Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 398 din 5 mai 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.100/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- pentru preşedintele  │
│Ionel Barbă   │Secţiei de contencios  │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia       │- judecător la Secţia I│
│Curelea       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala   │- judecător la Secţia I│
│Cristescu     │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Irina         │- judecător la Secţia I│
│Alexandra     │civilă                 │
│Boldea        │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea  │- judecător la Secţia I│
│Burgazli      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Roxana Popa   │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cosmin Horia  │- judecător la Secţia a│
│Mihăianu      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ştefan Ioan   │- judecător la Secţia a│
│Lucaciuc      │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia a│
│Mîneran       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gabriela Elena│- judecător la Secţia  │
│Bogasiu       │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Alina Nicoleta│- judecător la Secţia  │
│Ghica-Velescu │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Vasile Bîcu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ramona Maria  │- judecător la Secţia  │
│Gliga         │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Iulia Craiu   │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.100/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secţiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.747/108/2024 şi de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 349/114/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că Universitatea de Vest din Timişoara a transmis o opinie scrisă cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării iniţiale.
    6. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 24 septembrie 2024, în Dosarul nr. 1.747/108/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă dispoziţiile art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi interpretate în sensul că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe."

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu nr. 2.100/1/2024.
    9. Ulterior, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost înregistrată, cu nr. 2.205/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 349/114/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 privind stabilirea condiţiilor de acordare în beneficiul poliţiştilor de penitenciare a compensaţiei lunare a chiriei, precum şi a compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care obţin contractarea unui credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, adică după data de 1 august 2019."

    10. Având în vedere existenţa unei legături între obiectul primei sesizări şi obiectul sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.205/1/2024 la Dosarul nr. 2.100/1/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    11. Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 80/1995)
    "ART. 20^1
    Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie/mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o altă garnizoană decât cea în care îşi au domiciliul şi care nu deţin locuinţă proprietate personală în acea garnizoană, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, au dreptul la o compensaţie lunară pentru chirie de până la 50% din solda lunară.
    Cadrele militare în activitate numite în prima funcţie, mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o garnizoană în care îşi au domiciliul, dar care nu deţin locuinţă proprietate personală, nici ei şi nici soţiile sau soţii acestora, în situaţia în care nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, pot beneficia, în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului apărării naţionale, de compensaţia lunară pentru chirie, prevăzută la alin. 1, la propunerea comandanţilor sau a şefilor cadrelor militare respective.
    Cadrele militare care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. 1 şi 2 şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
    În situaţia prevăzută la alin. 2^1, compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. 1 şi 2 şi pentru situaţia prevăzută la alin. 2^1, caz în care cadrul militar optează pentru una dintre aceste situaţii. Ministerul Apărării Naţionale nu îi asigură cadrului militar care a optat pentru situaţia prevăzută la alin. 2^1 un spaţiu de locuit corespunzător în garnizoana unde acesta a achiziţionat locuinţa pe durata existenţei situaţiei de la alin. 2^1.
    Pentru persoanele prevăzute la alin. 2^1, sumele se justifică cu un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe. (…)
    Prin rata lunară prevăzută la alin. 2^1 se înţelege suma tuturor costurilor lunare generate de contractul de credit ipotecar/ imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau de contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe conform scadenţarului de plată, mai puţin cele legate de rambursările anticipate, eventualele dobânzi penalizatoare şi alte costuri care nu se regăsesc în scadenţarul de plată a ratelor lunare.
    Cuantumul concret al compensaţiei prevăzute la alin. 1, 2 şi 2^1, precum şi condiţiile de acordare a acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului apărării naţionale."

    12. Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 privind stabilirea cuantumului şi condiţiilor de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005)
    "ART. 4^1
    Cadrul militar aflat în situaţia prevăzută la art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995, cu modificările şi completările ulterioare, care optează pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie dacă îndeplineşte cumulativ condiţiile prevăzute la art. 2 lit. a), c) şi d) sau art. 3 alin. (1) lit. b), b^1), c) şi f), precum şi următoarele condiţii:
    a) nu deţine locuinţă proprietate personală nici el şi nici soţia/soţul în garnizoana/localitatea în care a fost numit în prima funcţie, a fost mutat în interesul serviciului, a fost detaşat şi/sau împuternicit, alta decât cea achiziţionată prin creditul ipotecar/imobiliar sau prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care se solicită acordarea compensaţiei lunare pentru chirie;
    b) prezintă, în copie, un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe, încheiat în nume propriu sau împreună cu soţia/soţul. Contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe va fi însoţit de contractul de vânzare-cumpărare a locuinţei respective. Nu se acordă compensaţia lunară pentru chirie în situaţia în care contractul de vânzare-cumpărare sau contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate este încheiat cu copiii/părinţii cadrului militar în activitate ori ai soţului/soţiei acesteia/acestuia;
    c) locuinţa achiziţionată prin credit ipotecar/imobiliar sau prin contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate să fie astfel situată încât să îi permită cadrului militar îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aprecierea îndeplinirii acestei condiţii se face de către comisia prevăzută la art. 1 alin. (4), iar pentru comandant aprecierea se face de către comisia stabilită la eşalonul imediat superior."

