Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 referitoare la posibilitatea includerii în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 şi art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025 referitoare la posibilitatea includerii în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 şi art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 564 din 18 iunie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.117/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Nicolae       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cristina      │- judecător la Secţia I│
│Truţescu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Dorina Zeca   │- judecător la Secţia I│
│              │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Maricel       │- judecător la Secţia I│
│Nechita       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheorghe Liviu│- judecător la Secţia I│
│Zidaru        │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mărioara      │- judecător la Secţia a│
│Isailă        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mirela        │- judecător la Secţia a│
│Poliţeanu     │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Valentina     │- judecător la Secţia a│
│Vrabie        │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina        │- judecător la Secţia a│
│Blandiana     │II-a civilă            │
│Grădinaru     │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Maria  │- judecător la Secţia  │
│Ilie          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Liliana Vişan │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria   │- judecător la Secţia  │
│Păun          │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila  │- judecător la Secţia  │
│Farmathy      │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreea       │- Judecător la Secţia  │
│Marchidan     │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este legal constituit, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena-Mădălina Ivănescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.296/40/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, nefiind formulate puncte de vedere la raport de către părţi.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Prin Încheierea din 25 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 1.296/40/2023, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a dispus, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Posibilitatea includerii în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 şi art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020, prin raportare la dispoziţiile art. 4 pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020"

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu nr. 2.117/1/2024.

    II. Dispoziţiile legale supuse interpretării
    10. Decretul Preşedintelui României nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020, cu modificările ulterioare (Decretul nr. 195/2020)
    Anexa nr. 1
    Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă
    "ART. 32
    (1) Pe perioada stării de urgenţă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri, şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, după caz.
    (2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege"

    11. Decretul Preşedintelui României nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 14 aprilie 2020 (Decretul nr. 240/2020)
    Anexa nr. 1
    Măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă
    "ART. 47
    (1) Pe durata stării de urgenţă, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidenţiale şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, după caz.
    (2) Personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege"

    12. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 privind reglementarea unor măsuri, începând cu data de 15 mai 2020, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pentru prelungirea unor termene, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a altor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 179/2020, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020)
    "ART. 7
    (1) Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1) şi alin. (1^1), precum şi ale art. 4 din Legea nr. 19/2020, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2020, numărul de zile libere plătite pentru unul dintre părinţi se stabileşte până la încheierea cursurilor anului şcolar 2019-2020, în condiţiile legii, cu aplicarea prevederilor art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 217/2020.
    (2) Pe perioada prevăzută la alin. (1) prevederile Legii nr. 19/2020, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidenţiale şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, după caz.
    (3) Până la încheierea cursurilor anului şcolar 2019-2020, în condiţiile legii, angajaţii prevăzuţi la alin. (2) beneficiază de majorarea salarială în condiţiile şi cuantumul prevăzute de art. 3^1 din Legea nr. 19/2020 în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare.
    (4) Până la încheierea cursurilor anului şcolar 2019-2020, în condiţiile legii, angajaţii prevăzuţi la alin. (2) beneficiază de o majorare salarială în cuantumul prevăzut de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, cu modificările şi completările ulterioare, corespunzător numărului de zile lucrătoare.
    (5) Majorarea prevăzută la alin. (4) se acordă, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de zilele libere prevăzute la alin. (1) sau de această majorare.
    (6) Pentru personalul prevăzut la alin. (2), majorarea prevăzută la alin. (4) se suportă din bugetele din care se suportă drepturile salariale de bază. (...)"

    13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 278/2020, cu modificările şi completările ulterioare (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020)
    "ART. 4
    (...)
    (8) Majorarea prevăzută la alin. (3) nu se cuprinde în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. (...)"

