Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 4 din 28 ianuarie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. m) şi ale art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 4 din 28 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. m) şi ale art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 541 din 12 iunie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 96 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Virgil Adrian Zăinescu în Dosarul nr. 14.282/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 379D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, apreciind că aspectele invocate în motivarea acesteia nu reprezintă probleme de neconstituţionalitate, ci aspecte ce ţin de aplicarea legii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 27 ianuarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 14.282/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. m) şi ale art. 96 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Virgil Adrian Zăinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de recalculare a pensiei, aflată în etapa procesuală a apelului.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate, care prevăd o metodă de calcul al punctajului mediu anual care nu poate fi aplicată în mod echitabil tuturor situaţiilor obiective întâlnite în practică, produc grave prejudicii asiguraţilor. Prin neadaptarea metodei de calcul la situaţiile în care asiguratul iese la pensie, din cauze obiective, cu mult înaintea sfârşitului de an, se încalcă principiul contributivităţii şi totodată drepturile fundamentale ale acestuia prevăzute în Constituţie, respectiv în art. 16, 47, 52 şi 53.
    6. Autorul excepţiei arată că, în cazul său, punctajul anual aferent anului 2017 a fost stabilit în mod eronat, prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare, deşi această împărţire nu este echitabilă, întrucât, din motive obiective, nu a putut lucra decât două luni din cele 12 ale ultimului an.
    7. Dispoziţiile art. 3 lit. m) din Legea nr. 263/2010 sunt lacunare în ceea ce priveşte situaţii ca ale sale, întrucât, deşi asiguratul nu a putut contribui întregul an, punctajul mediu anual se împarte tot la 12. În acelaşi sens, art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabileşte că punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv.
    8. Anul calendaristic este definit ca „acel an care începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie şi are 365 de zile în anii normali şi 366 de zile în anii bisecţi“. Astfel, rezultă că, dacă autorul excepţiei ar fi ieşit la pensie pe 31 decembrie 2017, punctajul anual ar fi fost în mod corect determinat prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic 2017 (365 de zile). În schimb, în situaţia ieşirii la pensie a asiguratului pe 22 februarie 2017, ar trebui ca punctajul anual aferent anului calendaristic 2017 să se determine prin împărţirea sumei punctajelor realizate în ianuarie şi până pe 22 februarie 2017 la 1,70959 (12 x 52/365 = 1,70959).
    9. În concret, autorul excepţiei a ieşit la pensie pentru limita de vârstă la sfârşitul lunii februarie 2017. Astfel, din motive obiective, respectiv împlinirea vârstei de 65 de ani, nu a mai avut calitatea de angajat decât 2 luni, motiv pentru care a acumulat puncte doar pentru veniturile înregistrate în lunile ianuarie şi februarie 2017. În aceste condiţii, suma punctelor acumulate este evident mai mică decât a unui asigurat care ar împlini vârsta de pensionare în luna octombrie, motiv pentru care nu se impune împărţirea acestei sume la 12 luni aferente unui întreg an calendaristic, ci trebuie să se calculeze efectiv la cât trebuie să fie împărţit punctajul anual, ţinând cont de zilele efectiv lucrate. Dacă punctajul anual se determină prin împărţirea la 12 în cazul a 365 de zile în care pensionarul a avut calitatea de asigurat, rezultă că pentru 52 de zile ar trebui ca suma punctelor acumulate să se împartă la 1,70959.
    10. Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată şi invocă, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale prin Decizia nr. 809 din 24 noiembrie 2015.
    11. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013 şi Decizia nr. 809 din 24 noiembrie 2015.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului Ministerului Public, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 3 lit. m) şi ale art. 96 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Din examinarea criticii de neconstituţionalitate formulate în cauză, Curtea observă că, în realitate, autorul excepţiei are în vedere dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. m), iar în ceea ce priveşte art. 96 autorul excepţiei critică doar dispoziţiile alin. (1). Curtea mai observă că, ulterior sesizării sale, Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023, însă, având în vedere cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, va analiza dispoziţiile de lege cu care a fost sesizată şi care au următorul conţinut:
    - Art. 3 alin. (1) lit. m):
    "(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
    […]
    m) punctaj anual - numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare;"

    – Art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010:
    "(1) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv."