    13. Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 145/2019)
    "ART. 111
    (1) Poliţiştii de penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, ei, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu deţin o locuinţă în proprietate ori nu li s-a atribuit locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.
    (2) Poliţiştii de penitenciare cărora nu li s-a acordat locuinţă potrivit prevederilor alin. (1) şi care nici ei şi nici soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu au în proprietate o locuinţă în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea au dreptul la compensarea lunară a chiriei în cuantum de până la 50% din salariul lunar net, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condiţiile legii, inclusiv pentru locuinţele atribuite de către autorităţile administraţiei publice locale sau pentru locuinţele de serviciu. În situaţia inexistenţei unui fond locativ corespunzător în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuinţă situată într-o localitate aflată la o distanţă de maximum 70 km, în cazul în care nici poliţistul de penitenciare şi nici soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinere nu au în proprietate personală o locuinţă în acea localitate sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.
    (3) Dacă poliţiştii de penitenciare, inclusiv soţul/soţia acestora sau copiii aflaţi în întreţinerea acestora au înstrăinat o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, aceştia nu beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2).
    (4) Nu se acordă compensaţia lunară pentru chirie în situaţia în care contractul de închiriere a fost încheiat cu rudele de până la gradul II inclusiv ale poliţistului de penitenciare ori ale soţiei/soţului acestuia/acesteia.
    (5) Poliţiştii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuinţă de serviciu pot solicita schimbarea acesteia şi atribuirea unei alte locuinţe disponibile în fondul locativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al unităţii penitenciare în cauză, care să corespundă nevoilor locative ale poliţistului de penitenciare, soţului/soţiei acestuia şi copiilor aflaţi în întreţinere. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile. Cererile de schimb de locuinţe se soluţionează cu prioritate.
    (6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), medicii rezidenţi angajaţi în poliţia penitenciară pot solicita chirie în localitatea unde efectuează studiile de rezidenţiat.
    (7) De prevederile alin. (2) beneficiază şi poliţiştii de penitenciare cărora li s-a atribuit o locuinţă de serviciu din fondul locativ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau, după caz, al unităţii penitenciare în cauză, care nu mai corespunde nevoilor locative ale poliţistului de penitenciare, soţului/soţiei acestuia şi copiilor aflaţi în întreţinere şi la care cel în cauză renunţă. Prevederile alin. (8) teza a 2-a rămân aplicabile.
    (8) Beneficiază de prevederile alin. (2) şi poliţistul de penitenciare care a avut în proprietate o locuinţă, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, şi care, după data încadrării în sistemul administraţiei penitenciare, pentru motive neimputabile, a pierdut dreptul de proprietate asupra acesteia. Dreptul prevăzut de prezentul alineat se acordă în urma efectuării unei anchete sociale, efectuată de către o comisie constituită prin act al conducătorului unităţii în care este încadrat poliţistul de penitenciare.
    (9) Poliţiştii de penitenciare care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. (2) şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (2), dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.
    (10) Dreptul prevăzut la alin. (9) se menţine în cazul transferului sau încadrării funcţionarilor publici cu statut special într-o altă instituţie din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
    (11) În situaţia prevăzută la alin. (9) compensaţia lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuinţă achiziţionată pe timpul carierei. Compensaţia lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situaţia prevăzută la alin. (2) şi pentru situaţia prevăzută la alin. (9), caz în care poliţistul de penitenciare optează pentru una dintre aceste situaţii.
    (12) Drepturile prevăzute de prezentul articol nu au caracter salarial şi nu se impozitează.
    (13) Condiţiile de acordare a drepturilor prevăzute de prezentul articol se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei."

    14. Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 privind stabilirea condiţiilor de acordare în beneficiul poliţiştilor de penitenciare a compensaţiei lunare a chiriei, precum şi a compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, cu modificările şi completările ulterioare (Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020)
    "ART. 25
    (1) Poliţiştii de penitenciare care au contractat un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau care au încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe după data intrării în vigoare a Legii nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare, şi până la intrarea în vigoare a prezentului ordin beneficiază de compensaţia lunară a chiriei care poate fi utilizată pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rată, de la data depunerii cererii la compartimentul resurse umane, dacă la acel moment îndeplineau condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie.
    (2) Persoanele menţionate la alin. (1) au obligaţia de a completa documentaţia necesară în termen de 30 de zile calendaristice de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.
    (3) În situaţia nerespectării termenului prevăzut la alin. (2), plata compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rată se va realiza, în condiţiile legii şi ale prezentului ordin, începând cu data înregistrării ultimului document din componenţa documentaţiei."