    14. Legea nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 19/2020)
    "ART. 3
    (1) Indemnizaţia pentru fiecare zi liberă acordată în condiţiile art. 1 se plăteşte din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului şi este în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) este supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor de asigurări sociale, de asigurări sociale de sănătate, precum şi plăţii contribuţiei asiguratorii pentru muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. (...)
    ART. 3^1
    (1) Personalul prevăzut la art. 32 alin. (1) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României are dreptul la o majorare acordată suplimentar drepturilor salariale cuvenite, în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1), corespunzător numărului de zile lucrătoare din perioada stării de urgenţă în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile prevăzute la art. 1 sau în prezentul articol.
    (2) Pentru personalul prevăzut la art. 32 alin. (1) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, majorarea prevăzută la alin. (1) se suportă din bugetele din care se suportă drepturile salariale de bază. (...)
    (3) Pentru personalul instituţiilor şi autorităţilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, majorarea prevăzută la alin. (1) nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare"

    15. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), forma în vigoare înainte de modificările intervenite prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
    "ART. 28
    (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ:
    a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
    b) compensaţiile lunare pentru chirie;
    c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
    d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
    e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
    f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
    g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
    h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
    i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
    j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
    k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
    l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
    m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
    n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
    o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
    p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
    (2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
    (3) Actualizarea prevăzută la alin. (2) se face la deschiderea drepturilor de pensii ca urmare a majorării soldei de funcţie/salariului de funcţie şi soldei de grad/salariului gradului profesional, deţinute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu. (...)
    (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. (...)"

    16. Legea nr. 223/2015, forma în vigoare după modificările intervenite prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
    "ART. 28
    (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în ultimele luni consecutive de activitate, stabilite conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3, actualizate cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie, în care nu se includ:
    a) diurnele de deplasare şi de delegare, indemnizaţiile de delegare, detaşare sau transfer;
    b) compensaţiile lunare pentru chirie;
    c) valoarea financiară a normelor de hrană şi alocaţiile valorice de hrană;
    d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament;
    e) primele şi premiile, cu excepţia primelor de clasificare, de specializare şi de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;
    f) indemnizaţiile de instalare şi de mutare, precum şi sumele primite, potrivit legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
    g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de odihnă, precum şi a transportului la şi de la locul de muncă;
    h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;
    i) compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat;
    j) restituiri şi plăţi de drepturi aferente altei perioade de activitate decât cea folosită la stabilirea bazei de calcul;
    k) majorările/stimulările financiare acordate personalului pentru gestionarea fondurilor comunitare, precum şi a împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat;
    l) drepturile salariale acordate personalului didactic salarizat prin plata cu ora şi drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de gardă de către personalul medico-sanitar;
    m) sumele încasate în calitate de reprezentanţi în adunările generale ale acţionarilor, în consiliile de administraţie, în comitetele de direcţie, în comisiile de cenzori sau în orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit legislaţiei în vigoare la acea dată, indiferent de forma de organizare sau de denumirea angajatorului ori a entităţii asimilate acestuia;
    n) drepturile specifice acordate personalului care a participat la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român;
    o) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. III - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^1) sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale acordate şi personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, prevăzute în anexa nr. I - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Învăţământ» şi în anexa nr. II - Familia ocupaţională de funcţii bugetare «Sănătate şi asistenţă socială» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^2) sporul acordat în temeiul art. 7 din Legea nr. 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^3) stimulentul de risc acordat în temeiul art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/2020, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^4) stimulentele financiare lunare acordate în temeiul art. 193 alin. (6^1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    o^5) majorarea încasată, potrivit legii, de personalul care nu a beneficiat de zile libere acordate părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ;
    o^6) contravaloarea serviciilor turistice acordată potrivit legii;
    p) alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor.
    (2) Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 18, 19, 26 şi 38, baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), aferentă vechimii în serviciu, actualizată cu indicele preţurilor de consum lunar la data deschiderii dreptului la pensie.
    (3) «abrogat» (...)
    (10) Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. (...)"

