Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 371 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, 30, 60, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 371 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, 30, 60, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1149 din 11 decembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 40 pct. 5, 6 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Daniel Gheorghiu în Dosarul nr. 21.502/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.581D/2021.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022 şi Decizia nr. 89 din 5 martie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 22 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 21.502/3/2020, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale art. 40 pct. 5, 6 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată de Daniel Gheorghiu într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva unei decizii de pensionare.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece permit interpretarea şi calcularea în mod eronat a drepturilor de pensie, precum şi judecarea cauzei de către instanţe diferite, fapt ce poate conduce la prelungirea termenului de soluţionare, fiind logic ca şi cererile privind drepturile de pensie să fie analizate de aceeaşi instanţă ce se pronunţă asupra drepturilor salariale ale militarilor, respectiv instanţa de contencios administrativ. Totodată, se solicită calificarea căii de atac a apelului ca recurs, deoarece competent să judece astfel de cauze este tribunalul - secţia de contencios administrativ. Cu referire la sporul prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, autorul excepţiei consideră că acesta nu poate fi pierdut/redus prin efectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, aşa cum eronat consideră Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale, ci trebuie adăugat la pensia netă.
    6. În final, autorul excepţiei arată că dispoziţiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 sunt neconstituţionale, deoarece, fiind formulate ambiguu, au generat interpretări eronate, pensia sa fiind stabilită fără a fi avut în vedere sporul pentru pensia suplimentară. Or, conform art. 11 din Legea nr. 80/1995, sporul prevăzut de această normă trebuie să se adauge la cuantumul pensiei rezultate prin aplicarea limitei prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, ale art. 40 pct. 5, 6 şi 25 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, şi ale art. 108 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015.
    12. Cu privire la obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, referitor la dispoziţiile art. 11 din Legea nr. 80/1995, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează doar alin. 3 al art. 11 din legea menţionată. De asemenea, Curtea observă că art. VII pct. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 modifică art. 60 din Legea nr. 223/2015. Dispoziţiile art. 40 pct. 5 şi 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 modifică art. 29 şi 30 din Legea nr. 223/2015, iar pct. 25 al art. 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 introduce art. 122^1 în Legea nr. 223/2015. Având în vedere acestea şi ţinând cont de prevederile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispoziţiile de modificare şi de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervenţiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază“, Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 29, 30, 60, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995.
    13. Dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 223/2015 reglementează modalitatea de determinare a cuantumului pensiei militare de stat (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), art. 30 din lege vizează plafonarea pensiei de serviciu (aşa cum a fost modificat de art. 40 pct. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015), iar art. 60 din lege stabileşte că „pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. Dispoziţiile art. 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 au următorul cuprins:
    - Art. 108:
    "Pentru militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au plătit contribuţie la Fondul pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
    a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5-15 ani;
    b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15-25 ani;
    c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani."

    – Art. 122^1: „În aplicarea prezentei legi pot fi emise norme aprobate prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii.“
    Dispoziţiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 au următorul cuprins: „Pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Semnul onorific» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.“

    14. În opinia autorului excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 privind categoriile de legi şi art. 118 privind forţele armate. De asemenea, sunt invocate dispoziţiile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la respectarea bunurilor. Din analiza criticilor formulate, rezultă implicit şi invocarea încălcării dispoziţiilor art. 21 din Constituţie privind accesul liber la justiţie.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză, iar Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 716 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 10 februarie 2022, Decizia nr. 198 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 784 din 8 august 2022, sau Decizia nr. 89 din 5 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 23 august 2024).
    16. Referindu-se la dreptul legiuitorului de a modifica legislaţia în ceea ce priveşte modul de actualizare a pensiilor militare de stat, Curtea a reţinut că art. 47 alin. (2) din Constituţie, care consacră dreptul la pensie, nu oferă garanţii şi cu privire la algoritmul de creştere a cuantumului acesteia în viitor. De asemenea, valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condiţiile de recalculare şi de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca şi indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum.