    III. Expunerea succintă a proceselor în cadrul cărora sau invocat chestiunile de drept
    A. Dosarul nr. 1.747/108/2024 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale
    15. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Arad cu nr. 1.747/108/2024, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad la plata compensaţiei lunare pentru chirie în scopul achitării ratei/fracţiunii de rată aferente unui credit ipotecar/imobiliar destinat construirii unei locuinţe, începând cu 7 decembrie 2022.
    16. În motivare, reclamantul a susţinut că solicitarea sa de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie a fost refuzată de către comisia constituită la nivelul unităţii, întrucât a contractat un credit pentru construirea unui imobil, iar nu pentru achiziţionarea acestuia. Or, nu există o justificare obiectivă pentru excluderea cadrelor militare care au contractat un credit pentru construirea unei locuinţe, de la beneficiul legal constând în compensarea unei fracţiuni din ratele contractate.
    17. Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, susţinând că normele legale incidente nu extind posibilitatea acordării compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit imobiliar/ipotecar destinat achiziţionării unei locuinţe în cazul construirii unei locuinţe.
    18. La termenul din 24 septembrie 2024, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat instanţa supremă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi a suspendat judecata până la soluţionarea sesizării.

    B. Dosarul nr. 349/114/2023 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal
    19. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Buzău cu nr. 349/114/2023, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului Penitenciarul Focşani la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie în vederea plăţii ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe, începând cu luna decembrie 2022.
    20. Prin Sentinţa nr. 483 din 11 septembrie 2023, Tribunalul Buzău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea, ca neîntemeiată, reţinând că reclamantul nu îndeplineşte condiţia impusă de art. 111 din Legea nr. 145/2019 în vederea acordării compensaţiei lunare pentru chirie, având în vedere că acesta a dobândit o locuinţă anterior intrării în vigoare a normei supuse interpretării.
    21. Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a declarat recurs prin care a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, susţinând că art. 111 din Legea nr. 145/2019 nu limitează în mod expres acordarea compensaţiei lunare la persoanele care contractează un credit ipotecar/imobiliar după data intrării în vigoare a acestei legi.
    22. La termenul din 24 septembrie 2024, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat instanţa supremă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi a suspendat judecata până la soluţionarea sesizării.

    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor cu privire la admisibilitatea procedurii
    23. Completul de judecată din cadrul Tribunalului Arad a apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    24. În acest sens a menţionat că de lămurirea chestiunii de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei, având în vedere că reclamantul solicită acordarea compensaţiei lunare pentru chirie în vederea achitării ratei/fracţiunii de rată aferente unui credit ipotecar contractat în vederea edificării unei construcţii cu destinaţia de locuinţă.
    25. A mai arătat că instanţa supremă nu a statuat asupra acestei chestiuni de drept, care nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    26. Completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Ploieşti a apreciat că sesizarea îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    27. Astfel, instanţa de trimitere a subliniat că se impune lămurirea modalităţii de aplicare a art. 111 din Legea nr. 145/2019 şi a art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020, în sensul stabilirii împrejurării dacă aceste dispoziţii se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care obţin contractarea unui credit imobiliar/ipotecar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, adică după data de 1 august 2019.
    28. A mai arătat că dispoziţiile legale incidente se referă la poliţiştii de penitenciare şi nu au fost interpretate de instanţa supremă în mecanismele de unificare a practicii judiciare.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    29. Părţile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării.

    VI. Punctele de vedere ale completurilor care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept
    30. Completul de judecată din cadrul Tribunalul Arad a apreciat că pentru rezolvarea chestiunii de drept în discuţie trebuie avută în vedere finalitatea urmărită prin art. II din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative (Legea nr. 288/2018), prin care a fost completat şi art. 20^1 din Legea nr. 80/1995, introducându-se alin. 2^1-2^3, în sensul că militarii care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. 1 şi 2 ale aceluiaşi articol şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale
    31. Instanţele judecătoreşti consultate au transmis atât hotărâri judecătoreşti relevante, cât şi puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra chestiunilor de drept supuse dezlegării.
    32. Cu privire la prima chestiune de drept, s-au conturat două opinii.
    33. Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe.
    34. S-a argumentat în sensul că legiuitorul a urmărit să asigure cadrelor militare dreptul la o locuinţă indiferent de modalitatea de obţinere a acestui drept (credit pentru achiziţionarea locuinţei sau credit pentru construirea locuinţei), cât timp compensaţia lunară pentru chirie nu depăşeşte rata lunară aferentă creditului ipotecar/imobiliar.
    35. În cea de-a doua opinie s-a apreciat că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie nu poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe.
    36. S-a argumentat în sensul că dispoziţiile legale incidente nu extind posibilitatea acordării compensaţiei lunare pentru chirie în scopul achitării ratei/fracţiunii din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar destinat construirii unei locuinţe.
    37. A fost exprimată şi o opinie nuanţată în sensul că dreptul la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie se naşte la momentul finalizării construcţiei cu destinaţie de locuinţă.
    38. S-a argumentat că dispoziţiile legale care recunosc dreptul la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea achiziţionării unei locuinţe se aplică prin analogie şi celor care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe, la momentul la care construcţia a fost finalizată.
    39. Cu privire la a doua chestiune de drept, s-a conturat o singură opinie.
    40. Astfel, s-a apreciat că dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 şi ale art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care contractează un credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, adică după data de 1 august 2019.
    41. S-a argumentat că utilizarea timpului prezent al verbelor „a contracta“ şi „a încheia“ în cuprinsul art. 111 alin. (9) din Legea nr. 145/2019 denotă intenţia legiuitorului de acordare a beneficiului compensaţiei lunare pentru plata ratelor numai poliţiştilor de penitenciare care încheie contracte de credit, destinate achiziţionării unei locuinţe, după intrarea în vigoare a acestei legi. În plus, acest text de lege nu poate fi aplicat, retroactiv, unor contracte de credit ipotecar încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii.
    42. Ministerul Public -- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că, la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problemele de drept care formează obiectul sesizărilor conexate.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    43. Nu au fost identificate decizii relevante pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării.