    III. Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
    Cererea de chemare în judecată
    17. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă cu nr. 1.296/40/2023, reclamantul ABC, în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne Bucureşti - Comisia de Contestaţii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti - C.C.M.A.I.) şi Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Botoşani (I.J.J. Botoşani), a formulat contestaţie împotriva Hotărârii nr. xxxxx din 26.04.2023 emise de C.C.M.A.I. şi a Deciziei nr. yyyyy din 25.01.2023 emise de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. cu privire la baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu privire la valorificarea perioadelor de vechime civilă aferentă studiilor superioare, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună: (i) obligarea I.J.J. Botoşani la emiterea unei noi fişe de pensie cu luarea în considerare a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, în perioada martie-iunie 2020 (respectiv în luna martie - suma de 2.036 lei, în luna aprilie - suma de 3.054 lei, în luna mai - suma de 4.072 lei şi în luna iunie - suma de 1.629 lei); (ii) obligarea Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I. la emiterea unei noi decizii cu includerea în baza de calcul pentru stabilirea pensiei a majorărilor salariale din perioada martie-iunie 2020, acordate în temeiul Decretului nr. 195/2020 şi Decretului nr. 240/2020, precum şi cu valorificarea perioadelor de vechime civilă - studii superioare efectuate în perioadele 1.10.1992-30.09.1993 şi 3.10.1994-28.06.1997, respectiv 3 ani, 8 luni şi 25 de zile, conform adeverinţelor nr. aaa din 29.08.2022 şi nr. bbb din 26.05.2023 emise de Facultatea de Informatică din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza“ din Iaşi; (iii) obligarea pârâtei Casa Sectorială de Pensii a M.A.I. la plata diferenţei dintre pensia calculată conform celor dispuse prin hotărâre şi cea efectiv achitată, sume care vor fi actualizate în funcţie de indicii de inflaţie şi de dobânda legală, de la data scadenţei şi până la plata efectivă.
    18. În drept, reclamantul a invocat Constituţia României, republicată, Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 80/1995), Legea nr. 223/2015, Decretul nr. 195/2020, Decretul nr. 240/2020 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020.

    Întâmpinarea
    19. Ministerul Afacerilor Interne pentru C.C.M.A.I. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a C.C.M.A.I., iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii.
    20. Pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii.
    21. Pârâtul I.J.J. Botoşani a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii.

    Sentinţa pronunţată în cauză
    22. Prin Sentinţa civilă nr. 878 din 27 octombrie 2023, îndreptată prin Încheierea de îndreptare eroare materială pronunţată în camera de consiliu din 30.01.2024, Tribunalul Botoşani - Secţia I civilă: (i) a respins excepţia invocată de I.J.J. Botoşani; (ii) a respins excepţia invocată de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti; (iii) a admis acţiunea formulată de reclamantul ABC, în contradictoriu cu pârâţii Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti, C.C.M.A.I. şi I.J.J. Botoşani; (iv) a anulat Decizia nr. yyyyy din 25.01.2023 emisă de Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti; (v) a anulat în parte Hotărârea nr. xxxxx din 26.04.2023 emisă de C.C.M.A.I.; (vi) a obligat I.J.J. Botoşani să emită o nouă fişă de pensie în care să consemneze, alături de sumele înscrise iniţial, şi sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020; (vii) a obligat Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti să emită o nouă decizie de pensie prin care:
    a) să valorifice noua fişă emisă de I.J.J. Botoşani, conform celor menţionate mai sus;
