Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 378 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la dispoziţiile anexei nr. 2 pct. 18 şi ale anexei nr. 3 poziţia 50 coloana 6 la această lege

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 378 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la dispoziţiile anexei nr. 2 pct. 18 şi ale anexei nr. 3 poziţia 50 coloana 6 la această lege

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 188 din 11 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cosmin-Marian      │-                 │
│Văduva             │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la anexa nr. 2 pct. 18 şi la anexa nr. 3 poziţia 50 coloana 6 la această lege. Excepţia a fost ridicată de Istvan Daniel Iuhasz în Dosarul nr. 1.099/115/2021 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.710D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent menţionează că autorul excepţiei a depus, la dosarul cauzei, note scrise în sensul admiterii acesteia.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se susţine că instanţa de contencios constituţional a răspuns unor critici similare, prin Decizia nr. 683 din 21 octombrie 2021, arătându-se, totodată, că autorul excepţiei critică, în realitate, o omisiune legislativă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 25 noiembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.099/115/2021, Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la anexa nr. 2 pct. 18 şi la anexa nr. 3 poziţia 50 coloana 6 la această lege. Excepţia a fost ridicată de Istvan Daniel Iuhasz într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva unei decizii de pensionare.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că în enumerarea din coloana 6 din anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010 nu se regăseşte şi pct. 18 din anexa nr. 2 la aceeaşi lege, deşi în cadrul Societăţii Combinatul Siderurgic Reşiţa (actuala Societatea TMK Reşiţa - S.A.) se desfăşoară activităţi de cocserie care se încadrează la pct. 18 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010. Având în vedere că autorul excepţiei şi-a desfăşurat activitatea în această unitate de cocserie, omisiunea legislativă pe care o semnalează este de natură să îl discrimineze faţă de colegii săi care au activat la laminoare şi oţelărie, în aceleaşi condiţii periculoase ca şi el. Activităţile desfăşurate la oţelărie, laminoare şi cocserie se desfăşoară în aceleaşi condiţii de foc continuu, foarte periculoase pentru vieţile persoanelor care le desfăşoară.
    7. Tribunalul Caraş-Severin - Secţia I civilă apreciază că excepţia este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse de autorul excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la dispoziţiile anexei nr. 2 pct. 18 şi ale anexei nr. 3 poziţia 50 coloana 6 la această lege, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:
    - Art. 30 alin. (1) lit. e) - „În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din: (...) e) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;“;
    – Anexa nr. 2 - „Lista cuprinzând locurile de muncă încadrate în condiţii speciale, în care se desfăşoară următoarele activităţi“: „18. Activitatea desfăşurată de personalul din activitatea de cocsificare a cărbunelui:
    a) cocserie: maşina de şarjare, aşezarea şi etanşarea uşilor, încălzirea bateriilor şi a colectoarelor de gaze - platformele de pe bateriile de cocs şi semicocs, scoaterea uşilor, transportul cocsului la stins, stingerea şi sortarea cocsului;
    b) sectorul chimic al cocseriei: chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea şi încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate şi fabricate;
    c) arderea pe vatră în cuptoare deschise a gudroanelor rezultate de la rafinarea produselor petroliere; (...)“;

    – Anexa nr. 3 poziţia 50 coloana 6 - „Unităţile care au obţinut avizul pentru îndeplinirea procedurilor şi criteriilor de încadrare în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.025/2003 privind metodologia şi criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiţii speciale, cu modificările şi completările ulterioare“: „50. - Societatea Comercială Combinatul Siderurgic Reşiţa - S.A., localitatea Reşiţa; coloana 6 «Poziţia din lista locurilor de muncă» - „1 (a), 7, 23, 25, 26, 27“.

