Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 372 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 372 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 61 din 26 ianuarie 2026
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepţie ridicată de Gheorghe Roşca în Dosarul nr. 1.456/121/2020 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.673D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.215D/2021, nr. 2.216D/2021, nr. 2.217D/2021, nr. 2.219D/2021 şi nr. 2.220D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Radu Enache, Vasile Onofrei, Răsvan Perianu, Gheorghe Pralea şi, respectiv, Iacob Burghelea în dosarele nr. 1.521/121/2020, nr. 1.662/121/2020, nr. 1.682/121/2020, nr. 1.484/121/2020 şi nr. 1.493/121/2020 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.215D/2021, nr. 2.216D/2021, nr. 2.217D/2021, nr. 2.219D/2021 şi nr. 2.220D/2021 la Dosarul nr. 1.673D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, şi arată că nu poate fi reţinută critica referitoare la existenţa unui paralelism legislativ între dispoziţiile art. 169^2 şi 169^1 din Legea nr. 263/2010, deoarece recalcularea pensiilor prevăzută de art. 169^2, prin care se acordă un dublu beneficiu, creşterea de punctaj şi reducerea stagiului de cotizare, este diferită de recalcularea prevăzută de art. 169^1, care vizează doar beneficiul punctajului anual, iar stagiul de cotizare trebuie să fie complet. De asemenea, datele de aplicare ale celor două norme juridice sunt diferite.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 22 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.456/121/2020, şi prin încheierile din 28 mai 2021, pronunţate în dosarele nr. 1.521/121/2020, nr. 1.662/121/2020, nr. 1.682/121/2020, nr. 1.484/121/2020 şi nr. 1.493/121/2020, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Gheorghe Roşca, Radu Enache, Vasile Onofrei, Răsvan Perianu, Gheorghe Pralea şi, respectiv, Iacob Burghelea în cauze având ca obiect soluţionarea apelurilor împotriva unor hotărâri judecătoreşti referitoare la recalcularea/revizuirea pensiei.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituţionale, în măsura în care se aplică exclusiv persoanelor vizate de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, prin prevederile legale criticate se acordă o dublă compensaţie pentru acelaşi risc asigurat, atât beneficiul punctajului suplimentar, cât şi stagiul de cotizare redus, exclusiv persoanelor care intră sub incidenţa art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Se creează astfel un regim discriminatoriu faţă de pensionarii care au lucrat în aceeaşi perioadă, în condiţii identice, au realizat stagii de peste 20 de ani în grupa I şi 25 de ani în grupa a II-a şi li s-a deschis dreptul la pensie în temeiul art. 14 din Legea nr. 3/1977 şi persoanele pensionate după anul 2011, cu stagii de cotizare reduse de 25 de ani pentru condiţii speciale, prevăzute de Legea nr. 263/2010 sau de alte acte normative cu caracter special.
    9. Se arată că pot exista diferenţieri între persoanele pensionate în perioade diferite pe considerentul că modificările succesive ale legislaţiei fac ca acestea să obţină valori diferite în raport cu legislaţia care a fost în vigoare la data stabilirii pensiei. Însă, în situaţia de faţă, diferenţierea dintre persoanele care au lucrat în aceeaşi perioadă, în aceleaşi condiţii şi au realizat aceleaşi stagii minime de cotizare care dau dreptul la pensionare cu stagii de cotizare reduse, doar pentru simplul motiv că nu au reuşit să obţină hotărâre judecătorească de recunoaştere a dreptului de pensionare cu stagiul de cotizare redus şi nu au intrat sub incidenţa dispoziţiilor alin. (3) al art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu are nicio justificare şi nu poate fi considerată o măsură de interes public.
    10. Intervenţia legiuitorului prin introducerea art. 169^2 în Legea nr. 263/2010, în sensul aplicării acestei norme doar pentru titularii deciziilor de pensie în plată, ce au intrat sub incidenţa dispoziţiilor alin. (3) alart. 169^1 din Legea nr. 263/2010, şi excluderea de la beneficiile legale a persoanelor care nu au avut şansa să obţină o hotărâre judecătorească pentru recunoaşterea stagiului de cotizare redus până la data de 31 decembrie 2015, este discriminatorie. Astfel, dacă o persoană pensionată în baza Legii nr. 3/1977 dovedeşte în faţa instanţei judecătoreşti că a lucrat efectiv 20 de ani în grupa I de muncă, după intrarea în vigoare a dispoziţiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, respectiv după data de 1 ianuarie 2016, aceasta va beneficia doar de compensaţia punctajului suplimentar, nu şi de recunoaşterea stagiului de cotizare redus, pe motiv că nu a dobândit acest drept până la 31 decembrie 2015.