    b) să valorifice, ca vechime civilă, perioada 30.06.1993-30.09.1993, în care reclamantul a urmat cursurile unei instituţii de învăţământ superior;
    c) să valorifice Adeverinţa nr. ccc din 13.12.2022 emisă de I.J.J. Botoşani, care atestă conferirea Semnului onorific „În Serviciul Patriei“ pentru 15 ani de activitate, plata drepturilor de pensie urmând a se face începând cu 1.12.2022.

    Apelul formulat în cauză
    23. Împotriva Sentinţei civile nr. 878 din 27 octombrie 2023 a Tribunalului Botoşani - Secţia I civilă au declarat apel pârâtele Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti, I.J.J. Botoşani şi M.A.I., prin care au solicitat admiterea apelului şi, în rejudecare, respingerea acţiunii intimatului-reclamant, ca neîntemeiată.
    24. Curtea de Apel Suceava judecă într-o cauză dintre cele prevăzute de art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
    25. Prin Încheierea de şedinţă din 25 septembrie 2024, instanţa de trimitere a reţinut că sesizarea este admisibilă, apreciind că, dat fiind preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, deşi, potrivit art. 4 din aceeaşi ordonanţă de urgenţă, dispoziţiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, condiţiile de admisibilitate pentru sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sunt diferite de cele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă.
    26. În acest sens s-a reţinut că singura condiţie de admisibilitate a unei astfel de sesizări, în materia litigiilor privind stabilirea şi/sau plata drepturilor de natură salarială sau de pensie ale personalului plătit din fonduri publice, este ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea procesului, iar această chestiune de drept să nici nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Odată verificată îndeplinirea acestei condiţii, sesizarea este obligatorie.
    27. Se mai arată că analiza centralizatoarelor privind hotărârile prealabile şi recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în materia contenciosului administrativ şi a litigiilor de muncă nu a relevat existenţa unei hotărâri privind exact chestiunile de drept care fac obiectul prezentei cauze.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    28. Potrivit punctului de vedere exprimat de apelantul-pârât M.A.I., în cauză, sunt incidente prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    29. Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, apelantul-pârât I.J.J. Botoşani solicită dezlegarea chestiunii de drept cu privire la prevederile art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020, care stipulează faptul că majorarea reglementată de respectivul act normativ (drept similar cu cel reglementat de decretele nr. 195/2020 şi nr. 240/2020) nu se cuprinde în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
    30. Apelanta-pârâtă Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. Bucureşti apreciază că, în măsura în care se va constata că asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, sesizarea este admisibilă, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    31. Intimatul-reclamant ABC consideră că sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a pronunţa o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept puse în discuţie este inoportună, întrucât prevederile legale supuse interpretării sunt foarte clare şi trebuie doar aplicate.
    32. În ceea ce priveşte fondul chestiunii de drept, intimatul-reclamant apreciază că, în cazul deschiderii dreptului de pensie anterior datei de 1.01.2024, sumele brute în cauză se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare, întrucât în perioada 1.03.2020-31.12.2023 nu există prevederi legale care să le excludă. În cazul deschiderii dreptului de pensie începând cu 1.01.2024, sumele brute respective nu se includ în baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 223/2015, modificare intrată în vigoare la 1.01.2024.

