Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 39 din 17 februarie 2025  referitoare la art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 39 din 17 februarie 2025 referitoare la art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 831 din 9 septembrie 2025
    Dosar nr. 2.267/1/2024

┌──────────────┬───────────────────────┐
│ │- vicepreşedintele │
│Mariana │Înaltei Curţi de │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie - │
│ │preşedintele │
│ │completului │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag │I civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana │- preşedintele Secţiei │
│Surdu │a II-a civile │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- pentru preşedintele │
│Ionel Barbă │Secţiei de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Lala │- judecător la Secţia I│
│Cristescu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Lavinia │- judecător la Secţia I│
│Dascălu │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Florea │- judecător la Secţia I│
│Burgazli │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Liviu Eugen │- judecător la Secţia I│
│Făget │civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Minodora │- judecător la Secţia a│
│Condoiu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Cosmin Horia │- judecător la Secţia a│
│Mihăianu │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia │- judecător la Secţia a│
│Florentina │II-a civilă │
│Duminecă │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ianina │- judecător la Secţia a│
│Blandiana │II-a civilă │
│Grădinaru │ │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Marcela Marta │- judecător la Secţia a│
│Iacob │II-a civilă │
├──────────────┼───────────────────────┤
│ │- judecător la Secţia │
│Liliana Vişan │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Luiza Maria │- judecător la Secţia │
│Păun │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Gheza Attila │- judecător la Secţia │
│Farmathy │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Mihaela│- judecător la Secţia │
│Voinescu │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ramona Maria │- judecător la Secţia │
│Gliga │de contencios │
│ │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 2.267/1/2024 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Judecătoria Piatra-Neamţ privind lămurirea următoarelor chestiuni de drept:
    Dacă sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la cei cinci ani pentru care s-a dispus eşalonarea ori pentru fiecare tranşă de eşalonare în parte.
    Dacă, în caz de răspuns afirmativ pentru a doua concluzie, dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 pot fi interpretate în sensul că permit încuviinţarea executării silite numai pentru tranşa exigibilă, care trebuie calculată anterior încuviinţării executării silite, iar nu pentru suma arătată în titlul executoriu, potrivit art. 666 din Codul de procedură civilă.

    5. Magistratul-asistent învederează că la dosar a fost depus raportul întocmit.
    6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    7. Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea nr. 3.153/2024 din 27 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 2.018/279/2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la problemele de drept ce fac obiectul prezentei sesizări.
    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 17 octombrie 2024 cu nr. 2.267/1/2024.

    II. Normele legale incidente
    9. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018:
    "ART. 39
    (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel:
    a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
    b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
    c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu. (...)
    (3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept."

    10. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021:
    "ART. VI
    (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022, se va realiza astfel:
    a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
    b) în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
    c) în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    d) în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
    e) în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu (...).
    (4) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept."


    III. Expunerea procesului
    11. Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la 16 februarie 2024 pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ cu nr. 2.018/279/2024, contestatorul Tribunalul (...) a formulat, în contradictoriu cu intimata persoană fizică, o contestaţie la executarea silită însăşi şi împotriva unor acte determinate din Dosarul de executare nr. 2.293/T/2023 al Societăţii civile profesionale de executori judecătoreşti (...).
    12. În susţinerea contestaţiei s-a arătat că s-a încuviinţat executarea silită în baza unor titluri executorii reprezentate de două decizii civile definitive, care prevăd obligaţia de plată a unor sume constând în diferenţele de drepturi salariale rezultate din recalcularea indemnizaţiei de încadrare şi celelalte drepturi aferente, având în vedere funcţia deţinută, prin raportare la nivelul indemnizaţiei procurorilor din cadrul D.N.A. şi D.I.I.C.O.T., respectiv diferenţele de drepturi salariale dintre venitul la care este îndreptăţită creditoarea şi venitul efectiv plătit, raportat la o valoare de referinţă sectorială în cuantum de 605,225 lei, pentru perioada 18.05.2018-1.09.2019.
    13. În acest context, faţă de art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi de art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, sumele datorate de contestator trebuie achitate eşalonat, iar executarea silită a acestor sume este suspendată de drept în baza dispoziţiilor legale anterior menţionate.
    14. S-a arătat, de asemenea, că, în baza acestor dispoziţii legale, debitorul a beneficiat de un termen suspensiv legal de executare, că la data începerii executării silite creanţele nu erau exigibile, că s-a solicitat de către creditoare achitarea sumelor totale datorate, iar executorul judecătoresc nu a procedat în acord cu dispoziţiile art. 628 din Codul de procedură civilă şi nu a stabilit cuantumul creanţei, condiţie pe care o apreciază ca fiind necesară şi prealabilă emiterii somaţiei.
    15. Intimata a depus întâmpinare şi a arătat, în esenţă, că prin somaţia emisă de executorul judecătoresc s-a indicat în mod clar faptul că executarea silită vizează numai tranşele exigibile, anume sumele de bani pe care debitorul trebuia să le calculeze şi să le achite, iar, în cursul executării silite, expertul contabil desemnat a calculat aceste sume, motiv pentru care creanţa pretinsă este certă.