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    44. Prin Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 13 iulie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a admis sesizarea şi a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, introduse prin art. I din Legea nr. 288/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.

    X. Opiniile specialiştilor consultaţi
    45. Universitatea de Vest din Timişoara a apreciat că dispoziţiile art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 nu pot fi interpretate în sensul că dreptul la compensaţie lunară pentru chirie poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar în vederea construirii unei locuinţe.

    XI. Raportul asupra chestiunii de drept
    46. Judecătorii-raportori au apreciat că numai prima sesizare este admisibilă, apreciind că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie nu poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe.

    XII. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    XII.1. Asupra admisibilităţii sesizărilor
    47. Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    48. În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din acelaşi act normativ, „prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal“.
    49. Astfel, în procesele de tipul celor enumerate la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul delegat a instituit următoarele condiţii de admisibilitate pentru sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile:
    a) existenţa unei cauze aflate în curs de judecată;
    b) completul de judecată să fie învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac;
    c) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei;
    d) chestiunea de drept invocată să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici al unei statuări anterioare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    50. Spre deosebire de condiţiile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile circumscrise prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiţia noutăţii chestiunii de drept ce se solicită a fi lămurită.
    51. De asemenea, în această procedură Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi sesizată şi de completurile de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în primă instanţă, iar nu doar de către completurile de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale curţilor de apel sau ale tribunalelor învestite cu soluţionarea cauzelor în ultimă instanţă.
    52. Verificând îndeplinirea condiţiilor subsumate prevederilor art. 1 alin. (1) şi (3) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se constată că procesul în care a fost formulată sesizarea iniţială are ca obiect obligarea pârâtului Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Arad la plata compensaţiei lunare pentru chirie în scopul achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat construirii unei locuinţe, începând cu data de 7 decembrie 2022.
    53. Totodată, procesul în care a fost formulată sesizarea conexată are ca obiect obligarea pârâtului Penitenciarul Focşani la acordarea compensaţiei lunare pentru chirie în vederea plăţii ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe, începând cu luna decembrie 2022.
    54. Cu titlu prealabil, instanţa supremă notează că, potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, cadrele militare sunt în serviciul naţiunii, iar beneficiul compensării chiriei în vederea plăţii ratelor de credit este suportat din fonduri publice, astfel încât pretenţiile deduse judecăţii se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, în sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    55. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 76 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (Codul fiscal), sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.
    56. Împrejurarea că aceste venituri nu sunt impozabile, potrivit art. 76 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu schimbă calificarea lor juridică de drepturi de natură salarială, de vreme ce ele sunt acordate în legătură cu munca, pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
    57. Prin urmare, în considerarea scopului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, sintagma „drepturi de naturală salarială“ trebuie interpretată extensiv, astfel încât să includă toate drepturile ataşate raporturilor de serviciu sau de muncă, în condiţiile în care angajatul este plătit din fonduri publice.
    58. Cauza în care a fost formulată sesizarea iniţială se află în primă instanţă, pe rolul unui complet de judecată specializat în soluţionarea litigiilor de muncă şi asigurări sociale din cadrul Tribunalului Arad, iar cauza în care a fost formulată sesizarea conexată se află în ultimă instanţă, pe rolul unui complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Ploieşti.
    59. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, instanţa supremă constată că această cerinţă instituie o dublă condiţionare: pe de o parte, trebuie să existe o chestiune de drept şi, pe de altă parte, trebuie să fie stabilită dependenţa între dezlegarea chestiunii de drept identificate şi soluţionarea cauzei pe fond.
