procedură şi urmăresc să prevină şi să limiteze eventualele abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să determine tergiversarea soluţionării cauzei, pe calea menţinerii cu rea-credinţă a unei permanente lipse de procedură (Decizia nr. 763 din 20 septembrie 2012).
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. Ulterior încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 au fost modificate prin art. 20 pct. 9 din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, şi completate cu un nou alineat prin art. II pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii siguranţei rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 610 din 29 iunie 2024, soluţia legislativă criticată regăsindu-se, în prezent, la art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, care are următorul cuprins: „(1) Comunicarea procesului-verbal se face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează întrun proces-verbal, semnat de cel puţin un martor.“
    12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 26 - Viaţa intimă, familială şi privată.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate fac parte din capitolul III - Aplicarea sancţiunilor contravenţionale, iar, potrivit art. 25 şi următoarelor din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului, iar, dacă agentul constatator aplică şi sancţiunea, iar contravenientul este prezent la încheierea procesului-verbal, copia de pe acesta se înmânează contravenientului, făcându-se menţiune în acest sens în procesul-verbal. Contravenientul va semna de primire. În situaţia în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea acestuia se face de către agentul constatator, în termen de cel mult două luni de la data încheierii. Textul art. 27 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, supus controlului de constituţionalitate, instituie modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii, operaţiune care are loc prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul ori la sediul contravenientului.
    14. Faţă de acest context legislativ, autorul excepţiei de neconstituţionalitate este nemulţumit de modalitatea de comunicare a procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii prin afişarea acestuia la domiciliul contravenientului, aspect ce ar contraveni prevederilor constituţionale cu privire la ocrotirea vieţii intime, familiale şi private a persoanei.
    15. Cu privire la menţionarea în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor referitoare la viaţa intimă, familială şi privată, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 481 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 13 ianuarie 2021, paragraful 24), a observat că, potrivit art. 26 alin. (2) din Constituţie, „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri“. În acest context, Curtea subliniază că Legea fundamentală nu defineşte noţiunea de viaţă intimă, familială şi privată, aceasta fiind protejată de lege în condiţiile în care se manifestă în cadrul ordinii juridice, iar nu în afara sa. Dreptul de a dispune de propria persoană, nefiind un drept absolut, poate fi exercitat numai cu respectarea drepturilor altor persoane, a ordinii publice şi a bunelor moravuri. În acest sens, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stabileşte prin art. 8 paragraful 2 că dreptul la respectarea vieţii private poate face obiectul unor restricţii, dacă sunt prevăzute de lege şi dacă reprezintă măsuri necesare într-o societate democratică pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora (a se vedea Decizia nr. 239 din 10 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 24 iunie 2005, şi Decizia nr. 1.282 din 12 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010).
    16. Curtea învederează că, în materia procedurii civile, după ale cărei reguli se desfăşoară şi soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de contravenţie, art. 163 din Codul de procedură civilă conţine dispoziţii referitoare la afişare ca modalitate de îndeplinire a procedurii de citare. Referitor la acest aspect, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, în mod constant a reţinut că soluţiile legislative privind comunicarea prin afişare constituie excepţii de la regula generală a înmânării în mod direct şi personal a citaţiei sau a oricărui alt act de procedură şi urmăresc să prevină şi să limiteze eventualele abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, de natură să determine tergiversarea soluţionării cauzei, pe calea menţinerii cu rea-credinţă a unei permanente lipse de procedură (spre exemplu, prin Decizia nr. 763 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 25 octombrie 2012).
    17. Raportat la soluţia legislativă criticată în prezenta cauză, spre exemplu, prin Decizia nr. 635 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 9 ianuarie 2015, paragrafele 19 şi 20, Curtea a arătat că, în cazul în care legiuitorul nu ar fi stabilit afişarea ca modalitate de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, activitatea organului constatator nu ar mai avea finalitate. Or, legiuitorul a prevăzut această formă de comunicare pentru situaţia în care procesul-verbal de contravenţie şi înştiinţarea de plată, din diverse motive, nu au putut fi înmânate contravenientului şi acesta, deşi a fost avizat, prin oficiul poştal, nu s-a prezentat în vederea ridicării corespondenţei. Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire. Textul de lege criticat are în vedere o situaţie cu caracter de excepţie şi urmăreşte să prevină şi să limiteze eventualele abuzuri, de natură să determine ineficacitatea unui act emis de un organ al statului prin menţinerea cu rea-credinţă a imposibilităţii de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată. Prin urmare, Curtea a constatat că prevederile art. 27 teza întâi din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, referitoare la comunicarea prin afişare, nu constituie, prin ele însele, o nesocotire a dispoziţiilor art. 26 din Constituţie privind ocrotirea vieţii intime, familiale şi private, ci reprezintă o modalitate derogatorie de ducere la îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, determinată de situaţia obiectiv diferită a persoanelor cărora li se comunică astfel de acte. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză.
    18. Aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional precitată, dreptul fundamental invocat de autorul excepţiei nu este un drept absolut, acesta putânduse exercita cu anumite condiţionări în vederea apărării ordinii publice. De altfel, şi Legea nr. 363/2018 privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterii infracţiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi privind libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 13 din 7 ianuarie 2019, menţionată de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul realizării activităţilor de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală şi combatere a infracţiunilor, de executare a pedepselor, măsurilor educative şi de siguranţă, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii şi siguranţei publice de către autorităţile competente, în limitele competenţelor stabilite prin lege. Astfel, prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor de menţinere şi asigurare a ordinii şi siguranţei publice se realizează numai dacă acestea sunt prevăzute de lege şi sunt necesare pentru prevenirea unui pericol cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea infracţiunilor.
    19. Faţă de cele prezentate, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispoziţiile constituţionale menţionate în susţinerea acesteia, urmează să fie respinsă, ca neîntemeiată.
    20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marius Crăiţă în Dosarul nr. 1.316/189/2020 al Judecătoriei Bârlad - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 27 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Bârlad - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 400 din 18 septembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016