Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 39 din 4 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 39 din 4 februarie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 39 din 4 februarie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 438 din 25 mai 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Constanţa Popescu şi Raluca Viorica Zoica Petrescu în Dosarul nr. 2.375/3/2014** al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.217D/2017.
    2. La apelul nominal răspunde pentru autoarele excepţiei doamna avocat Lyana Gabriela Dina, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. Cauza se află la al doilea termen de judecată, acordat la cererea autoarelor excepţiei, în scopul angajării unui apărător.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepţiei, care solicită admiterea acesteia. Învederează Curţii că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, exista pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti o cauză având ca obiect cererea formulată de autoarele excepţiei de obligare a Primăriei Municipiului Bucureşti la soluţionarea notificării introduse în temeiul Legii nr. 10/2001, dar nici instanţa de fond, nici cea de apel nu a observat acest lucru, din cauza declinărilor succesive de competenţă, finalizate cu alocarea, în anul 2014, a unui alt număr de dosar. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate susţine că textele de lege supuse controlului de constituţionalitate îngrădesc accesul liber la justiţie. Depune note scrise în argumentarea celor expuse.
    4. Având cuvântul, reprezentatul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că dreptul de acces liber la justiţie poate fi supus unor condiţii, constând inclusiv în împlinirea unor termene de parcurgere a unor proceduri prealabile, aşa cum sunt cele prevăzute de textele de lege criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Decizia civilă nr. 719A/2016 din 13 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.375/3/2014**, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Constanţa Popescu şi Raluca Viorica Zoica Petrescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a pârâtului Municipiul Bucureşti, prin primar, la emiterea unei decizii de restituire în natură a unui teren şi la stabilirea de despăgubiri pentru construcţiile demolate. Astfel cum reiese din dosarul cauzei, cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 30 iulie 2013.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că, prin admiterea excepţiei de prematuritate a acţiunii îndreptate împotriva refuzului de soluţionare a notificării de către entitatea învestită, se suprimă dreptul notificatorului de a se adresa instanţelor de judecată, în temeiul art. 25 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Se arată că termenele prevăzute de art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 sunt termene suplimentare acordate ulterior entităţilor competente, ce aveau obligaţia să se pronunţe prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată asupra cererii de restituire în natură.
    7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în susţinerea acestei opinii, jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    10. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, arătând că îşi menţine punctul de vedere reţinut în deciziile nr. 691 din 27 noiembrie 2014, nr. 714 din 9 decembrie 2014 şi nr. 712 din 6 decembrie 2016.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile apărătorului autoarelor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. În vederea stabilirii obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea observă că litigiul în cadrul căruia a fost ridicată aceasta are ca obiect soluţionarea cererii de obligare a pârâtului Municipiul Bucureşti, prin primarul general, să emită dispoziţia prin care să propună restituirea în natură sau, dacă aceasta nu este posibilă, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent aferente unui teren situat în Bucureşti şi despăgubiri pentru construcţiile demolate. Aşa cum rezultă din dosarul cauzei, autoarele excepţiei s-au adresat instanţei judecătoreşti la data de 30 iulie 2013, deci ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 (20 mai 2013). Având în vedere că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, primarul Municipiului Bucureşti nu soluţionase încă notificarea depusă de autoarele excepţiei în temeiul Legii nr. 10/2001 prin care solicitau acordarea de despăgubiri, rezultă că situaţia de fapt din cauza de faţă se încadrează în ipoteza tezei întâi a art. 4 din Legea nr. 165/2013, potrivit căreia „Dispoziţiile prezentei legi se aplică cererilor formulate şi depuse, în termen legal, la entităţile învestite de lege, nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, (...)“. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013. Art. 33 impune entităţilor învestite de lege obligaţia de a soluţiona în anumite termene cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi de a emite decizie de admitere sau de respingere a acestora, în funcţie de numărul de cereri pe care îl mai au de soluţionat. Art. 34 stabileşte termenele în care trebuie soluţionate dosarele înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi cele care vor fi transmise Secretariatului Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor ulterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, precum şi anumite reguli procedurale ce trebuie respectate la soluţionarea acestora.