    IV. Motivele reţinute de titularul sesizării
    16. Instanţa de trimitere s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. (1) şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, apreciind că obiectul prezentei cauze - contestaţie la executare, în care se contestă plata unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice - se încadrează printre cele enunţate în art. 1 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă.
    17. Verificând centralizatoarele privind hotărârile prealabile şi recursurile în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţa nu a identificat nicio hotărâre privind exact chestiunile de drept care fac obiectul prezentei cauze.
    18. În opinia instanţei de trimitere, stabilirea existenţei unei chestiuni de drept reale, veritabile, susceptibile să dea naştere unor interpretări diferite pentru care să fie necesară o rezolvare de principiu nu se mai impune, astfel cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că este necesar potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât din preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 reiese cu evidenţă că ceea ce a intenţionat legiuitorul a fost ca instanţa supremă să asigure o interpretare unitară a dispoziţiilor legale supuse interpretării în litigii privind salarizarea/dreptul la pensie a/al personalului plătit din fonduri publice.
    19. Instanţa de trimitere a apreciat că trebuie lămurit dacă pentru tranşele pe care debitorul trebuie să le execute, potrivit dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se poate declanşa executarea silită, având în vedere dispoziţiile antereferite, care stabilesc suspendarea de drept a executărilor silite pentru aceste creanţe.
    20. De asemenea, a socotit instanţa de trimitere că trebuie lămurit, în cazul în care se răspunde afirmativ la prima întrebare, dacă executarea silită se demarează pentru întreaga sumă prevăzută în titlul executoriu, urmând ca tranşele să fie calculate potrivit art. 628 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ori dacă tranşele trebuie calculate anterior încuviinţării executării silite, cu consecinţa încuviinţării executării silite numai pentru aceste sume, prin raportare şi la împrejurarea că prin titlul executoriu sa stabilit în sarcina debitorului obligaţia de a calcula aceste sume.
    21. Prin urmare, s-a reţinut ca fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate.

    V. Punctul de vedere al titularului sesizării
    22. Instanţa de trimitere nu a formulat niciun punct de vedere, apreciind că ar echivala cu însăşi soluţionarea cauzei.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    23. Părţile nu au formulat niciun punct de vedere.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    24. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţele naţionale au comunicat hotărâri şi puncte de vedere, cele mai multe dintre acestea fiind, cu privire la prima întrebare, în sensul că sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“ din cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 se interpretează prin raportare la fiecare tranşă de eşalonare în parte.
    25. Această opinie se regăseşte în răspunsurile transmise de Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal (opinie majoritară, existând şi opinie contrară, minoritară), Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Tribunalul Teleorman - Secţia conflicte de muncă, asigurări sociale şi contencios administrativ şi fiscal, Tribunalul Arad, Tribunalul Caraş-Severin, Judecătoria Făget, Curtea de Apel Timişoara, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj - Secţia I civilă, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă, Tribunalul Bihor, Judecătoria Râmnicu Vâlcea, Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă, Tribunalul Iaşi, Judecătoria Iaşi - Secţia civilă, Judecătoria Paşcani, Judecătoria Răducăneni, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Sibiu şi Tribunalul Buzău - Secţia I civilă.
    26. Puncte de vedere contrare, în sensul că sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la cei cinci ani pentru care s-a dispus eşalonarea, au comunicat Tribunalul Ialomiţa, Tribunalul Bucureşti (opinie minoritară), Judecătoria Horezu şi Judecătoria Hârlău, arătându-se că dispoziţiile menţionate instituie un singur termen de plată, aceasta urmând a fi efectuată eşalonat, în cinci rate, obligaţia prevăzută de titlul executoriu trebuind a se stinge prin plată la finalul termenului de cinci ani, conform art. 1.469 alin. (1) din Codul civil.
    27. Ministerul Public a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale
    28. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 4 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 15 martie 2024, a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Mureş - Secţia civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 potrivit cărora «(1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, se va realiza astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;» se interpretează în sensul că sintagma «în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie» are semnificaţia că plata sumelor se va efectua în termen de un an de data la care hotărârea judecătorească devine executorie sau în sensul că plata sumelor se va efectua până la sfârşitul anului următor celui în care hotărârea judecătorească a devenit executorie."