    17. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la interpretarea şi calcularea eronate ale drepturilor de pensie, Curtea a precizat că nici interpretarea legii şi nici calcularea drepturilor de pensie nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale, ci de cea a instanţelor judecătoreşti, respectiv a caselor de pensii.
    18. Referitor la dispoziţiile criticate din Legea nr. 223/2015, introduse sau modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, Curtea a reţinut că stabilirea anumitor reguli de calcul al pensiei militare de stat şi a unui anumit plafon al pensiei militare de stat reprezintă opţiunea legiuitorului în materie, opţiune situată în marja sa de apreciere, care dă expresie dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii.
    19. Referitor la critica adusă regulilor de competenţă privind soluţionarea contestaţiilor împotriva deciziilor de pensionare formulate în temeiul Legii nr. 223/2015, Curtea a precizat că este de competenţa exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti şi că legiuitorul poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură. Totodată, accesul liber la justiţie presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi în modalităţile instituite de lege (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Curtea a observat că reglementarea potrivit căreia litigiile privind stabilirea şi plata drepturilor de pensii se soluţionează în primă instanţă de către tribunale, precum şi cea potrivit căreia hotărârea tribunalului poate fi atacată cu apel nu contravin prevederilor sau principiilor constituţionale, instituind reguli de competenţă a soluţionării cauzei în primă instanţă şi în calea de atac a apelului. Pentru aceleaşi considerente, Curtea a reţinut că nu este întemeiată nici solicitarea de a fi calificată calea de atac a apelului ca recurs.
    20. Cu privire la sporul pentru contribuţia la Fondul pentru pensia suplimentară, prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea a stabilit că legiuitorul este liber să hotărască în ce condiţii şi pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul şi cuantumul acesteia, în raport cu situaţia concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituţia şi nici vreun instrument juridic internaţional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabileşte prin legislaţia naţională. În aceste condiţii, legiuitorul poate să prevadă şi o limită minimă a cuantumului pensiei, precum şi plafonul maximal al acesteia. Curtea a mai reţinut că extinderea incidenţei acestor reguli acestui principiu şi asupra sporului acordat pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferenţiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
    21. Cu privire la dispoziţiile art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995, Curtea a reţinut că acestea prevăd acordarea la cuantumul pensiei a unui spor pentru pensionarii militari decoraţi, fără a încălca prevederi sau principii constituţionale. Curtea a mai precizat că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor de lege care prevăd elementele ce intră în calculul pensiei de serviciu, precum şi determinarea limitei maxime a pensiei de serviciu intră în sarcina instanţelor judecătoreşti, iar nu a Curţii Constituţionale. Curtea a făcut referire la Decizia nr. 16 din 13 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 14 octombrie 2021, prin care instanţa supremă a admis recursul în interesul legii şi a stabilit că „în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 (...), raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 (...), pensionarii militari decoraţi cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei“. De asemenea, prin aceeaşi decizie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii a respins, ca inadmisibilă, sesizarea cu privire la interpretarea dispoziţiilor art. 108, coroborate cu cele ale art. 28 şi 30 din Legea nr. 223/2015, referitoare la sporul pentru contribuţia la Fondul de pensie suplimentară, în sensul că acesta intră în baza de calcul al pensiei, fiind, prin urmare, supus plafonării prevăzute de art. 30 din aceeaşi lege, sau este un drept care nu face parte din pensie, astfel că trebuie adăugat la cuantumul acesteia.
    22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. Distinct, Curtea observă că, în contradicţie cu dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate“, autorul prezentei excepţii nu a arătat în ce constă încălcarea celorlalte dispoziţii din Constituţie invocate. În consecinţă, fiind nemotivată, invocarea încălcării dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, art. 41 privind munca şi protecţia socială a muncii, art. 51 privind dreptul de petiţionare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 privind categoriile de legi şi art. 118 privind forţele armate nu poate fi analizată.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Daniel Gheorghiu în Dosarul nr. 21.502/3/2020 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 29, 30, 60, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 371 din 16 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 371 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, 30, 60, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 371 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29, 30, 60, 108 şi 122^1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat şi ale art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare