Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 387 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 387 din 18 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 391 din 8 mai 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Raluca-Alexandra   │-                 │
│Buterez-Făşie      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Laurenţiu Sorescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Georgeta Cucu în Dosarul nr. 183/88/2017/a9 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.509D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând, în esenţă, că răspunderea instituită de textul criticat este una asumată de persoana care exercită funcţia de administrator în cadrul unei societăţi, care are obligaţia legală de a ţine contabilitatea, cu respectarea normelor legale în materie. În măsura în care persoana nu îşi îndeplineşte această obligaţie, atunci poate atrage răspunderea juridică prevăzută de textul criticat.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 344 din 14 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 183/88/2017/a9, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Georgeta Cucu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de apel formulată de autoarea excepţiei împotriva sentinţei civile prin care s-a admis cererea sa de atragere a răspunderii pentru pasivul debitoarei aflate în procedura insolvenţei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că prin atragerea răspunderii sale patrimoniale, în condiţiile în care nu s-a folosit de patrimoniul societăţii în interes personal, iar erorile de contabilitate comise nu au fost de natură să cauzeze ele însele starea de insolvenţă a debitoarei, se încalcă dreptul la proprietate privată şi prezumţia dobândirii licite a averii.
    6. De asemenea, se arată că un alt motiv de neconstituţionalitate îl constituie caracterul echivoc, ambiguu, lipsit de claritate al textului de lege şi apreciază că prevederi de tipul „au făcut să dispară unele documente contabile“ sau „nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea“ sunt noţiuni mult prea vagi şi nu sunt redactate într-un limbaj juridic specific. Aceste dispoziţii legale, mai ales prin prisma consecinţelor patrimoniale deosebite pe care le au asupra administratorului unei societăţi, ar fi trebuit să fie clare şi precise şi, în acest sens, autoarea excepţiei face propuneri de modificare a textului criticat.
    7. Nu în ultimul rând, autoarea excepţiei învederează Curţii Constituţionale că textul legal criticat este în contradicţie şi cu prevederile art. 16 şi ale art. 1.357 alin. (1) din Codul civil, care prevăd că răspunderea pentru fapta proprie poate lua naştere numai în cazul îndeplinirii cumulative a celor patru condiţii, respectiv: existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, existenţa unei legături de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia autorului faptei ilicite. Or, prin atragerea răspunderii patrimoniale în temeiul dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 se încalcă principiile răspunderii civile delictuale, instituindu-se o prezumţie de culpă acolo unde trebuie să existe o vinovăţie dovedită.
    8. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia invocată este neîntemeiată. Referitor la critica potrivit căreia textul legal criticat ar avea un caracter echivoc, ambiguu, lipsit de claritate, reţine că aceasta nu este întemeiată, de vreme ce faptele incriminate - „au făcut să dispară unele documente contabile“ sau „nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea“, - nu au un caracter echivoc sau ambiguu, iar obligaţia de a ţine contabilitatea în conformitate cu legea este amplu reglementată atât prin dispoziţiile Legii contabilităţii nr. 82/1991, cât şi prin alte dispoziţii legale speciale. În ceea ce priveşte susţinerile privind încălcarea proprietăţii private şi faptul că s-ar prezuma caracterul licit al dobândirii proprietăţii, instanţa de judecată reţine că textul legal criticat nu se referă, sub nicio formă, la patrimoniul persoanei căreia i se antrenează răspunderea. Ceea ce reglementează norma criticată este răspunderea acestei persoane faţă de societate, ca formă de răspundere civilă delictuală; or, micşorarea patrimoniului acestei persoane ca urmare a antrenării răspunderii sale nu echivalează cu o confiscare de facto, ci este rezultatul constatării faptului că persoana respectivă a încălcat anumite prevederi legale, creând un prejudiciu pe care trebuie să îl acopere.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:
    "La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte sau întregul pasiv al debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, fără să depăşească prejudiciul aflat în legătură de cauzalitate cu fapta respectivă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:
    d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât şi legătura de cauzalitate între faptă şi prejudiciu se prezumă. Prezumţia este relativă;."

    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind cerinţele de calitate ale legii, ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată şi ale art. 136 alin. (5) potrivit căruia proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autoarea acesteia formulează criticile de neconstituţionalitate prin prisma unor aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale criticate în cauza în care prezenta excepţie a fost invocată, fiind nemulţumită de faptul că a fost admisă cererea de atragere a răspunderii sale patrimoniale pentru pasivul debitoarei. Or, în ceea ce priveşte conţinutul şi întinderea celor două noţiuni - interpretarea, respectiv aplicarea legii -, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, instanţa de judecată fiind cea care dispune de instrumentele necesare pentru realizarea acestor operaţiuni (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). S-a reţinut, totodată că, în virtutea rolului constituţional al instanţelor judecătoreşti, acestora le revine competenţa exclusivă de a stabili dacă interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege criticate au fost realizate corect.
    15. Totodată, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ea este cea care asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei.
    16. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de instanţa de contencios constituţional aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei judecătoreşti care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, astfel cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie (Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14).
    17. Prin urmare, Curtea constată că prezenta excepţie de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă.
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Georgeta Cucu în Dosarul nr. 183/88/2017/a9 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 18 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Raluca-Alexandra Buterez-Făşie


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 387 din 18 septembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016