    29. Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra dispoziţiilor legale analizate prin Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 8 august 2022, şi Decizia nr. 318 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 17 august 2023, constatând constituţionalitatea acestora.

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    30. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, cu privire la prima întrebare, s-a apreciat că sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la termenul prevăzut pentru fiecare tranşă de eşalonare în parte, iar, referitor la cea de a doua întrebare, că sesizarea este inadmisibilă.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    X.1. Asupra admisibilităţii sesizării
    31. Temeiul de drept al prezentei sesizări îl constituie prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    32. Dispoziţiile acestei ordonanţe de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, precum şi în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze.
    33. Prin urmare, în contextul normativ expus, procedura de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii de admisibilitate a sesizării:
    (i) existenţa unei cauze în curs de judecată, în primă instanţă sau în calea de atac;
    (ii) cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze, respectiv litigiul să vizeze fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;
    (iii) existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    (iv) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    34. Verificându-se întrunirea acestor cerinţe legale în raport cu elementele sesizării, rezultă că ele se regăsesc integral în ceea ce priveşte prima întrebare, însă doar parţial raportat la cea de-a doua întrebare.
    35. Astfel, cauza se află în curs de soluţionare pe rolul Judecătoriei Piatra-Neamţ, care judecă în primă instanţă, conform art. 94 pct. 3, art. 714 alin. (1) şi art. 651 din Codul de procedură civilă.
    36. Obiectul dosarului în care a fost pronunţată încheierea de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de o contestaţie la executare prin intermediul căreia a fost contestată executarea silită derulată în baza unor titluri executorii reprezentate de două hotărâri judecătoreşti pronunţate la 26.10.2021, respectiv la 6.05.2022 în materia drepturilor salariale ale magistraţilor.
    37. Astfel cum reiese din cuprinsul art. 1 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, domeniul de reglementare al acesteia include litigiile privind plata drepturilor salariale, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze. Prin urmare, norma legală este cuprinzătoare, nefiind exclusă sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către judecătoria învestită cu soluţionarea unei cereri în materia executării silite, atât timp cât litigiul se încadrează în sfera celor menţionate în cuprinsul art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    38. Executarea silită reprezintă o fază a procesului civil, prin care se asigură realizarea efectivă a dreptului recunoscut prin titlul executoriu, în situaţia în care debitorul nu îşi execută de bunăvoie obligaţia. În concret, atunci când titlul executoriu conţine o dispoziţie de obligare a debitorului la plata unei sume de bani, cum este cazul titlurilor executorii ce stau la baza executării contestate în faţa instanţei de trimitere, scopul executării silite îl reprezintă plata efectivă a acelei creanţe, realizată potrivit dispoziţiilor art. 879 şi următoarele din Codul de procedură civilă.
    39. În litigiul care a generat sesizarea ce formează obiectul prezentei analize, contestaţia la executare priveşte o executare silită derulată în temeiul unor titluri executorii reprezentate de hotărâri judecătoreşti pronunţate în materia drepturilor salariale ale magistraţilor, contestatorul tinzând la anularea executării silite şi la înlăturarea efectelor acesteia. Pe cale de consecinţă, procesul cu care a fost învestită instanţa de trimitere priveşte plata drepturilor salariale ale unei categorii de personal plătit din fonduri publice, incluzându-se astfel în domeniul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    40. Este îndeplinită şi condiţia negativă ca respectivele chestiuni de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    41. În ceea ce priveşte condiţia privind existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei, se constată că aceasta este îndeplinită doar prin raportare la prima întrebare formulată.
    42. Prin intermediul primei întrebări, instanţa de trimitere solicită lămurirea înţelesului sintagmei „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“ din cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, respectiv de a se stabili dacă se referă la cei cinci ani pe parcursul cărora sa dispus eşalonarea ori la fiecare tranşă de eşalonare în parte.
    43. Aşadar, autorul sesizării solicită interpretarea unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, atât timp cât, prin contestaţia la executare formulată, contestatorul a invocat drept motiv de anulare a executării silite împrejurarea că, pe parcursul termenului de 5 ani, prevăzut de dispoziţiile legale anterior menţionate, este suspendată de drept orice procedură de executare silită.
    44. Deopotrivă, întrucât executarea silită se derulează în temeiul unor hotărâri judecătoreşti devenite executorii în anii 2021 şi 2022, aceasta se încadrează în domeniul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 (ce priveşte hotărârile judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021), respectiv al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 (ce priveşte hotărârile judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2022).
