Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 394 din 4 iulie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 394 din 4 iulie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 942 din 18 octombrie 2023

Comenteaza legea


┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Senia  │-                     │
│Costinescu     │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.606/2/CAF/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.352D/2019.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia reglementată, de exemplu, Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 28 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.606/2/CAF/2019, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti, reclamantă într-o cauză având ca obiect soluţionarea acţiunii în contencios administrativ şi fiscal privind anularea unui act administrativ.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prin reglementarea modului de stabilire a contribuţiei prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, contrar dispoziţiilor legale în vigoare, şi prin oferirea posibilităţii preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a emite ordine prin care să stabilească valoarea consumului total trimestrial (CTt) şi a procentului „p“ are loc o depăşire a atribuţiilor conferite de lege CNAS şi preşedintelui CNAS. Prin emiterea adreselor care comunică valoarea procentului „p“ şi a consumului total trimestrial nu se depăşesc doar competenţele prevăzute de ordonanţa de urgenţă în sarcina CNAS, care conferă acesteia doar atribuţii de comunicare şi transmitere, ci şi dispoziţiile art. 139 alin. (1) din Constituţie, întrucât CNAS îşi arogă dreptul de stabilire a procentului „p“. Or, potrivit normei constituţionale, impozitele, taxele şi alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. În literatura de specialitate s-a reţinut că din formularea „numai prin lege“ se deduce că este de neconceput să se stabilească impozite, taxe sau alte contribuţii la bugetele de stat prin hotărâri ale Guvernului sau, mai grav, prin ordine ale miniştrilor. Numai legea, adică actul juridic votat de Parlament, stabileşte contribuţiile financiare sub formă de impozite şi taxe către bugetele centrale, adică bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat. Formularea categorică a textului constituţional, respectiv folosirea adverbului „numai“, care indică exclusivitatea, conduce în mod categoric la teza care exclude delegarea în această materie. Din acest motiv, legea nu poate să lase la latitudinea Guvernului sau a ministrului de finanţe stabilirea impozitelor, a taxelor ori a altor contribuţii la bugetul de stat sau la bugetul asigurărilor sociale de stat, dispoziţiile legale care îngăduie asemenea delegări fiind neconstituţionale.
    6. Autoarea excepţiei mai susţine că este relevant şi art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia actele normative emise de Guvern nu pot afecta regimul îndatoririlor prevăzute de Constituţie. Opera de interpretare a legii intervine în procesul de stabilire a sensului exact al unei norme juridice aplicabile unei situaţii date, interpretarea oficială putând fi legală şi administrativă. Prin urmare, depăşirea atribuţiilor de comunicare şi transmitere, prevăzute în art. 3 alin. (3) şi art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, ignoră voinţa legiuitorului şi se transformă în veritabile atribuţii de stabilire, încălcând astfel şi dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Constituţie. Mai mult, prin rolul de emitent al actelor administrative prin care se stabileşte factorul „CTt“ şi valoarea procentului „p“, CNAS uzurpă monopolul legislativ al Parlamentului. Raportându-se la art. 61 şi 115 din Constituţie, prin Decizia nr. 344 din 24 septembrie 2013, Curtea Constituţională a reţinut că modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuţii exclusive ale Parlamentului. Aşadar, emiterea unui ordin de către preşedintele CNAS prin care se stabileşte un factor de referinţă pe baza căruia se calculează apoi cuantumul unei taxe este contrară atât normelor constituţionale, cât şi jurisprudenţei Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a instanţelor de contencios administrativ şi fiscal.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia nu este întemeiată. Textele legale criticate nu intră în conflict cu reglementarea constituţională, ci se caracterizează prin generalitatea specifică unei norme juridice susceptibile de a se aplica în mod repetat în raport cu categoria destinatarilor săi. Instanţa apreciază că susţinerile autoarei excepţiei se întemeiază pe o confuzie între, pe de o parte, analiza normei legale din perspectiva conformităţii sale cu Constituţia României şi, pe de altă parte, aplicarea şi interpretarea acesteia, inclusiv într-un context legislativ mai amplu, operaţiune care intră în competenţa instanţei de judecată.
    8. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, care au următorul conţinut:
    - Art. 3 alin. (2) şi (3):
    "(2) Procentul «p» se calculează astfel:
    p = (CTt – BAt)/CTt x 100,
    unde:
    CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligaţia de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, raportată Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
    BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii,
    unde CTt şi BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.
(3) Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).;"

    – Art. 5 alin. (7): „(7) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuţia, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include şi TVA suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“