    16. Autorul excepţiei susţine că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituţie:art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 47 referitor la dreptul la un nivel de trai decent, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în jurisprudenţa sa, s-a mai pronunţat cu privire la critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 353 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 725 din 26 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 809 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 4 ianuarie 2016, paragrafele 13-18, Curtea a reţinut, în esenţă, că interpretarea pretins neconstituţională a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 era generată de premisa greşită de la care pleca argumentarea criticii de neconstituţionalitate care avea în vedere doar calculul punctajului anual, făcând abstracţie de faptul că, în final, punctajul mediu anual se va împărţi la numărul de ani care reprezintă stagiul complet de cotizare potrivit legii, iar nu la numărul de ani înăuntrul cărora s-a contribuit pentru a fi realizat stagiul de cotizare obligatoriu, număr care, în cazul celor care au realizat o contribuţie fracţionată, este mai mare decât numărul de ani care reprezintă stagiul de cotizare legal.
    18. Astfel, punctajul anual rezultat într-un an în care s-a cotizat fracţionat se va completa în final cu punctajul anual dintr-un alt an în care s-a cotizat, de asemenea, parţial, pentru a se completa stagiul de cotizare cerut de lege.
    19. Curtea a mai arătat că, pentru a obţine dreptul la pensie, alături de vârsta de cotizare, cel care solicită acest drept trebuie să întrunească numărul de ani de cotizare stabilit prin lege. Această perioadă reprezintă însumarea tuturor lunilor şi anilor cât o persoană a cotizat sau s-a aflat în una dintre situaţiile asimilate de lege stagiului de cotizare, indiferent că acest stagiu s-a realizat neîntrerupt sau fragmentat. Pentru anii în care o persoană nu a cotizat decât parţial, este firesc ca punctajul anual să se calculeze proporţional cu perioada de contribuţie, aceasta urmând să se completeze cu celelalte fracţiuni din alţi ani de cotizare periodică, până la însumarea numărului de ani de stagiu de cotizare cerut de lege. Astfel, potrivit art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzător stagiului complet de cotizare. Prin urmare, perioada care se va avea în vedere în final la stabilirea punctajului mediu anual, în funcţie de care este determinat cuantumul pensiei, este cea în care asiguratul a cotizat efectiv, iar nu numărul de ani în care s-a realizat acest stagiu, care poate fi diferit, în funcţie de data la care a început să contribuie şi dacă a contribuit neîntrerupt sau fracţionat în anumiţi ani.
    20. Curtea a invocat şi cele reţinute prin Decizia nr. 271 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 23 iunie 2014, paragraful 18, potrivit cărora dacă punctajul anual al asiguratului s-ar determina prin împărţirea la numărul de luni efectiv lucrate, iar nu la 12 a punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună, s-ar ajunge ca - în ipoteza în care o persoană a lucrat anul întreg, iar alta doar o lună din anul respectiv - punctajul anual corespunzător să fie identic pentru ambele situaţii, ceea ce ar fi inechitabil.
    21. Prin urmare, Curtea a constatat că soluţia legislativă criticată nu instituie nicio diferenţă de tratament între pensionari în funcţie de data ieşirii la pensie şi nici în funcţie de modul în care au realizat stagiul de cotizare, respectiv dacă acesta a fost neîntrerupt sau fracţionat. De asemenea, nu este adusă nicio încălcare a dreptului la un nivel de trai decent şi nici a dreptului la pensie.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor menţionate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
    23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Virgil Adrian Zăinescu în Dosarul nr. 14.282/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. m) şi ale art. 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 ianuarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Patricia-Marilena Ionea


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016