    12. Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Dar, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea reţine ca obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la dispoziţiile anexei nr. 2 pct. 18 şi ale anexei nr. 3 poziţia 50 coloana 6 la această lege în forma lor anterioară abrogării.
    13. Se apreciază că dispoziţiile criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi şi ale art. 41 alin. (2) privind protecţia socială a muncii.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autorul excepţiei critică opţiunea legiuitorului de a nu trata activitatea de cocsificare a cărbunelui ca pe o activitate desfăşurată în condiţii speciale, aşa cum este apreciată a fi activitatea desfăşurată în laminoare şi oţelărie. Ca atare, conchide autorul, categoria de persoane din care face parte este discriminată faţă de categoria de persoane care desfăşoară activitate în laminoare şi oţelărie.
    15. Curtea Constituţională a mai avut de soluţionat critici similare, potrivit cărora o anumită categorie de asiguraţi în sistemul public de pensii este discriminată faţă de altă categorie sau alte categorii de asiguraţi în sistemul public, pe motivul că, deşi desfăşoară activităţi similare, legiuitorul a acordat doar unei categorii de activităţi statutul de activităţi derulate în condiţii speciale (a se vedea în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 211 din 28 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1071 din 12 noiembrie 2020).
    16. Astfel, în paragrafele 14-19 ale Deciziei nr. 211 din 28 mai 2020, precitată, Curtea a reamintit că libertatea de care dispune legiuitorul în reglementarea dreptului la pensie îi dă acestuia posibilitatea de a stabili criteriile ce trebuie avute în vedere pentru a încadra un loc de muncă în condiţii speciale. Astfel, prin art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 263/2010, a prevăzut că sunt locuri de muncă în condiţii speciale acelea „unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor“.
    17. În exercitarea acestei libertăţi de reglementare, a statuat Curtea, legiuitorul a stabilit limitativ, în art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care sunt unităţile şi activităţile care pot obţine încadrarea în condiţii speciale şi nu a lăsat această încadrare la aprecierea instanţelor, pentru a decide, de la caz la caz, în mod individual. Curtea a statuat că, desigur, această libertate este limitată de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În mod concret, egalitatea în drepturi a cetăţenilor impune un tratament juridic egal, sub aspectul încadrării locurilor de muncă în condiţii speciale, pentru persoane care desfăşoară aceeaşi muncă în aceleaşi unităţi şi condiţii stabilite de lege.
    18. Curtea a mai amintit în decizia precitată că prin constatarea conformităţii soluţiei legislative criticate cu prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu se ajunge la concluzia că aceasta este cea mai bună dintre reglementările posibile ale modalităţii de stabilire a locurilor speciale de muncă şi a categoriilor de persoane care ar trebui sau nu ar trebui să beneficieze de regimul legal al locurilor speciale de muncă. Această atribuţie îi revine legiuitorului care este îndreptăţit să identifice şi să impună cu titlu de lege soluţiile optime cu privire la problema reglementată. Rolul Curţii Constituţionale constă în asigurarea supremaţiei Constituţiei, în particular, în asigurarea faptului că acţiunea legiuitorului nu depăşeşte limitele instituite de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Din acest motiv, soluţia constatării caracterului nediscriminatoriu al modalităţii în care legiuitorul a înţeles să reglementeze locurile de muncă în condiţii speciale nu implică, în mod necesar, faptul că între profesiile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, excluse, prin omisiune, de către legiuitor din categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, şi profesiile incluse de legiuitor în această categorie nu ar putea fi identificate asemănări. Prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, a conchis Curtea, nu impun însă legiuitorului să identifice soluţia optimă şi, implicit, nici nu îndreptăţesc Curtea Constituţională să stabilească ea însăşi o asemenea soluţie. Aceste prevederi constituţionale reprezintă o garanţie împotriva exercitării arbitrare a marjei de apreciere de care legiuitorul se bucură în conducerea politicilor social-economice.
    19. Aceste considerente sunt pe deplin valabile şi în prezenta cauză. Astfel, fără a constata ea însăşi că este justă sau injustă excluderea de la încadrarea în locuri de muncă în condiţii speciale a celor care muncesc în domeniul cocsificării cărbunelui, Curtea Constituţională constată că opţiunea legiuitorului nu este arbitrară, acesta având posibilitatea ca, în limitele Constituţiei, să îşi modifice actuala opţiune. Marja de apreciere a legiuitorului capătă o semnificaţie şi o greutate aparte într-un domeniu cu un caracter tehnic pronunţat, precum stabilirea caracteristicilor activităţilor desfăşurare în domeniul cocsificării cărbunelui şi compararea acestora cu activităţi similare, de exemplu, oţelărie. De altfel, legiuitorul, acţionând, în temeiul art. 61 din Constituţie, ca unică autoritate legiuitoare în România, nu are posibilitatea el însuşi să formuleze o judecată care să se bazeze pe analize tehnice şi expertiză relevantă. Cu alte cuvinte, legiuitorul, la rândul său, a acordat o marjă de apreciere altor autorităţi ale statului, în cauză Guvernului, atunci când a făcut opţiunea criticată de către autorul prezentei excepţii.
    20. Cu referire la pretinsa încălcare a art. 41 alin. (2) din Constituţie, Curtea observă că dreptul salariaţilor la măsuri de protecţie socială presupune reglementarea unor măsuri adaptate la situaţia obiectivă în care se află diversele categorii de salariaţi. În mod inevitabil însă statului trebuie să i se recunoască şi în ceea ce priveşte necesitatea luării unor măsuri de protecţie socială o marjă mai largă de apreciere. În cauza de faţă, Curtea reţine că statul are o astfel de marjă în stabilirea măsurilor de protecţie socială a salariaţilor din sectorul de activitate al autorului excepţiei şi în aprecierea caracterului lor adecvat, necesar sau suficient. În concluzie, Curtea reţine că dreptul fundamental la protecţie socială al autorului excepţiei de neconstituţionalitate nu este încălcat, opţiunea legislativă încadrându-se în marja de apreciere a statului.
    21. Având în vedere jurisprudenţa anterior menţionată, faptul că nu au intervenit motive de natură să impună reconsiderarea acesteia, precum şi argumentele suplimentare expuse, Curtea apreciază că se impune respingerea, ca neîntemeiate, a criticilor de neconstituţionalitate.
    22. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Istvan Daniel Iuhasz în Dosarul nr. 1.099/115/2021 al Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 30 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, raportate la dispoziţiile anexei nr. 2 pct. 18 şi ale anexei nr. 3 poziţia 50 coloana 6 la această lege, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Caraş-Severin - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din 16 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Cosmin-Marian Văduva

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 378 din 16 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"