    60. Cu referire la primul aspect, în lipsa unei definiţii legale a noţiunii, în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept formată în aplicarea art. 519 din Codul de procedură civilă, s-a statuat în mod constant în sensul că, pentru a se putea discuta de existenţa unei chestiuni de drept, este necesar ca problema de drept antamată „să necesite cu pregnanţă a fi lămurită, să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept şi al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securităţii raporturilor juridice deduse judecăţii“ (cu titlu exemplificativ, pot fi evocate Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, şi Decizia nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023).
    61. Deşi noul act normativ a preluat întocmai noţiunea utilizată de legiuitor în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, îndeplinirea acestei condiţii de admisibilitate a sesizării se impune a fi analizată în contextul particularităţilor procedurii reglementate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, care are caracter special şi parţial derogatoriu de la dispoziţiile de drept comun.
    62. Astfel, verificând îndeplinirea acestei condiţii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prima chestiune de drept presupune a se stabili dacă dispoziţiile art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 pot fi interpretate în sensul că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe.
    63. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluţionarea pe fond a cauzei, dat fiind că reclamantul din procesul în care a fost formulată sesizarea iniţială pretinde obligarea pârâtului la plata compensaţiei lunare pentru chirie în scopul achitării ratei/fracţiunii de rată aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat construirii unei locuinţe, începând cu data de 7 decembrie 2022.
    64. Punctele de vedere teoretice şi hotărârile judecătoreşti transmise de instanţele consultate relevă existenţa unui risc de conturare a unei practici judiciare neunitare cu privire la prima chestiune de drept invocată.
    65. Existenţa acestui risc, precum şi un eventual impact direct şi considerabil asupra bugetului general consolidat demonstrează necesitatea declanşării mecanismului de unificare a practicii judiciare consacrat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    66. De asemenea, se constată că instanţa supremă nu a statuat asupra primei chestiuni de drept şi aceasta nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    67. Prin sesizarea conexată se solicită instanţei supreme să stabilească dacă dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 şi ale art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care obţin contractarea unui credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, respectiv după data de 1 august 2019.
    68. Răspunsurile transmise de instanţele consultate relevă însă o abordare unitară cu privire la această chestiune de drept, fiind conturată o singură opinie consolidată la nivel jurisprudenţial, în sensul că dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 şi ale art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care contractează un credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, respectiv după data de 1 august 2019.
    69. Astfel, instanţele judecătoreşti nu au întâmpinat dificultăţi în soluţionarea cauzelor în care s-a invocat aplicabilitatea dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 145/2019 şi ale art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 de către poliţiştii de penitenciare care au contractat un credit ipotecar/imobiliar înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019.
    70. Rezolvarea unitară a acestei chestiuni de drept a fost determinată de pronunţarea Deciziei nr. 12 din 19 iunie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii prin care s-a statuat în sensul că dispoziţiile art. 31 alin. (1^2) din Legea nr. 360/2002 se interpretează în sensul că dreptul la compensaţia lunară pentru chirie, pentru plata ratelor de credit, nu poate fi recunoscut poliţiştilor care au încheiat contracte de credit ipotecar/imobiliar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 288/2018.
    71. Pornind de la conţinutul similar al dispoziţiilor interpretate prin Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, cu cel al prevederilor art. 111 alin. (9) din Legea nr. 145/2019, în practica judiciară conturată la nivelul curţilor de apel s-a stabilit că raţionamentul expus în această decizie poate fi aplicat mutatis mutandis şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare.
    72. Rezolvarea în această manieră a chestiunii de drept antamate prin sesizarea conexată relevă inexistenţa unui risc real de apariţie a practicii judiciare neunitare la nivel naţional în această materie, aspect de natură să confirme împrejurarea că problema de drept disputată nu prezintă o dificultate suficient de mare, astfel încât să justifice intervenţia instanţei supreme în scopul pronunţării unei hotărâri prealabile.
    73. De altfel, în chiar preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 se face referire la necesitatea identificării unor remedii procedurale eficiente care să asigure „îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare în materia supusă reglementării“.
    74. Or, acest deziderat a fost deja atins în practica judiciară ca urmare a aplicării mutatis mutandis a raţionamentului expus în Decizia nr. 12 din 19 iunie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, fiind soluţionată unitar chestiunea de drept referitoare la sfera de aplicare a dispoziţiilor art. 111 din Legea nr. 145/2019 şi ale art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020, respectiv doar poliţiştilor de penitenciare care obţin contractarea unui credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, respectiv după data de 1 august 2019.

