Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 376 din 11 iulie 2024  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 376 din 11 iulie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 629 din 4 iulie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana-Codruţa Dărângă.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 9.440/2/2017/a3 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 360D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 1.225D/2020 şi nr. 1.750D/2020, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de Liliana Teodoriu şi Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 283/32/2020/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Vasile Gaftoniuc în Dosarul nr. 15.777/193/2019/a1 al Judecătoriei Botoşani - Secţia civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele menţionate, pune în discuţie, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă.
    6. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.225D/2020 şi nr. 1.750D/2020 la Dosarul nr. 360D/2020, care a fost primul înregistrat.
    7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, liberul acces la justiţie nu înseamnă accesul la toate gradele de jurisdicţie, iar prin textul de lege criticat legiuitorul a urmărit respectarea principiului celerităţii în soluţionarea cauzelor.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 11 februarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 9.440/2/2017/a3, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    9. Prin Încheierea din 14 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 283/32/2020/a1, Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    10. Prin Încheierea din 7 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 15.777/193/2019/a1, Judecătoria Botoşani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    11. Excepţiile au fost ridicate de Liliana Teodoriu, Catrina Gaftoniuc şi Vasile Gaftoniuc în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată, în esenţă, că sintagma „fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă“, cuprinsă în textul de lege criticat, aduce atingere accesului liber la justiţie şi folosirii căilor de atac. Autorii precizează că nu există o cale de atac împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru care se judecă în camera de consiliu fără citarea părţilor, cu încălcarea principiului oralităţii şi contradictorialităţii, precum şi a dreptului de proprietate.
    13. Curtea de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoria Botoşani - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată deoarece legiuitorul a reglementat asupra procedurii de judecată a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru ţinând seama că aceasta este necontencioasă. Sunt invocate considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 500 din 17 septembrie 2019.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost reţinut în încheierile de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. În realitate, critica de neconstituţionalitate, aşa cum a fost motivată de autorii excepţiei, priveşte doar dispoziţiile art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, care au următorul cuprins: „Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. (...)“.
    18. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 19 - Extrădarea şi expulzarea, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 129 - Folosirea căilor de atac, precum şi în art. 1 - Protecţia proprietăţii din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că asupra textului de lege criticat prin raportare la prevederile art. 21 din Constituţie s-a pronunţat prin mai multe decizii, de exemplu, Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, şi Decizia nr. 276 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1203 din 20 decembrie 2021.
    20. Cu acele prilejuri, Curtea a reţinut că o cerere de reexaminare reprezintă o cerere prejudicială, judecată potrivit unei proceduri necontencioase specifice, ce are ca obiect verificarea legalităţii taxei de timbru judiciar, respectiv o nouă analiză a modului în care aceasta a fost stabilită.
    21. Atunci când a reglementat soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, scopul legiuitorului a fost respectarea principiului celerităţii, care ar fi grav afectat prin acordarea dreptului de a exercita o cale de atac împotriva încheierii de soluţionare a respectivei cereri, dat fiind că formularea acesteia suspendă procedura în faţa instanţei, aşa cum rezultă din ultima teză a art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, paragraful 22).
    22. În jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că accesul liber la justiţie nu înseamnă accesul la toate structurile judecătoreşti şi la toate gradele de jurisdicţie. Acest drept poate fi supus unor condiţionări de fond şi de formă, iar existenţa uneia ori a mai multor căi de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituţie şi nici de vreun tratat internaţional la care România este parte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, precitată, paragraful 21).
    23. Curtea a constatat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reţinut că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare pentru a permite instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 318 din 10 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 18 septembrie 2018, paragraful 19, Decizia nr. 628 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 4 martie 2019, paragraful 16, şi Decizia nr. 867 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 483 din 13 iunie 2019, paragraful 19). Pentru aceleaşi considerente nu se poate reţine încălcarea art. 129 din Constituţie, potrivit căruia părţile interesate pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
    24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    25. Referitor la critica privind încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 19, 20 şi 44, precum şi a art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că aceasta nu este motivată, iar din compararea textului supus controlului cu normele constituţionale de referinţă nu se poate deduce vreo critică de neconstituţionalitate (a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012).
    26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 9.440/2/2017/a3 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Liliana Teodoriu şi Catrina Gaftoniuc în Dosarul nr. 283/32/2020/a1 al Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi de Vasile Gaftoniuc în Dosarul nr. 15.777/193/2019/a1 al Judecătoriei Botoşani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bacău - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi Judecătoriei Botoşani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 iulie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Cristina-Cătălina Turcu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016