Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 384 din 8 iunie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 384 din 8 iunie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 918 din 24 septembrie 2021
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu     │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid Alina Tudora│-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Kasai Marec în Dosarul nr. 25.561/325/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.703D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 552 din 7 iulie 2020.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 25.561/325/2017, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Kasai Marec într-o cauză având ca obiect o plângere contravenţională.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că accesul liber la justiţie este compatibil cu reglementarea unor proceduri speciale, pentru situaţii deosebite, cu condiţia asigurării posibilităţii neîngrădite a tuturor celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi modalităţile prevăzute de lege, precum şi a asigurării caracterului efectiv al acestui drept. Susţine că procedura contravenţională este o parte specială a procedurii de drept administrativ, iar întreaga procedură de contestare a procesului-verbal de contravenţie, ce presupune judecata în primă instanţă şi în calea de atac a apelului, intră în sfera de jurisdicţie specială administrativă, context în care arată că art. 21 alin. (4) din Constituţie consacră accesul gratuit şi necondiţionat de plata unor taxe judiciare de timbru.
    6. În ceea ce priveşte art. 16 din Constituţie, care consacră principiul general al egalităţii, autorul excepţiei arată că acesta se referă la o egalitate juridică formală, şi nu la o egalitate de condiţii, iar egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice nu implică ideea de uniformizare, în sensul de a se aplica tuturor cetăţenilor acelaşi regim juridic, indiferent de situaţia naturală sau socioprofesională a acestora. Dimpotrivă, presupune şi dreptul la diferenţiere în aplicarea tratamentului juridic, dacă situaţiile în care se află cetăţenii sunt diferite. Învederează, totodată, că jurisprudenţa recentă a instanţei constituţionale confirmă această interpretare a principiului egalităţii, care se referă la egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, iar nu la egalitatea de tratament juridic aplicat unei categorii de cetăţeni în comparaţie cu alta. Aceasta, deoarece drepturile fundamentale reprezintă o constantă a personalităţii cetăţeanului, o şansă egală acordată oricărui individ, iar art. 16 alin. (1) din Constituţie vizează egalitatea în drepturi între cetăţeni, nu şi identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor, astfel că instanţa de contencios constituţional justifică nu numai constituţionalitatea administrării unui regim juridic diferit faţă de anumite categorii de persoane, dar şi necesitatea unui asemenea tratament juridic.
    7. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal arată că prevederile criticate reglementează procedura de soluţionare a cererilor formulate de persoanele fizice sau juridice având ca obiect scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, respectiv situaţiile când pot fi formulate aceste cereri, instanţa competentă, probatoriul necesar, procedura de soluţionare, hotărârea pronunţată, calea de atac şi termenul. În opinia instanţei această procedură nu contravine însă dispoziţiilor constituţionale care consacră dreptul de acces la justiţie şi nici principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legilor şi autorităţilor publice, întrucât cererile pentru acordarea facilităţilor pentru plata taxelor de timbru pot fi formulate de orice persoană, fără niciun fel de limitări sau îngrădiri. Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. 5 din Constituţie, instanţa consideră că invocarea acestora nu are nicio relevanţă în cauză.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 42 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    - Art. 42:
    "(1) Persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Instanţa acordă persoanelor juridice, la cerere, facilităţi sub formă de reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru datorate pentru acţiuni şi cereri introduse la instanţele judecătoreşti, în următoarele situaţii:
    a) cuantumul taxei reprezintă mai mult de 10% din media venitului net pe ultimele 3 luni de activitate;
    b) plata integrală a taxei nu este posibilă deoarece persoana juridică se află în curs de lichidare sau dizolvare ori bunurile acesteia sunt, în condiţiile legii, indisponibilizate.
(3) În mod excepţional, instanţa poate acorda persoanelor juridice reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în alte cazuri în care apreciază, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, că plata taxei de timbru, la valoarea datorată, ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a persoanei juridice.
(4) Reducerea taxei de timbru poate fi acordată separat sau, după caz, împreună cu eşalonarea sau amânarea plăţii.“;"

    – Art. 43:
    "(1) Cererea pentru acordarea facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se poate formula prin cererea de chemare în judecată sau în condiţiile art. 33 alin. (2) ori art. 36.
(2) Pentru soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, instanţa poate solicita orice lămuriri şi dovezi părţii sau informaţii scrise autorităţilor competente.
(3) Asupra cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei de timbru instanţa se pronunţă fără citare, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu. Încheierea se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul.
(4) Împotriva încheierii, părţile interesate pot formula cerere de reexaminare, în termen de 5 zile de la data comunicării încheierii. Cererea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
(5) Cererea de reexaminare se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă.“"


    12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, ale art. 4 alin. (2) privind criteriile de nediscriminare coroborate cu art. 16 privind egalitatea în drepturi, precum şi celor ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale invocate şi în prezenta cauză, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 479 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 997 din 12 decembrie 2016, Decizia nr. 801 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 29 martie 2019, Decizia nr. 29 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 1 aprilie 2019, Decizia nr. 462 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 28 octombrie 2019, sau Decizia nr. 552 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2020, prin care Curtea a respins excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile criticate sunt constituţionale.
    14. Raportat la criticile formulate în prezenta cauză, în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. De asemenea, art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Curtea a statuat că obligaţia de plată a taxelor judiciare de timbru este o obligaţie fiscală şi este prevăzută de legea specială numai în sarcina celor care apelează la justiţie, iar între beneficiarul serviciului public al justiţiei şi instanţa de judecată se stabileşte un raport de drept fiscal, caracterizat prin relaţia de subordonare a părţilor. Plătitorul taxei judiciare de timbru se află într-un raport de autoritate cu instanţa de judecată, separat şi distinct de raportul juridic pe care îl are cu partea cu care se judecă şi care este, de regulă, unul de drept privat, procesul debutând numai în măsura în care obligaţia de plată a taxei judiciare de timbru a fost executată.
    15. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că „dreptul la un tribunal“ nu este absolut, acest drept putând fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57). De asemenea, prin Hotărârea din 11 octombrie 2007, pronunţată în Cauza Larco şi alţii împotriva României, paragrafele 54 şi 58, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că obligaţia de a plăti în faţa instanţelor civile o taxă judiciară corespunzătoare cererilor formulate nu poate fi considerată o limitare a dreptului de acces la o instanţă sau o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
    16. Referitor la pretinsa neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în jurisprudenţa amintită, Curtea Constituţională a observat că acestea statuează cu privire la faptul că persoanele fizice pot beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, iar, în mod excepţional, instanţa poate acorda aceste facilităţi fiscale în alte cazuri în care apreciază că, faţă de datele referitoare la situaţia economico-financiară a persoanei juridice, plata taxei judiciare de timbru la valoarea datorată ar fi de natură să afecteze în mod semnificativ activitatea curentă a acesteia. Curtea nu a reţinut însă pretinsa neconstituţionalitate a acestor dispoziţii din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, ca urmare a faptului că aceste prevederi legale lasă la aprecierea instanţei de judecată stabilirea ajutorului public judiciar, deoarece, pe de o parte, dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 reglementează criteriile în funcţie de care beneficiul de ajutor public judiciar în formele prevăzute la art. 6 din aceasta se avansează de către stat fie în întregime, fie în proporţie de 50%, iar, pe de altă parte, alin. (3) al aceluiaşi articol are în vedere şi alte cazuri în care ajutorul public judiciar se poate acorda, proporţional cu nevoile solicitantului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 713 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 23 decembrie 2015).
    17. Totodată, Curtea a observat că plata taxelor judiciare de timbru este o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, iar obligaţia la plata anticipată a acestor taxe este justificată. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde. Aşadar, regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupune declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (Decizia nr. 533 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 17 noiembrie 2014).
