Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 370 din 16 septembrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 370 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1221 din 31 decembrie 2025

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepţie ridicată de Nicolae Duvalmă în Dosarul nr. 6.658/120/2020 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.578D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.333D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Dumitru Micu în Dosarul nr. 16/120/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.333D/2022 la Dosarul nr. 1.578D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 898 din 16 decembrie 2021, paragraful 18.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 24 martie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 6.658/120/2020, Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepţia a fost ridicată Nicolae Duvalmă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de calculare a pensiei.
    8. Prin Încheierea din 6 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 16/120/2021, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 122 din Legea nr. 223/2015. Excepţia a fost ridicată de Dumitru Micu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă cererea de trecere la pensie stabilită potrivit principiului contributivităţii.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 16 din Constituţie, deoarece creează o discriminare între beneficiarii Legii nr. 223/2015 în raport cu data deschiderii dreptului la pensie. Astfel, este discriminatoriu ca militarii/poliţiştii cărora li se deschide dreptul la pensie începând cu data de 1 ianuarie 2016 să poată opta pentru calculul pensiei conform Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, iar militarii care sunt deja pensionaţi înainte de data de 1 ianuarie 2016 să nu poată opta pentru a rămâne cu pensia calculată potrivit principiului contributivităţii, în temeiul Legii nr. 263/2010.
    10. De asemenea, se arată că militarii/poliţiştii pensionaţi începând cu data de 1 ianuarie 2016 nu ar fi putut opta pentru pensia contributivă în absenţa art. 122 din Legea nr. 223/2015, pe când militarii/poliţiştii pensionaţi anterior acestei date pierd, potrivit art. 122, dreptul la pensia contributivă pe care l-au avut până la 31 decembrie 2015 în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Cu alte cuvinte, prin aceeaşi lege (iar nu prin legi diferite, consecutive) se stabilesc regimuri juridice diferite pentru două categorii de pensionari militari.
    11. Tribunalul Dâmboviţa - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, în raport cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie, întrucât categoria de persoane pretins discriminate, respectiv militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi, nu se află în aceeaşi situaţie în care se află categoria de persoane faţă de care se pretinde că ar subzista discriminarea, şi anume pensionarii care solicită înscrierea la pensie după data de 1 ianuarie 2016.
    12. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă consideră că dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 nu contravin art. 16 din Constituţie, sens în care reţine că stabilirea modalităţii de acordare şi calcul al pensiilor reprezintă atributul legiuitorului. Invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 863 din 17 decembrie 2019, paragrafele 121-123.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: „Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special, precum şi urmaşii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege, cât şi cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“
    17. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie privind egalitatea în drepturi.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare, raportate la dispoziţiile art. 16 din Constituţie, iar instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 579 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 2 aprilie 2020, Decizia nr. 863 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 22 iulie 2020, Decizia nr. 898 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 martie 2022, sau Decizia nr. 553 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 677 din 18 iulie 2025).
    19. Curtea a reţinut că persoanele pretins discriminate nu se află, în mod obiectiv, în aceeaşi situaţie cu persoanele faţă de care se pretinde că subzistă discriminarea. Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, prin care au fost reintroduse pensiile de serviciu, militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special se aşteptau ca reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului lor la pensie să fie Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea art. 122 din Legea nr. 223/2015, să protejeze o asemenea aşteptare, astfel că a oferit ca remediu dreptul de a opta între modul de calcul prevăzut de reglementarea pe care o anticipau că le va fi aplicabilă, respectiv Legea nr. 263/2010, şi modul de calcul prevăzut de noua reglementare, respectiv Legea nr. 223/2015.
    20. Militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi nu aveau nicio aşteptare cu privire la reglementarea aplicabilă deschiderii dreptului la pensie. În mod evident, deci, ei nu se află în aceeaşi situaţie cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, aveau aşteptarea că Legea nr. 263/2010 urma să reglementeze deschiderea dreptului la pensie. Legiuitorul nu era obligat să ofere un tratament similar celor două categorii de persoane, deoarece doar categoria celor care urmau să se pensioneze avea, eventual, o aşteptare cu privire la care s-ar fi putut ridica problema protejării ei de către stat, în vreme ce categoria pretins discriminată nu avea o astfel de aşteptare.
    21. Prin urmare, întrucât categoria de persoane pretins discriminată, respectiv militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care, la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, erau deja pensionaţi, nu se află în aceeaşi situaţie cu categoria de persoane faţă de care se pretinde că ar subzista discriminarea, critica de neconstituţionalitate formulată în raport cu dispoziţiile art. 16 din Constituţie este neîntemeiată (a se vedea Decizia nr. 553 din 29 octombrie 2024, precitată, paragrafele 43-45) .
    22. De asemenea, Curtea a reţinut că situaţia diferită în care se află cetăţenii în funcţie de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate (a se vedea Decizia nr. 579 din 1 octombrie 2019, precitată, paragraful 19).
    23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Nicolae Duvalmă în Dosarul nr. 6.658/120/2020 al Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi de Dumitru Micu în Dosarul nr. 16/120/2021 al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 122 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dâmboviţa - Secţia I civilă şi Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016