    45. Chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată prin intermediul primei întrebări are un grad de dificultate suficient de ridicat încât să necesite intervenţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenţei, ţinând seama că prevederile legale invocate au caracter deficitar, utilizând, la numărul singular, substantivul „termen“ şi făcând trimitere la alin. (1) al aceluiaşi text de lege, alineat care însă conţine o suită de termene prin raportare la care se realizează o eşalonare a plăţilor, care însumează o perioadă totală de 5 ani. Prin urmare, se impune a se lămuri dacă suspendarea de drept a executării silite operează pe întreaga perioadă de 5 ani în care este realizată eşalonarea plăţii sau prin raportare la fiecare tranşă în parte, în funcţie de termenul scadent al acesteia.
    46. Dificultatea chestiunii de drept ce se solicită a fi dezlegată prin intermediul primei întrebări este ilustrată şi de opiniile comunicate de instanţele consultate, conturându-se două orientări: una potrivit căreia suspendarea de drept a executării silite operează pentru fiecare tranşă în parte, până la momentul exigibilităţii acesteia, şi una potrivit căreia suspendarea de drept a executării durează până la epuizarea întregii perioade de 5 ani, în care a fost dispusă eşalonarea.
    47. Aşadar, în privinţa primei chestiuni de drept ce se solicită a fi dezlegată de către instanţa de trimitere sunt îndeplinite toate condiţiile de admisibilitate.
    48. În ceea ce priveşte cea de-a doua întrebare adresată de către autorul sesizării, aceasta aduce în discuţie, în esenţă, condiţiile ce se cer a fi întrunite pentru a se dispune încuviinţarea executării, în special din perspectiva întinderii creanţei, solicitându-se Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să stabilească dacă încuviinţarea executării silite se poate dispune numai pentru tranşa exigibilă, care trebuie calculată anterior încuviinţării executării silite, sau pentru întreaga sumă arătată în titlul executoriu.
    49. Raportat la această întrebare nu este întrunită condiţia de admisibilitate privind existenţa unei chestiuni veritabile de drept, de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei.
    50. Sub un prim aspect, instanţa de trimitere nu a justificat legătura cu cauza a acestei chestiuni de drept, omiţând să prezinte minime date factuale care să conducă la concluzia că o atare problemă de drept este incidentă în speţă. Încheierea de sesizare nu lămureşte dacă executarea silită a fost încuviinţată pentru întreaga sumă menţionată în titlurile executorii şi nici momentul la care a fost determinată întinderea creanţei puse în executare. Sunt prezentate, pe scurt, doar susţinerile părţilor care, însă, sunt divergente, contestatorul arătând că s-a solicitat achitarea sumelor totale datorate, în vreme ce creditoarea a învederat că executarea silită vizează numai tranşele exigibile.
    51. Prezentarea acestor elemente factuale de către autorul sesizării era esenţială pentru verificarea condiţiei de admisibilitate a existenţei unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluţionarea cauzei pe fond, întrucât, în ipoteza în care s-ar fi încuviinţat executarea silită doar pentru tranşele exigibile, iar nu pentru întreaga sumă rezultată din titlurile executorii, întrebarea adresată de către instanţa de trimitere nu ar mai prezenta relevanţă în contextul cauzei.
    52. Distinct de aceasta, din cuprinsul încheierii de sesizare reiese că, în realitate, prin intermediul celei de-a doua întrebări, instanţa de trimitere tinde să obţină, pe calea mecanismului hotărârii prealabile, şi un răspuns în ceea ce priveşte momentul la care trebuie calculate tranşele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, respectiv dacă aceste tranşe trebuie calculate anterior sau ulterior încuviinţării executării silite.
    53. Aşa cum s-a subliniat în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, mecanismul prevăzut de art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă nu reflectă o partajare de competenţe între instanţa de trimitere şi instanţa supremă, instanţele de trimitere având obligaţia de a aplica dreptul incident stării de fapt particulare fiecărei cauze (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 81 din 18 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1250 din 12 decembrie 2024).
    54. În procedura pronunţării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se substituie atributului fundamental al instanţelor, de interpretare şi aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor, impreciziunilor ori a lacunelor textelor legale a căror lămurire se solicită, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicţionale adecvate şi unitare (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 77 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022).
    55. Din această perspectivă se apreciază că operaţiunea de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale incidente la circumstanţele de fapt care caracterizează executarea silită pe care este chemată să o cenzureze rămâne atributul exclusiv al instanţei de judecată, nefiind necesară pentru soluţionarea acestei probleme intervenţia instanţei supreme prin mecanismul reglementat de dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 4 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 15 martie 2024).
    56. Aplicând în cauza de faţă aceste statuări de principiu care se desprind din jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, apare evident că, prin intermediul celei de-a doua întrebări, instanţa de trimitere nu solicită dezlegarea unei veritabile probleme de drept, ci, în realitate, tinde spre soluţionarea litigiului de fond, supunând instanţei supreme aplicarea legii în litigiul concret, în sensul evaluării condiţiilor necesare pentru încuviinţarea executării silite. Or, aplicarea legii la situaţia concretă şi soluţionarea aspectelor litigioase reprezintă atributul exclusiv al instanţelor învestite cu soluţionarea cauzelor, neputând fi delegate instanţei supreme pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenţei reglementat de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    57. Aşadar, cu privire la cea de-a doua întrebare, nu sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile de admisibilitate în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.