    12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (2), care consacră principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, în art. 115 alin. (6) privind regimul ordonanţelor de urgenţă şi în art. 139 alin. (1) privind stabilirea taxelor şi impozitelor numai prin lege.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, Decizia nr. 668 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17 februarie 2016, Decizia nr. 203 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017, Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, şi Decizia nr. 701 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2019, Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011.
    14. Curtea a reţinut că această contribuţie trimestrială a fost instituită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestor deţinători li se decontează din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilităţi), ceea ce nu este cazul celorlalţi subiecţi care desfăşoară o activitate comercială, fără a beneficia de alte avantaje. Aceştia vând atât medicamente compensate, cât şi medicamente cumpărate liber de populaţie, neavând un avantaj efectiv din vânzarea medicamentelor compensate. Pentru activitatea respectivă, aceşti subiecţi practică un adaos comercial negociat cu deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor, fiind, prin urmare, firesc ca acest adaos să fie plătit de către deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă. Astfel, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 23-27, Curtea a statuat că datele comunicate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestaţiilor nu suspendă obligaţia de plată a contribuţiei trimestriale datorate. Contestaţiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), şi vor fi soluţionate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Totodată, Curtea a reţinut că măsurile instituite prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conţinutul Legii fundamentale cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătăţii şi nu aduc atingere prevederilor art. 34 şi 44 din Constituţie, întrucât legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat îşi are fundamentul în prevederile constituţionale.
    15. Curtea a mai reţinut că taxa de clawback este o taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituţie, în virtutea cărora „Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituţiilor şi/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare. Ca atare, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească plătitorii taxelor parafiscale, în speţă ai taxei de clawback, respectiv operatorii economici care sunt vizaţi în mod expres de reglementările Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011. În acest sens este Decizia nr. 263 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013.
    16. În ceea ce priveşte scopul instituirii acestei taxe, Curtea a observat că reglementarea criticată a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populaţiei la medicamente, cu şi fără contribuţie personală, acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naţionale de sănătate, şi ţinând cont de necesitatea implementării unui sistem de contribuţie sustenabil pentru suplimentarea în continuare a surselor de finanţare a sistemului public de sănătate în regim de urgenţă, în vederea asigurării asistenţei medicale a populaţiei. În acest context şi pentru realizarea unui just echilibru între interesul general arătat şi drepturile particularilor vizaţi prin reglementarea criticată, modul de calcul al contribuţiei stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 a fost reglementat în considerarea regimului juridic distinct al deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor. Astfel, spre deosebire de distribuitori şi farmaciile care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, deţinătorii de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor au exclusivitatea punerii pe piaţă a medicamentelor, au certitudinea vânzării şi încasării contravalorii lor, motiv pentru care legiuitorul a stabilit doar în sarcina acestora suportarea contribuţiei în discuţie, cu excluderea celorlalte categorii de operatori economici menţionate, care nu beneficiază de aceste avantaje. Formula identificată de legiuitor pentru calculul contribuţiei dă expresie, aşadar, acestui just echilibru între interesul general care a determinat stabilirea acesteia şi avantajele conferite unei categorii de operatori economici, respectiv deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor (Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, precitată, paragraful 36).
    17. Cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (6) din Constituţie, prin Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, paragrafele 29-33, referitor la sfera noţiunii de „îndatoriri prevăzute de Constituţie“, Curtea a constatat că această noţiune se circumscrie oricărei îndatoriri specificate de dispoziţiile constituţionale, iar nu doar acelor îndatoriri prevăzute la titlul II capitolul III - Îndatoririle fundamentale din Constituţie. Cu privire la noţiunea „a afecta“, prevăzută de dispoziţiile constituţionale ale art. 115 alin. (6), Curtea a reţinut că aceasta este susceptibilă de interpretări diferite, însă din punct de vedere juridic semnifică: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecinţe negative“. În acest sens este Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a apreciat că legiuitorul delegat nu a afectat prin actul normativ criticat vreuna dintre îndatoririle prevăzute de Constituţie, ci, din contră, a reglementat plata unei contribuţii, care este venit la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. În consecinţă, Curtea a constatat că prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 nu a avut loc o încălcare a normei constituţionale a art. 115 alin. (6) în ceea ce priveşte afectarea unei îndatoriri fundamentale, subiecţii de drept vizaţi putându-şi adapta conduita în funcţie de ipoteza normei juridice criticate.
    18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    19. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma - S.R.L. din Bucureşti în Dosarul nr. 1.606/2/CAF/2019 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (2) şi (3) şi ale art. 5 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 iulie 2023.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Mihaela Senia Costinescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 394 din 4 iulie 2023

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"