    XII.2. Asupra fondului sesizării
    75. Dat fiind că numai sesizarea iniţială îndeplineşte toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995, în sensul de a se stabili dacă dreptul la compensaţia lunară pentru chirie poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe.
    76. Cu titlu prealabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie notează că situaţia premisă care a generat problema de drept în discuţie este următoarea: Reclamantul a depus, la data de 7 decembrie 2022, la secretariatul unităţii sale un raport privind solicitarea de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cuvenite cadrelor militare, în vederea achitării ratei/fracţiunii din rata aferentă unui credit ipotecar destinat construirii unei locuinţe, la care a ataşat documentele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005. În urma analizării acestora, comisia constituită la nivelul unităţii a propus respingerea solicitării de acordare a compensaţiei lunare, în baza art. 4^1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005. Contestaţia formulată împotriva refuzului de acordare a compensaţiei lunare a fost respinsă prin dispoziţia din 13 ianuarie 2023 a adjunctului Inspectorului General al Jandarmeriei Române. Reclamantul a susţinut că nu există o justificare obiectivă pentru excluderea cadrelor militare care au contractat un credit pentru construirea unei locuinţe, de la beneficiul legal constând în compensarea unei fracţiuni din ratele contractate, fiind evident că scopul avut în vedere la adoptarea acestui act normativ nu a fost atins. A mai arătat că există şi o discriminare faţă de cadrele militare care au contractat un credit pentru achiziţionarea unei locuinţe şi care au beneficiat de respectiva compensaţie.
    77. Prin urmare, problema de drept supusă dezlegării presupune a se stabili în ce măsură cadrele militare aflate în ipoteza prevăzută de lege pot beneficia de compensaţia lunară pentru chirie în vederea construirii unei locuinţe.
    78. Un scurt istoric al reglementării compensaţiei pentru chirie acordate cadrelor militare relevă că, începând cu anul 1995, art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 80/1995 a reglementat dreptul cadrelor militare la o locuinţă de serviciu, gratuită.
    79. În lipsa unui spaţiu de locuit adecvat oferit de angajator, cadrul militar mutat în interesul serviciului, într-o altă garnizoană decât cea în care îşi avea domiciliul, beneficia de o compensaţie lunară pentru chirie, potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 80/1995, în forma iniţială a legii.
    80. Articolul 20 alin. 1 a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2004 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, care a transpus prevederile sale în art. 20^1 alin. 1 din Legea nr. 80/1995 şi a extins, prin alin. 2 al aceluiaşi articol, aria beneficiarilor, pentru a include şi cadrele militare numite în prima funcţie/mutate în interesul serviciului, detaşate şi/sau împuternicite într-o garnizoană în care îşi au domiciliul, dar care nu deţin o locuinţă proprietate personală şi cărora nu li se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător.
    81. Ulterior, alin. 2^1-2^3 ale art. 20^1 din Legea nr. 80/1995 au diversificat scopurile compensaţiei, permiţând, alternativ, alocarea ei şi pentru plata ratelor aferente achiziţiei unei locuinţe. Aceste dispoziţii au fost introduse prin Legea nr. 288/2018, simultan şi având un conţinut similar cu art. 31 alin. (1^2)-(1^4) din Legea nr. 360/2002.
    82. Autorii propunerii legislative, sintetizând situaţia locativă pe care o pot avea aceşti salariaţi, au reţinut că „personalul (…) poate fie să aibă o locuinţă în proprietate, fie să nu aibă o astfel de locuinţă, caz în care are dreptul să beneficieze, în condiţiile legii de locuinţă (de serviciu sau de intervenţie) sau de sumă compensatorie pentru chirie de la angajator“, context în care au propus ca „suma compensatorie acordată cu titlu de chirie cadrelor vizate să poată fi utilizată de către acestea fie în vederea achitării chiriei, fie în vederea achitării ratei (fracţiunii din rată) pe care o plătesc pentru achiziţia unei locuinţe.“
    83. Astfel, fundamentându-se pe premisa dificultăţilor financiare care au restrâns capacitatea statului de a asigura un spaţiu locativ adecvat, pe fondul pensionărilor masive ale cadrelor vizate, dar şi pe constatarea că limitarea utilizării compensaţiei exclusiv la operaţiunile de închiriere a avut o eficienţă redusă în îndeplinirea obiectivului de loializare a personalului, Legea nr. 288/2018 a extins sfera de utilizare a compensaţiei pentru chirie, permiţând, alternativ, şi acoperirea obligaţiilor financiare periodice aferente achiziţiei unei locuinţe.