    X.2. Asupra fondului sesizării
    58. Prin intermediul primei întrebări, instanţa de trimitere a solicitat interpretarea dispoziţiilor art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi a dispoziţiilor art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, în sensul de a se stabili dacă sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“ se interpretează prin raportare la cei cinci ani pentru care s-a dispus eşalonarea ori la fiecare tranşă de eşalonare în parte.
    59. Astfel cum reiese din conţinutul art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, legiuitorul a înţeles să eşaloneze plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătoreşti, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, în cinci tranşe anuale. Conform alineatelor (3), respectiv (4) ale aceloraşi texte legale, care au conţinut identic, „în cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept“.
    60. Astfel cum s-a statuat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 a avut ca efect, pe de o parte, schimbarea legală a modalităţii de executare a hotărârilor devenite executorii în perioada avută în vedere de actul normativ de referinţă, în sensul că aceasta s-a transformat din executare uno ictu în executare succesivă, în tranşe periodice, conform eşalonării stabilite în cuprinsul ordonanţei, iar, pe de altă parte, a urmărit acordarea unor termene legale de executare în favoarea debitorilor, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar şi derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătoreşti“ (Decizia nr. 4 din 29 ianuarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 220 din 15 martie 2024).
    61. Cercetând cuprinsul alineatelor (1) din textele legale supuse analizei, se observă că acestea nu reglementează un singur termen, cu care să poată fi relaţionată trimiterea realizată prin alineatul (3), respectiv alineatul (4), ci câte cinci termene anuale de plată, potrivit eşalonării instituite. Este adevărat că, prin ambele acte normative, eşalonarea s-a dispus pe parcursul unei perioade totale de 5 ani, însă un astfel de termen nu este prevăzut în mod expres în cuprinsul textelor legale, el rezultând doar din adiţionarea tranşelor periodice instituite.
    62. În atare condiţii, deşi în cuprinsul textelor legale supuse analizei se utilizează la singular noţiunea de „termen“, trimiterea nu poate fi considerată efectuată decât prin raportare la fiecare termen prevăzut în alineatul (1), corespunzător fiecărei tranşe anuale instituite, întrucât doar aceste termene cunosc o reglementare expresă în cuprinsul normei.
    63. Interpretarea teleologică a prevederilor legale conduce tot la concluzia potrivit căreia suspendarea de drept a oricărei proceduri de executare silită operează prin raportare la fiecare termen prevăzut în cadrul eşalonării.
    64. Astfel cum reiese din expunerea de motive a celor două acte normative, eşalonările dispuse au fost justificate de necesitatea păstrării echilibrului bugetar şi a sustenabilităţii finanţelor publice.
    65. Prin deciziile pronunţate de Curtea Constituţională în exercitarea controlului de constituţionalitate a prevederilor art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 s-a statuat că, prin intermediul acestor dispoziţii legale, nu se refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, aceasta se recunoaşte şi legiuitorul îşi ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat. S-a reamintit, totodată, că, în jurisprudenţa sa constantă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiţie, cât şi dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). Instanţa de contencios constituţional a mai subliniat că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022; Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 8 august 2022; Decizia nr. 318 din 30 mai 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 17 august 2023).