    VI. Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    33. Instanţa de trimitere nu a prezentat un punct de vedere în legătură cu problema de drept, obiect al sesizării, în care să indice în ce ar consta dificultatea acesteia, considerând că este obligată să solicite pronunţarea unei hotărâri prealabile prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024. Au fost enunţate însă două interpretări care ar face posibilă calificarea naturii juridice a sumelor brute acordate în perioada de referinţă menţionată, fie, ca drepturi de natură salarială, fie, dimpotrivă, ca nefiind susceptibile de această calificare juridică.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    34. Curţile de apel Galaţi şi Timişoara au transmis practică judiciară relevantă cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Tribunalele Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, Ilfov, Teleorman, Constanţa - Secţia I civilă, Iaşi şi Vaslui au transmis puncte de vedere teoretice asupra acestei chestiuni.
    35. Într-o orientare jurisprudenţială s-a apreciat că în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 nu se includ sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020, prin raportare la dispoziţiile art. 4 pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020.
    36. Această orientare jurisprudenţială se regăseşte la nivelul: curţilor de apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi al Tribunalului Vrancea - Secţia I civilă.
    37. În acelaşi sens au fost exprimate şi punctele de vedere teoretice, nesusţinute de practică judiciară, comunicate de tribunalele Ilfov şi Constanţa - Secţia I civilă.
    38. În susţinerea acestei orientări jurisprudenţiale, în esenţă, au fost invocate argumentele redate în continuare.
    39. Majorările acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020 au un caracter special, determinat de contextul generat de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, şi nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariului, care să fie acordate cu regularitate şi să fie incluse în baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiilor.
    40. Dispoziţiile legale redate în cadrul paragrafului anterior se coroborează cu cele ale art. 28 din Legea nr. 223/2015, privind veniturile care nu se includ în baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei militare de stat, enumerate la lit. a) - o) ale alin. (1) din articolul menţionat, precum şi alte venituri care, potrivit legii în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor, potrivit alin. (1) lit. p) din acelaşi articol.
    41. Prevederile art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 sunt lămuritoare sub aspectul naturii juridice a majorărilor în discuţie, în sensul că stabilesc faptul că aceste majorări nu se cuprind în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
    42. Într-o altă orientare jurisprudenţială, identificată la nivelul Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale (o hotărâre judecătorească definitivă), s-a reţinut că în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 se includ sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020, însă doar în ceea ce priveşte drepturile la pensie deschise înainte de 28.08.2020, data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020.
    43. În acelaşi sens a fost comunicat şi punctul de vedere teoretic, nesusţinut de practică judiciară, al Tribunalului Vaslui.
    44. În susţinerea acestei soluţii, în esenţă, au fost invocate argumentele redate în continuare.
    45. Legea nr. 223/2015 nu cuprinde nicio referire la majorarea acordată suplimentar în temeiul dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, întrucât aceasta din urmă a fost reglementată ulterior adoptării Legii nr. 223/2015, într-un context excepţional. Însă, la art. 28 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 223/2015 se stipulează că baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor la pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a) - c), în care nu se includ alte venituri care, potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii, nu reprezintă drepturi de natură salarială sau asimilate salariilor. Din interpretarea per a contrario a acestui articol rezultă că majorările salariale obţinute în intervalul respectiv intră în baza de calcul utilizată pentru stabilirea pensiei.
    46. Împrejurarea că, ulterior, a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 nu are nicio relevanţă în speţă, deoarece data intrării în vigoare a acesteia a fost 28.08.2020, iar petentul şi-a depus cererea de pensionare la 1.07.2020, deci anterior intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020, care nu poate retroactiva.
    47. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară în materie şi nici nu au transmis opinii teoretice.
    48. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    49. În exercitarea controlului de constituţionalitate a dispoziţiilor legale supuse interpretării au fost pronunţate mai multe decizii care pot prezenta relevanţă cu privire la soluţionarea prezentei sesizări.
    50. Prin aceste decizii, Curtea Constituţională a interpretat prevederile art. 47 alin. (2) din Constituia României, republicată, în sensul că acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a drepturilor de pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (deciziile: nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007; nr. 349 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018; nr. 497 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 974 din 4 decembrie 2019; nr. 526 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 13 ianuarie 2020; nr. 553 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 3 decembrie 2019; nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022), iar achitarea sau nu a unei contribuţii sociale aferente încasării unor astfel de prime [cu referire la excluderea de la art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 225/2013] nu reprezintă un criteriu de care legiuitorul trebuie să ţină seama atunci când stabileşte care sunt veniturile care intră în baza de calcul al pensiilor de serviciu (Decizia nr. 553 din 26 septembrie 2019, mai sus indicată, paragraful 15).
    De asemenea, s-a statuat că dobândirea unui drept salarial în timpul activităţii profesionale şi intrarea acestui drept în patrimoniul salariatului reprezintă o chestiune distinctă de cea a includerii ulterioare a acelui drept în baza de calcul al pensiei (Decizia nr. 702 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 15 ianuarie 2021, paragraful 22, şi Decizia nr. 760 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 17 februarie 2022).

