Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────────┼────────────────────┤
│Cristina Cătălina Turcu│- magistrat-asistent│
└───────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, excepţie ridicată de Gabriela Tacu în Dosarul nr. 17.018/4/2013 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.442D/2015. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru partea Asociaţia de Proprietari din Strada Luică nr. 154-156 E-F din Bucureşti, domnul avocat Adrian Rusu, lipsind autorul excepţiei, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită la domiciliul ales. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului părţii, care solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă deoarece este vorba despre o excepţie de nelegalitate, iar nu de neconstituţionalitate, excepţie care nu este nici motivată. În subsidiar, solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că art. 2, art. 26 şi art. 48 din Legea nr. 230/2007 instituie o serie de drepturi şi obligaţii comune atât în sarcina proprietarilor care fac parte din asociaţie, cât şi a celor care nu fac parte. În acest sens, face referire la cele reţinute prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 393 din 19 martie 2009 şi nr. 727 din 1 iunie 2010. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, pentru motivele reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 septembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 17.018/4/2013, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul arată că dispoziţiile de lege criticate aduc atingere textelor constituţionale invocate, deoarece asociaţia de proprietari poate chema în judecată o persoană fizică pentru a-i imputa cheltuieli pe care acesta nu are cum să le datoreze câtă vreme nu este parte a asociaţiei. 7. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece majoritatea criticilor nu reprezintă probleme de constituţionalitate, ci de interpretare şi aplicare a legii. Pe de altă parte, asociaţia de proprietari a fost creată prin lege în vederea realizării unui scop de interes general, respectiv administrarea în bune condiţii a clădirilor cu mai multe apartamente, ţinând seama de interesele locatarilor legate de realizarea unei bune convieţuiri, astfel încât prevederile legale criticate, potrivit cărora asociaţia poate chema în judecată orice proprietar care nu este membru al acesteia, nu aduc atingere accesului liber la justiţie. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, deoarece susţinerile autorului nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, ci aspecte ce privesc „propriile considerente şi propria interpretare a legii“, articolele din Constituţie fiind invocate formal, fără ca excepţia să fie motivată, ceea ce aduce atingere art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. 10. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 50 din Legea nr. 230/2007 sunt constituţionale. Astfel, potrivit art. 24 alin. (4) din Legea nr. 230/2007, hotărârile adunării generale sunt obligatorii şi pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociaţiei, obligaţia de plată rezultând din starea de indiviziune, respectiv existenţa unor spaţii în proprietate comună şi perpetuă, precum şi imposibilitatea încheierii unor contracte individuale cu marii furnizori de utilităţi, de către toţi proprietarii. Invocă, în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.155 din 11 decembrie 2007 şi nr. 393 din 19 martie 2009. Oricare dintre proprietari are dreptul de a ataca în justiţie hotărârile asociaţiei, care sunt de natură a-i prejudicia interesele, astfel încât nu se poate susţine că se aduce atingere accesului liber la justiţie. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului părţii şi cele ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum a fost reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 50 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 490 din 23 iulie 2007. Curtea reţine, analizând concluziile autorului excepţiei, că, în realitate, critica priveşte doar art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007, text asupra căruia Curtea se va pronunţa prin prezenta decizie şi care are următorul conţinut: „Asociaţia de proprietari are dreptul de a acţiona în justiţie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.“ 14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că textul de lege criticat aduce atingere dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiţie şi art. 124 alin. (2) privind înfăptuirea justiţiei. De asemenea, sunt încălcate prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că autorul excepţiei critică textul de lege anterior citat din perspectiva acordării dreptului asociaţiei de proprietari de a-i acţiona în justiţie pe proprietarii care nu sunt membri ai acesteia, şi care nu plătesc cotele de contribuţie la cheltuielile comune, ceea ce aduce atingere art. 16, art. 21 şi art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală. 16. Curtea constată că, asupra unor critici similare, s-a mai pronunţat în jurisprudenţa sa, respingând de fiecare dată excepţiile. 17. Astfel, Curtea a reţinut că, în cazul unui imobil cu mai multe locuinţe, proprietarii deţin, pe lângă dreptul de proprietate individuală asupra apartamentelor sau spaţiilor cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, şi un drept de proprietate comună pe cote-părţi stabilă şi forţată asupra celorlalte spaţii dintr-un condominiu. Pornind de la această stare de coproprietate forţată asupra părţilor comune ale imobilului, precum şi de la necesitatea reprezentării intereselor proprietarilor în raporturile cu terţii furnizori de servicii, legiuitorul a reglementat posibilitatea înfiinţării asociaţiilor de proprietari, structuri asociative cu personalitate juridică ce au ca scop administrarea, folosirea, întreţinerea şi exploatarea imobilului în interesul tuturor proprietarilor. Din perspectiva scopului anterior menţionat, care nu poate fi calificat decât ca fiind unul legitim, asociaţiile de proprietari pot introduce acţiuni în justiţie în temeiul art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 împotriva oricărui proprietar, indiferent că acesta este membru sau nu al asociaţiei, care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 726 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015, paragrafele 22 şi 23). 18. Curtea a apreciat că textul criticat nu aduce atingere dreptului proprietarului la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 727 din 1 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 27 iulie 2010). 19. Curtea a observat, de asemenea, că, potrivit art. 26 din Legea nr. 230/2007, oricare dintre proprietari poate ataca în justiţie hotărârile asociaţiei de proprietari, dacă apreciază că acestea sunt de natură să producă daune intereselor sale, şi să ceară instanţei suspendarea executării acestora până la soluţionarea litigiului, ceea ce dă eficienţă dreptului de acces la justiţie (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 726 din 16 decembrie 2014, paragraful 23). 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 21. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea art. 16 din Legea fundamentală, Curtea observă că autorul nu a indicat motivele pe care aceasta se întemeiază şi că dispoziţiile art. 124 alin. (2) din Constituţie nu au incidenţă în cauză. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Tacu în Dosarul nr. 17.018/4/2013 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că prevederile art. 50 alin. (1) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti – Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 31 ianuarie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