    66. Aşadar, legiuitorul a justificat măsura eşalonării prin invocarea unui interes public, constând în necesitatea asigurării echilibrului bugetar şi a sustenabilităţii finanţelor publice, iar Curtea Constituţională a României a apreciat aceste prevederi legale ca fiind constituţionale şi conforme Convenţiei europene a drepturilor omului atât timp cât sunt respectate anumite exigenţe, printre care se numără instituirea unor tranşe de plată precis determinate şi respectarea unui termen rezonabil de executare integrală.
    67. Măsura suspendării de drept a oricărei proceduri de executare silită, instituită prin prevederile legale analizate, este destinată a asigura tocmai scopul reglementării unor astfel de eşalonări, şi anume temporizarea executării plăţii sumelor de bani datorate, socotită necesară pentru menţinerea echilibrului bugetar. O astfel de măsură se justifică însă doar atât timp cât nu s-a împlinit termenul legal aferent fiecărei tranşe. Odată împlinit acest termen, suma ce constituie obiectul tranşei devine exigibilă, iar neplata reflectă eşecul debitorului în respectarea graficului de plăţi instituit pe cale legală, de natură a justifica iniţierea de către creditor a demersurilor de executare silită.
    68. Doar o astfel de interpretare a prevederilor legale supuse analizei este de natură a asigura un just echilibru între interesul public al statului, constând în menţinerea sustenabilităţii financiare, şi interesul privat al creditorului, care este îndreptăţit a obţine suma cuvenită în temeiul titlului executoriu, devenită exigibilă prin împlinirea termenului legal de plată instituit prin actul normativ de eşalonare, sumă neexecutată de bunăvoie de către debitor.
    69. Pe cale de consecinţă, răspunsul la prima întrebare adresată de către autorul sesizării este în sensul că sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la termenul prevăzut pentru fiecare tranşă de eşalonare în parte.


    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Admite sesizarea formulată de Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.018/279/2024 şi, în consecinţă, stabileşte că:
    Sintagma „în cursul termenului prevăzut la alin. (1)“, prevăzută în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi al art. VI alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, se interpretează prin raportare la termenul prevăzut pentru fiecare tranşă de eşalonare în parte.
    Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Judecătoria Piatra-Neamţ - Secţia civilă în Dosarul nr. 2.018/279/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept:
    "Dacă, în caz de răspuns afirmativ pentru a doua concluzie, dispoziţiile art. 39 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 şi ale art. VI alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 pot fi interpretate în sensul că permit încuviinţarea executării silite numai pentru tranşa exigibilă, care trebuie calculată anterior încuviinţării executării silite, iar nu pentru suma arătată în titlul executoriu, potrivit art. 666 din Codul de procedură civilă."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025.


                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ileana Peligrad


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016