    IX. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    51. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia nr. 63 din 26 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1295 din 28 decembrie 2020, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat cu privire la modalitatea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

    X. Raportul asupra chestiunii de drept
    52. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile este inadmisibilă, întrucât nu sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.

    XI. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizării
    53. Examinarea sesizării din perspectiva întrunirii condiţiilor de admisibilitate porneşte de la constatarea faptului că prezenta cerere de pronunţare a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept este formulată în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    54. Sfera de aplicare a acestui act normativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024, este expres determinată prin dispoziţiile art. 1, unde se arată că ordonanţa se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    55. Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, „dacă în cursul judecăţii proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă sau în calea de atac, verificând şi constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare, va solicita Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“.
    56. Admisibilitatea sesizărilor va fi circumscrisă, aşadar, atât condiţiilor speciale instituite prin dispoziţiile art. 1 şi 2 ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere prevăzute la art. 4 din ordonanţa de urgenţă.
    57. Prin urmare, admisibilitatea sesizării presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să facă parte din categoria celor prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu;
    (iv) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept;
    (v) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu fi statuat şi, de asemenea, chestiunea de drept în discuţie să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii, în curs de soluţionare.

    58. Sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate privitoare la obiectul cauzei în care a fost formulată cererea de pronunţare a hotărârii prealabile şi stadiul procedurii, constatându-se că instanţa de trimitere este învestită cu soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe pronunţate în materia asigurărilor sociale, fiind pusă în discuţie în faţa instanţei de trimitere chestiunea includerii în baza de calcul al pensiei militare, stabilite potrivit Legii nr. 223/2015, a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială, conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020.
    59. De asemenea, din verificările efectuate asupra admisibilităţii sesizării nu rezultă că instanţa supremă a dat deja o rezolvare de principiu chestiunii de drept pe calea mecanismelor de unificare jurisprudenţială prevăzute de lege şi nici declanşarea procedurii de recurs în interesul legii cu privire la aceeaşi chestiune de drept.
    60. În ceea ce priveşte condiţia existenţei unei chestiuni de drept, instanţa de trimitere a arătat, în cuprinsul încheierii de sesizare, că „nu se impune stabilirea existenţei unei veritabile chestiuni de drept, întrucât în litigiile conturate pe temeiul dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este obligatorie formularea cererii de pronunţare a hotărârii prealabile ori de câte ori instanţa supremă nu a statuat asupra chestiunilor de drept ce se ridică în acele litigii“.
    61. Contrar concluziei la care a ajuns instanţa de trimitere, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie subliniază faptul că şi în cazul sesizărilor întemeiate pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 este necesar a fi demonstrată existenţa unei chestiuni de drept, aptă să declanşeze mecanismul hotărârii prealabile, noţiune cu un înţeles autonom, ce nu este sinonimă cauzei juridice a acţiunii deduse judecăţii.
    62. Trebuie observat faptul că nici în cuprinsul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă legiuitorul nu introduce criterii care să circumstanţieze noţiunea de chestiune de drept, aptă a declanşa mecanismul pronunţării hotărârii prealabile, însă cerinţa ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condiţiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât şi al art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanţa supremă realizează nemijlocit funcţia de asigurare a unei jurisprudenţe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariţia practicii neunitare, în contextul în care instanţele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenţei neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. Nu este posibil însă ca în cadrul acestui mecanism, al unificării a priori a jurisprudenţei, instanţa supremă să se substituie funcţiei jurisdicţionale a instanţei de trimitere, învestită cu soluţionarea, în concret, a raportului juridic dedus judecăţii.
    63. De altfel, aceeaşi concluzie rezultă şi din cuprinsul preambulului Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, autorul reglementării făcând trimitere expresă la dispoziţiile art. 126 alin. (3) din Constituţia României, republicată, ce consacră rolul constituţional al instanţei supreme în asigurarea interpretării şi aplicării unitare a legii de către toate instanţele judecătoreşti, precum şi la faptul că a avut în vedere configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru a se asigura, dintr-o etapă incipientă, clarificarea unor chestiuni dificile de drept.
    64. Raportat la considerentele precedente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că nu este indicată şi nici demonstrată în cauză existenţa unor dispoziţii cu conţinut neclar, imperfect sau lacunar, care să ridice probleme de interpretare, nefiind, aşadar, îndeplinită condiţia esenţială pentru pronunţarea hotărârii prealabile în vederea asigurării unei jurisprudenţe unitare.
    65. Astfel cum rezultă din dosarul constituit în vederea soluţionării sesizării, instanţa de trimitere se întreabă dacă sumele brute acordate cu titlu de majorare salarială, conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, se includ sau nu în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, disputa purtând asupra naturii juridice a majorărilor acordate în temeiul actelor normative anterior citate, ceea ce presupune o calificare juridică prin simpla corelare a unor dispoziţii legale.
    66. Analizând prevederile incidente în cauză, rezultă că, potrivit dispoziţiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, forma în vigoare înainte de modificările intervenite prin Legea nr. 282/2023, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ drepturile prevăzute la lit. a)-p) din alin. (1).