    11. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine, în esenţă, că pensionarii titulari ai dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au beneficiat de stagiu de cotizare redus la calcularea pensiei, iar pensionarii care au beneficiat de majorările la care se face trimitere în art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 nu au avut parte de un stagiu de cotizare redus, astfel încât cele două categorii de pensionari nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie şi, în consecinţă, nu poate fi reţinută existenţa unei discriminări. Pensionarii care au rămas în afara domeniului de aplicare al art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 au beneficiat de majorările anterioare ale punctajelor anuale pentru perioadele lucrate în condiţii superioare de muncă, astfel cum erau prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Legea nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 78^2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, art. 169 din Legea nr. 263/2010, sau perioadele realizate în condiţii speciale după data de 1 aprilie 2001. De asemenea, instanţa consideră că nu există o discriminare a persoanelor pensionate înainte de 1 ianuarie 2011 faţă de persoanele pensionate după această dată. Măsura excluderii de la beneficiul majorării punctajelor anuale a pensionarilor cărora la stabilirea pensiei le-a fost acordat beneficiul reducerii duratei stagiilor complete de cotizare a fost constatată ca fiind constituţională de Curtea Constituţională, sens în care sunt invocate Decizia nr. 61 din 16 februarie 2016 şi Decizia nr. 718 din 9 decembrie 2014. În măsura în care durata reducerilor stagiilor de cotizare de care au beneficiat cei pensionaţi înainte de 1 ianuarie 2011 la stabilirea drepturilor lor de pensie a fost mai avantajoasă decât durata reducerilor stagiilor complete de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 şi care vor fi avute în vedere la recalcularea pensiilor lor, se poate ajunge la situaţia ca, drept urmare a recalculării, pensiile să aibă un cuantum mai mic decât cuantumul pensiei în plată la data recalculării, menţinându-se în plată cuantumul mai mare. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu creşte în mod obligatoriu nu poate avea în niciun caz semnificaţia unei discriminări a titularilor acestora faţă de cei pensionaţi în temeiul Legii nr. 263/2010. Dimpotrivă, soluţia legislativă exprimă opţiunea legiuitorului, exercitată în limitele marjei largi de apreciere. Având în vedere evoluţia legislaţiei în domeniul asigurărilor sociale, se apreciază că scopul Legii nr. 221/2018 este de înlăturare a diferenţelor scriptice, nu de majorare a pensiilor, fiind acceptată de legiuitor şi situaţia în care pensia recalculată din oficiu este mai mică. Tocmai de aceea s-a prevăzut menţinerea în plată a cuantumului cel mai avantajos, potrivit art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.
    12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, introduse în cuprinsul legii prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, cu următorul cuprins: „Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.“
    16. Dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, la care textul de lege criticat face trimitere, stabilesc reguli privind recalcularea pensiilor în cazul pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, potrivit legii.
    17. Curtea observă că Legea nr. 263/2010 a fost abrogată prin art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Însă, în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine ca obiect al excepţiei dispoziţiile legale criticate în redactarea care continuă, şi după ieşirea lor din vigoare, să producă efecte juridice în cauzele în care excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată.
    18. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi. De asemenea, este invocată încălcarea dispoziţiilor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. Prin urmare, este invocat art. 44 din Constituţie, prin prisma exigenţelor stabilite de art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză, iar Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 549 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 24 iunie 2025, Decizia nr. 398 din 17 septembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 80 din 30 ianuarie 2025, Decizia nr. 427 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 27 decembrie 2022, sau Decizia nr. 804 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 10 februarie 2022).
    20. Curtea a reţinut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este, prin urmare, distinct şi ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeaşi lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016.
    21. Curtea a observat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, paragrafele 71-77, a reţinut că dispoziţiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepţiei legislative în raport cu dispoziţiile art. 169^1 din aceeaşi lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât şi a beneficiului folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, aşa cum s-a reţinut şi anterior, dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creşterea punctajelor anuale, fără să fie luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010.
    22. De asemenea, Curtea a observat că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, astfel cum precizează în mod expres art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011. Justificarea faptului că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeaşi lege nu a avut loc se găseşte în aceea că la data de 1 octombrie 2018, când, potrivit art. 169^2 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, procesul de recalculare prevăzut de art. 169^2 trebuia să demareze, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu şi-au îndeplinit în unele cazuri obligaţia de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispoziţiilor art. 169^2 din aceeaşi lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, iar nerealizarea sa nu poate fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituţionalitatea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care se aplică tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeaşi lege.
    23. În consecinţă, Curtea a constatat că dispoziţiile art. 16 din Constituţie nu sunt încălcate.
    24. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate referitoare la încălcarea dreptului fundamental de proprietate, Curtea a reţinut că dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie (Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În raport cu aceste considerente de principiu, Curtea a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 169^2 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, „În situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior (a se vedea în acelaşi sens Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, paragraful 36).
    25. Având în vedere aceste argumente, Curtea reţine ca fiind neîntemeiate şi criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 44 din Constituţie, invocat prin prisma exigenţelor art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, de vreme ce nu se poate reţine că prin aplicarea art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 a fost afectat cuantumul pensiei stabilit anterior.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Roşca, Radu Enache, Vasile Onofrei, Răsvan Perianu, Gheorghe Pralea şi Iacob Burghelea în dosarele nr. 1.456/121/2020, nr. 1.521/121/2020, nr. 1.662/121/2020, nr. 1.682/121/2020, nr. 1.484/121/2020 şi nr. 1.493/121/2020 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    --------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 372 din 16 septembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
" 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016