    18. Cu privire la pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, Curtea a constatat că legiuitorul a adoptat reglementări care vizează şi acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale. În acest sens sunt prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 şi ale art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin care se instituie posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, la solicitarea justificată a părţilor interesate. Faţă de această împrejurare, având în vedere faptul că principiul egalităţii presupune ca la situaţii egale să se aplice un tratament juridic egal, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare, şi, în acelaşi timp, presupune şi dreptul la diferenţiere în tratament juridic, dacă situaţiile în care se află cetăţenii sunt diferite, nu se poate reţine pretinsa discriminare pe criteriul averii, întrucât există mijloace legale prin care se asigură protecţia drepturilor fundamentale, legiuitorul adoptând mecanisme de protecţie a persoanelor vulnerabile din punct de vedere financiar, ceea ce constituie o garanţie a accesului liber la justiţie.
    19. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 21 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora „Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite“, Curtea constată că autorul excepţiei porneşte de la o premisă greşită, apreciind că procedura prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor ar reglementa o procedură jurisdicţională administrativă. Astfel, referitor la susţinerile potrivit cărora jurisdicţia în materia contravenţională ar trebui să fie gratuită, astfel cum este jurisdicţia administrativă, prin Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016, Curtea a subliniat că acest aspect ţine de voinţa legiuitorului, care este liber să acorde scutiri de la plata taxelor de timbru în considerarea anumitor situaţii specifice, fiind, aşadar, la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe.
    20. Curtea învederează faptul că în materie contravenţională, potrivit art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, precum şi calea de atac împotriva hotărârii pronunţate se taxează cu 20 lei. De asemenea, potrivit art. 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, astfel cum a fost modificat prin art. 53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, „Pentru plângerea împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, pentru recursul formulat împotriva hotărârii judecătoreşti prin care s-a soluţionat plângerea, precum şi pentru orice alte cereri incidente se percep taxele judiciare de timbru prevăzute de lege.“ În acest context, Curtea a reţinut că taxa instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 este una fixă şi nu depinde în niciun fel de tipul contravenţiei împotriva căreia se depune plângerea şi nici de cuantumul amenzii (a se vedea Decizia nr. 265 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 728 din 12 august 2020). Faţă de această împrejurare, Curtea a reţinut că o atare soluţie legislativă este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în materie contravenţională, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 510 din 5 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 6 februarie 2014, şi Decizia nr. 232 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 5 iulie 2016), neputându-se reţine, astfel, încălcarea principiului accesului liber la justiţie.
    21. În fine, referitor la constituţionalitatea prevederilor art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, prin Decizia nr. 801 din 6 decembrie 2018, precitată, Curtea a reţinut că încheierea prin care se soluţionează cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru se comunică solicitantului şi părţii adverse, dacă este cazul, aceştia putând formula cerere de reexaminare, ce va fi soluţionată în camera de consiliu de un alt complet, instanţa pronunţându-se prin încheiere irevocabilă. Instanţa de judecată încuviinţează acordarea ajutorului judiciar printr-o încheiere motivată, fără ca textul de lege să prevadă caracterul irevocabil al acestei încheieri, iar soluţionarea cererii de reexaminare se face pe baza unor criterii obiective şi presupune verificarea anumitor înscrisuri din care să rezulte starea materială a solicitantului şi a familiei sale. În acest mod, legiuitorul nu a restrâns dreptul de acces liber la justiţie sau dreptul la apărare, ci a asigurat celeritatea soluţionării cererii prin care se contestă modul de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru. Curtea a avut în vedere şi dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, potrivit cărora „Orice persoană interesată va putea sesiza oricând instanţa care a încuviinţat ajutorul public judiciar, prezentând dovezi cu privire la situaţia reală a celui căruia i s-a încuviinţat cererea; ajutorul public judiciar nu se suspendă în cursul noilor cercetări“. Aşadar, având în vedere că situaţia materială a celui care a solicitat acordarea ajutorului judiciar se poate modifica pe parcursul procesului, precum şi luând în considerare eventualele cazuri în care solicitantul ar fi de rea-credinţă, legea a prevăzut, prin dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, posibilitatea persoanelor interesate de a se adresa instanţei tocmai pentru a se restabili situaţia legală.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    23. Având în vedere cele mai sus menţionate, Curtea apreciază că nu poate fi reţinută nici critica privind încălcarea dispoziţiilor cuprinse în art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Kasai Marec în Dosarul nr. 25.561/325/2017 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 42 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 8 iunie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 384 din 8 iunie 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016