    84. Astfel, potrivit art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995, „Cadrele militare care îndeplinesc condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie potrivit alin. 1 şi 2 şi care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau încheie un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăşi durata de derulare a creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate, respectiv pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă creditului sau contractului de vânzare-cumpărare cu plata în rate. În această situaţie, compensaţia lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. 1, dar nu poate depăşi rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar sau pentru contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate“.
    85. De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 20^1 alin. 2^3 din aceeaşi lege, „Pentru persoanele prevăzute la alin. 2^1, sumele se justifică cu un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe“.
    86. Potrivit dispoziţiilor art. 20^1 alin. 2^5 din Legea nr. 80/1995, „Prin rata lunară prevăzută la alin. 2^1 se înţelege suma tuturor costurilor lunare generate de contractul de credit ipotecar/ imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau de contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe conform scadenţarului de plată, mai puţin cele legate de rambursările anticipate, eventualele dobânzi penalizatoare şi alte costuri care nu se regăsesc în scadenţarul de plată a ratelor lunare“.
    87. Analiza expunerii de motive a Legii nr. 288/2018, precum şi a prevederilor legale ce au materializat-o impune concluzia că dreptul cadrelor militare la compensaţia pentru chirie, respectiv la plata ratelor este numai subsidiar îndreptăţirii acestora la asigurarea de către angajator a unui spaţiu de locuit corespunzător, în vederea îndeplinirii adecvate a atribuţiilor de serviciu, şi se naşte în momentul neîndeplinirii obligaţiei legale a angajatorului.
    88. Totodată, sintagma „achiziţia unei locuinţe“ - utilizată de către legiuitor în expunerea de motive - obiectivează finalitatea propunerii legislative - dobândirea de către personalul eligibil a dreptului de proprietate asupra unei construcţii, a unui imobil în care se poate locui. Această destinaţie este esenţială în determinarea sferei utilizării alternative a compensaţiei şi exclude, de plano, valorificarea ei în vederea finanţării edificării unei locuinţe, demers care nu oferă certitudinea finalizării imobilului, iar pe durata derulării acestuia scopul măsurii de protecţie socială nu este atins.
    89. Legislaţia primară relevă împrejurarea că scopul originar al acestei compensaţii lunare pentru chirie este închirierea unui spaţiu locativ corespunzător îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, în absenţa căruia nu poate fi concepută existenţa unui contract de închiriere. Or, din moment ce măsura de protecţie socială analizată reprezintă o utilizare alternativă a acestei compensaţii, rezultă că, în mod simetric, nici aceasta nu poate fi alocată decât pentru achitarea ratei aferente unui credit imobiliar/ipotecar destinat achiziţionării unui spaţiu existent, care poate fi locuit.
    90. Aceeaşi concluzie este confirmată şi de normele infralegale care reglementează cuantumul şi condiţiile de acordare a compensaţiei lunare pentru chirie cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naţionale, adoptate în temeiul art. 20^1alin. 3 din Legea nr. 80/1995, prin Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005, act normativ emis în vederea organizării executării legii.
    91. Astfel, potrivit art. 4^1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005, cadrul militar aflat în situaţia prevăzută la art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995, care optează pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, beneficiază de compensaţia lunară pentru chirie dacă îndeplineşte cumulativ atât cerinţele prevăzute la art. 2 lit. a), c) şi d) sau art. 3 alin. (1) lit. b), b^1), c) şi f) din hotărârea de Guvern, cât şi următoarele condiţii:
    a) nu deţine locuinţă proprietate personală nici el şi nici soţia/soţul în garnizoana/localitatea în care a fost numit în prima funcţie, a fost mutat în interesul serviciului, a fost detaşat şi/sau împuternicit, alta decât cea achiziţionată prin creditul ipotecar/imobiliar sau prin contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate pentru care se solicită acordarea compensaţiei lunare pentru chirie;
    b) prezintă, în copie, un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe, încheiat în nume propriu sau împreună cu soţia/soţul. Contractul de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe va fi însoţit de contractul de vânzare-cumpărare a locuinţei respective;
    c) locuinţa achiziţionată prin credit ipotecar/imobiliar sau prin contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate să fie astfel situată încât să îi permită cadrului militar îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