    67. Prin dispoziţiile art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 s-a prevăzut, pentru starea de urgenţă că, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, Legea nr. 19/2020 nu se aplică angajaţilor sistemului naţional de apărare, angajaţilor din penitenciare, personalului din unităţile sanitare publice şi altor categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al ministrului economiei, energiei şi mediului de afaceri şi al ministrului transporturilor, infrastructurii şi comunicaţiilor, însă s-a instituit pentru aceşti angajaţi dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situaţia în care celălalt părinte nu beneficiază de drepturile reglementate în această lege.
    68. Prevederile art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020 au fost reluate în cuprinsul dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020, precum şi ale art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020.
    69. Pretinsa chestiune de drept ce a determinat instanţa de trimitere să sesizeze instanţa supremă este motivată, pe de o parte, pe considerente de ordin terminologic, precizându-se că legiuitorul a utilizat sintagma „majorare a salariului“, şi, pe de altă parte, se arată că aceste majorări pot fi considerate excluse din baza de calcul al pensiilor militare doar prin efectul Legii nr. 223/2015, iar asupra acestor drepturi au fost aplicate cotele de impozit şi contribuţii obligatorii prevăzute de lege pentru drepturile salariale.
    70. Or, operaţiunea de calificare a sumelor acordate în baza art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020, precum şi a art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 nu se poate rezuma la interpretarea literală a textelor citate, în condiţiile în care prevederile ce au consfinţit majorările în discuţie nu instituie drepturi cu o configuraţie autonomă, ci sunt norme de trimitere la dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, fiind necesar a se recurge la interpretarea teleologică şi sistematică a dispoziţiilor circumscrise pretinsei chestiuni de drept cu care a fost sesizată instanţa supremă.
    71. Prin Legea nr. 19/2020 a fost reglementată acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, iar la art. 3 alin. (1) din această lege se prevede că pentru fiecare zi liberă, acordată în condiţiile art. 1, se plăteşte, din capitolul aferent cheltuielilor de personal din bugetul de venituri şi cheltuieli al angajatorului, o indemnizaţie în cuantum de 75% din salariul de bază corespunzător unei zile lucrătoare, dar nu mai mult de corespondentul pe zi a 75% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
    72. Suma acordată cadrelor militare în baza art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020, precum şi a art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 reprezintă o compensaţie pentru faptul că această categorie de angajaţi a fost exclusă de la beneficiul zilelor libere plătite, acordate prin Legea nr. 19/2020 angajaţilor, pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ.
    73. Aşadar, ceea ce trebuie verificat este dacă, atât timp cât Legea nr. 19/2020 nu instituie în favoarea destinatarilor săi drepturi de natură salarială, ci indemnizaţii ce au natura unor compensaţii, sumele acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020, precum şi al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 acelor categorii de angajaţi ce nu pot beneficia de prevederile art. 1 din Legea nr. 19/2020 pot avea o altă natură decât aceea a unor indemnizaţii cu rol compensatoriu.
    74. Mai mult, prevederile art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 sunt lămuritoare sub aspectul naturii juridice a majorărilor în discuţie, în sensul că stabilesc faptul că aceste majorări nu se cuprind în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
    75. Prin urmare, argumentul potrivit căruia excluderea sumelor acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020, precum şi al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din baza de calcul al pensiilor militare de stat ar fi avut loc numai prin efectul Legii nr. 282/2023 face abstracţie de tratamentul explicit dat prin art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020 unor drepturi identice ca natură, dar cuvenite pentru o perioadă diferită.
    76. În egală măsură, se impune a fi subliniat faptul că includerea sumelor acordate în temeiul art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020, precum şi al art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 în categoria celor pentru care se plăteşte impozit pe venit şi contribuţii obligatorii nu constituie un argument de natură a concluziona, fără echivoc, cu privire la natura salarială a acestor sume.
    77. În acest sens este de observat faptul că obligaţia de reţinere a impozitului şi a contribuţiilor obligatorii a fost menţinută şi după ce, prin art. 4 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020, s-a precizat expres că majorările acordate cadrelor militare care nu pot beneficia de Legea nr. 19/2020 nu sunt incluse în baza de calcul prevăzută la art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015.
    78. Din cele mai sus menţionate rezultă că nu există niciun obstacol pentru corecta calificare a naturii juridice a sumelor ce au fost acordate în virtutea prevederilor art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 195/2020, ale art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 la Decretul nr. 240/2020 şi ale art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020, astfel că se apreciază ca fiind neîndeplinită condiţia existenţei unei reale chestiuni de drept în cauză.
    79. Prin urmare, dubiul de interpretare, invocat de instanţa de trimitere prin raportare la motivele ce susţin cele două posibile variante de calificare a naturii sumelor acordate în baza actelor menţionate în încheierea de sesizare a instanţei supreme, poate fi uşor surmontat printr-o interpretare adecvată şi corelată a normelor de drept stabilite drept incidente speţei, pe baza metodelor curente de interpretare gramaticală, logică, teleologică şi sistematică, operaţiune ce revine instanţei de trimitere în virtutea obligaţiei de soluţionare în concret a cauzei cu care a fost învestită.

    80. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă,
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
    În numele legii,
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 1.296/40/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Posibilitatea includerii în baza de calcul al pensiei militare stabilite conform dispoziţiilor Legii nr. 223/2015 a sumelor brute acordate cu titlu de majorare salarială conform art. 32 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 195/2020 şi art. 47 alin. (2) din anexa nr. 1 din Decretul nr. 240/2020 şi art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2020 din perioada martie-iunie 2020, prin raportare la dispoziţiile art. 4 pct. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147/2020"

    Obligatorie potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20 ianuarie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena-Mădălina Ivănescu

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 4 din 20 ianuarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"