    14. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 21 alin. (1) din Constituţie, care consacră dreptul de acces liber la justiţie.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prevederile art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 34 din Legea nr. 165/2013 sunt aplicabile dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv al Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, aşadar ulterior emiterii de către entităţile învestite a unor decizii conţinând propuneri de acordare de măsuri compensatorii pentru bunurile imobile ce nu mai pot fi restituite în natură, care să fie apoi verificate şi validate sau invalidate de Comisia Naţională. Or, în cauza de faţă, având în vedere etapa administrativă vizată de acţiunea introductivă de instanţă, constând în soluţionarea notificării adresate Municipiului Bucureşti, prin primar, în vederea restituirii în natură a unui teren şi a propunerii de acordare de despăgubiri pentru construcţiile demolate, rezultă că prevederile de lege menţionate nu sunt incidente în soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei de judecată care a învestit Curtea Constituţională cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 34 din Legea nr. 165/2013 este inadmisibilă, textul criticat fiind lipsit de legătură cu cauza, de vreme ce nu a fost emisă o decizie de despăgubire/compensare prin puncte de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, respectiv Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 dosarul de despăgubire aflându-se încă la entitatea învestită cu soluţionarea notificării formulate în baza Legii nr. 10/2001, respectiv Primăria Municipiului Bucureşti.
    16. Referitor la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33, Curtea reţine că, prin mai multe decizii, ca de exemplu Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, a constatat că instituirea, prin art. 33 din Legea nr. 165/2013, a unor noi termene în care entităţile învestite trebuie să soluţioneze notificările depuse la acestea se înscrie în raţiunea pentru care legea însăşi a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficienţă procesului reparatoriu al măsurilor abuzive de preluare a unor imobile în timpul regimului comunist, asigurându-se, în acelaşi timp, şi certitudinea finalizării acestuia (paragraful 20).
    17. În ceea ce priveşte critica prin raportare la art. 21 alin. (1) din Constituţie, prin aceeaşi decizie, Curtea a reţinut că regula constituţională a accesului liber la justiţie semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanţele judecătoreşti în cazul în care consideră că drepturile, libertăţile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiţie nu poate fi supus niciunei condiţionări. Tot astfel, prin Decizia nr. 207 din 8 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 497 din 3 iulie 2014, Curtea a statuat că prevederile art. 33 din Legea nr. 165/2013 nu împiedică, în sine, exercitarea accesului liber la justiţie, ci doar îl condiţionează de respectarea unor termene înăuntrul cărora entităţile prevăzute de lege au obligaţia soluţionării cererilor înregistrate şi nerezolvate până la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în sensul emiterii unei decizii de admitere sau de respingere a acestora. În speţă, condiţionarea o reprezintă necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 din Legea nr. 165/2013 (Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, paragraful 24).
    18. În plus, Curtea Constituţională a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei sale, a unui drept - subiectiv ori procesual - inclusiv prin instituirea unor termene nu constituie o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 201 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 18 mai 2012, sau Decizia nr. 754 din 20 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 23 octombrie 2012). În consecinţă, instituirea, prin dispoziţiile Legii nr. 165/2013, a unor termene în care entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor au obligaţia de a le soluţiona şi după a căror expirare persoana interesată are posibilitatea de a se adresa instanţei competente nu contravine accesului liber la justiţie.
    19. Curtea Constituţională a observat, totodată, că asupra unei probleme de principiu similare s-a pronunţat şi Înalta Curte Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 5 din 16 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 23 aprilie 2015, care a conchis că nu se poate susţine că termenele astfel reglementate ar fi o îngrădire a accesului la justiţie. În ceea ce priveşte epuizarea acestor termene, instanţa supremă a subliniat că, fiind vorba de o condiţie specială referitoare la exerciţiul dreptului la acţiune, în absenţa îndeplinirii ei, instanţa se află în situaţia unui fine de neprimire având drept consecinţă imposibilitatea analizării fondului pretenţiilor şi, deci, respingerea acţiunii, ca prematur introdusă.
    20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    1. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 34 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Constanţa Popescu şi Raluca Viorica Zoica Petrescu în Dosarul nr. 2.375/3/2014** al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    2. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de aceleaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe şi constată că prevederile art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 4 februarie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016