    92. Normele citate impun cadrelor militare eligibile să prezinte, în copie, un contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe, încheiat în nume propriu sau împreună cu soţia/soţul pentru a putea beneficia de compensaţia lunară pentru chirie în vederea plăţii ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar.
    93. Aceste cerinţe întăresc concluzia că scopul modificării legislative introduse în Legea nr. 80/1995 prin Legea nr. 288/2018 este, aşadar, cel al asigurării imediate, în favoarea cadrelor militare, a unei locuinţe utile, cu destinaţia de domiciliu/reşedinţă, aptă de a fi locuită efectiv, aşadar susceptibilă de a fi exploatată în sens şi în interes casnic.
    94. Ele implică, alături de celelalte condiţii de care depinde valorificarea acestui beneficiu, ca respectiva locuinţă să existe de plano în materialitatea ei la momentul achiziţiei şi exclud ipoteza plăţii compensaţiei pentru chirie sub forma ratelor aferente unui credit ipotecar contractat în vederea construirii, în viitor, a unui spaţiu locativ, întrucât scopul legii nu ar fi atins întro atare ipoteză, ci încălcat.
    95. Dintr-o altă perspectivă, trebuie subliniat că îndeplinirea condiţiilor reglementate de art. 4^1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005 trebuie dovedită de cadrul militar prin depunerea unui raport scris adresat comandantului/şefului unităţii militare, la care se ataşează înscrisurile enumerate de art. 6 din acelaşi act normativ.
    96. Examinarea acestor condiţii, care implică şi depunerea documentelor menţionate de actul normativ, relevă faptul că acestea nu ar putea fi îndeplinite în situaţia în care compensaţia pentru chirie ar fi solicitată în vederea achitării ratei aferente unui credit ipotecar pentru construirea unui imobil.
    97. Aceasta, întrucât un imobil aflat în construcţie nu satisface condiţia de a fi situat într-o locaţie care să permită cadrului militar îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, impusă de art. 4^1 lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005. Totodată, această situaţie este incompatibilă cu obligaţia solicitantului de a nu închiria sau schimba destinaţia locuinţei, care trebuie dovedită prin semnarea unei declaraţii pe propria răspundere, conform art. 6 alin. (6) lit. a) din acelaşi act normativ. De asemenea, o atare construcţie nu poate fi calificată drept imobil achiziţionat, astfel încât dovada intabulării dreptului de proprietate să poată fi realizată cu un extras de carte funciară, aşa cum stipulează art. 6 alin. (6) lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005.
    98. Către aceleaşi concluzii converg şi dispoziţiile art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 1.867/2005, care corelează momentul încetării compensaţiei pentru chirie cu data dobândirii unei locuinţe în proprietate personală sau cu cea a punerii la dispoziţie de către angajator a unui spaţiu locativ corespunzător.
    99. Mai trebuie menţionat că, deşi sesizarea vizează creditul ipotecar, distincţia dintre acesta şi creditul imobiliar - în condiţiile în care ambele pot fi destinate achiziţiei, construirii sau renovării unei locuinţe - este artificială din perspectiva finalităţii soluţiei legislative disputate, circumscrisă necesităţii de a asigura cadrelor militare o locuinţă corespunzătoare, care să le permită îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, amplasată în consecinţă, aşadar utilă, care există în materialitatea ei.
    100. Ca atare, numai un atare imobil poate constitui obiect al procedurii de achiziţie, în sensul art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995, prin credit bancar, restituibil prin plata de rate lunare sau prin contract de vânzare cu plata în rate lunare, acoperite prin plata compensaţiei.
    101. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reiterează faptul că ceea ce s-a urmărit prin această măsură de protecţie socială a fost asigurarea unui drept concret şi efectiv la locuire, ea fiind prevăzută atât în interesul angajatului, cât şi în cel al angajatorului, întrucât numai astfel se asigură îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu ale angajatului, respectiv prin facilitarea obţinerii unor condiţii propice de trai.
    102. În concluzie, analizând textele de lege supuse interpretării printr-o abordare teleologică, logică, sistematică şi gramaticală, rezultă că legiuitorul a avut în vedere la stabilirea beneficiului compensaţiei lunare pentru chirie exclusiv situaţiile în care se dobândeşte efectiv un spaţiu de locuit preexistent, respectiv un imobil construcţie edificat - casă, apartament -, în care se poate locui, prin intermediul unui contract de credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau al unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuinţe. Aşadar, sensul noţiunii de „achiziţie“ nu poate fi clarificat prin scoaterea acesteia din contextul general al reglementării, ci, dimpotrivă, numai din perspectiva scopului declarat al acesteia din urmă, după cum s-a subliniat deja.
    103. În aceste condiţii, contractele de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe nu pot fi valorificate pentru utilizarea compensaţiei pentru chirie, câtă vreme art. 20^1 alin. 2^1 din Legea nr. 80/1995 particularizează scopul contractării creditului ipotecar ca fiind acela de achiziţie a unei locuinţe, iar extinderea sferei de aplicare a legii apare incompatibilă cu finalitatea măsurii de protecţie socială, impusă prin voinţa legiuitorului.

    104. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 521 din Codul de procedură civilă şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea formulată de Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.747/108/2024.
    În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
    "Dreptul la compensaţia lunară pentru chirie nu poate fi recunoscut şi cadrelor militare care au încheiat contracte de credit ipotecar în vederea construirii unei locuinţe."

    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Ploieşti - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 349/114/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Dacă dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 145/2019 privind statutul poliţiştilor de penitenciare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 din Ordinul ministrului justiţiei nr. 482/C/2020 privind stabilirea condiţiilor de acordare în beneficiul poliţiştilor de penitenciare a compensaţiei lunare a chiriei, precum şi a compensaţiei lunare a chiriei pentru plata ratei sau a unei fracţiuni din rata aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat achiziţionării unei locuinţe sau unui contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică exclusiv poliţiştilor de penitenciare care obţin contractarea unui credit ipotecar/imobiliar după intrarea în vigoare a Legii nr. 145/2019, adică după data de 1 august 2019."

    Obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cristian Balacciu

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 referitoare la interpretarea dispoziţiilor art. 20^1 alin. 2^1, alin. 2^2, alin. 2^3, alin. 2^5 şi alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare