Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 369 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 369 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1207 din 29 decembrie 2025

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, excepţie ridicată de Alin Marian Boldu şi Cristina Claudia Gheorghişan, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 836/3/2021 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.565D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 2.018D/2021, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Ioan Irinel Irimia, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 839/3/2021 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.018D/2021 la Dosarul nr. 1.565D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăseşte printre domeniile prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituţie, ca obiect exclusiv al reglementării prin lege. Întrucât textele legale criticate nu au semnificaţia repunerii în vigoare a unor texte legale abrogate, nu poate fi reţinută incidenţa în cauză a considerentelor Deciziei Curţii Constituţionale nr. 654 din 17 octombrie 2017. Reglementările criticate, care dispun în sensul neaplicării valorii de referinţă sectorială şi a coeficienţilor de ierarhizare, nu contracarează voinţa legiuitorului, ci protejează dreptul la salariu, ca drept fundamental. Invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 548 din 29 octombrie 2024.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 15 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 836/3/2021, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Excepţia a fost ridicată Alin Marian Boldu şi Cristina Claudia Gheorghişan, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, cu sediul în Bucureşti, într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi salariale.
    8. Prin Încheierea din 17 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 839/3/2021, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010. Excepţia a fost ridicată Ioan Irinel Irimia, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, cu sediul în Bucureşti, într-o cauză având ca obiect acordarea unor drepturi salariale.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 sunt neconstituţionale, deoarece reglementează în materia salarizării poliţiştilor. În opinia autorilor excepţiei, doar Parlamentul are competenţa de a reglementa primar cu privire la sistemul de salarizare al poliţiştilor. De asemenea, prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, deşi abrogate, ultraactivează, de vreme ce valoarea de referinţă sectorială de 197,3387 lei, stabilită de aceste norme, este utilizată pentru calculul drepturilor salariale ale poliţiştilor. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia salarizării, precum şi Decizia nr. 10 din 20 februarie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    10. Totodată, se susţine că art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, deoarece ultraactivează coeficienţii de funcţie şi valoarea de referinţă sectorială prevăzute de anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 şi de art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008, abrogate. În susţinerea acestei critici este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 654 din 17 octombrie 2017.
    11. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că prevederile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 reprezintă doar un reper de referinţă pentru adoptarea actelor normative care au reglementat salarizarea după 1 ianuarie 2010 şi care au fost aplicate la stabilirea drepturilor salariale. Actele normative care au reglementat salarizarea după 1 ianuarie 2010 s-au raportat la nivelul salariilor existente în plată în anul 2009, instituind o reconstrucţie salarială distinctă faţă de legile-cadru de salarizare, şi nu au făcut trimitere expresă la valoarea de referinţă prevăzută de art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008.
    12. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Reţine că reglementările anuale de salarizare reprezintă o opţiune a legiuitorului, manifestată în marja sa de apreciere. Chiar dacă stabilirea drepturilor salariale în contextul legilor anuale de salarizare este un proces dificil, prevederile legale criticate sunt formulate cu suficientă claritate şi precizie pentru a fi aplicate de destinatarul normelor.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 31 ianuarie 2008, şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010.
    17. Curtea observă că Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 a fost abrogată prin dispoziţiile art. 48 alin. (1) pct. 26 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009, iar Legea nr. 285/2010 a fost abrogată prin art. 44 alin. (1) pct. 30 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, modificat prin articolul unic pct. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 8 decembrie 2017. Însă, având în vedere cele reţinute prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate sunt incidente în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea dispoziţiilor de lege cu care a fost sesizată, având următorul cuprins:
    - Art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008:
    "(1) Începând cu data de 1 aprilie 2008, valoarea de referinţă sectorială pentru determinarea soldelor de funcţie şi grad ale personalului militar, potrivit prevederilor Legii nr. 138/1999, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea de referinţă sectorială în raport cu care se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi valoarea de referinţă sectorială în baza căreia se calculează salariile funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/2006, cu modificările ulterioare, se stabilesc la 193,4694 lei.
(2) Începând cu data de 1 octombrie 2008, valoarea de referinţă sectorială prevăzută la alin. (1) devine 197,3387 lei.
(3) Soldele de funcţie şi de grad ale personalului militar, respectiv salariile pentru funcţia îndeplinită şi pentru gradul profesional deţinut de funcţionarii publici cu statut special, calculate potrivit alin. (1) şi (2), vor fi întregite la un leu, în favoarea personalului."

    – Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010: „În anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru.“

    18. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcţionarilor publici şi art. 115 alin. (1), (5) şi (6) privind ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 548 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 14 mai 2025).
    20. Curtea a statuat că, deşi după anul 2010 legiuitorul şi-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparenţă şi previzibilitate în materia salarizării, în fapt, drepturile salariale au fost calculate pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislaţiei anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. Astfel, stabilirea acestor drepturi este un proces dificil, care nu corespunde intenţiilor pe care legiuitorul le-a avut atunci când a conceput sistemul unic de salarizare şi care face greu de înţeles principiile avute în vedere în reglementarea drepturilor anumitor categorii socioprofesionale. Totodată, calculul drepturilor salariale se face pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislaţiei anterioare anului 2010.
    21. Referitor la critica de neconstituţionalitate formulată cu privire la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a reţinut, în acord cu jurisprudenţa sa, că stabilirea sistemului de salarizare pentru sectorul bugetar reprezintă un drept şi o obligaţie a legiuitorului. Dispoziţiile legale criticate dau expresie opţiunii legiuitorului în materia salarizării personalului bugetar şi clarifică pentru perioade precis determinate situaţia drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, fiind lipsite de echivoc sub aspectul destinatarilor şi al efectelor juridice pe care le produc. Reţinând că, raportat la raţiuni ce ţin de politica economico-financiară a statului, legiuitorul are libertatea de a reglementa salarizarea în sistemul public, evident, cu respectarea prevederilor Constituţiei, Curtea a constatat că, prin dispoziţiile legale criticate, legiuitorul a urmărit, în esenţă, garantarea cuantumului drepturilor salariale şi evitarea reducerii drepturilor salariale ale personalului bugetar.
    22. Ca tehnică de reglementare, textele de lege criticate nu au semnificaţia repunerii în vigoare a unor acte normative abrogate. Aşadar, modalitatea de reglementare prevăzută de textele de lege criticate este diferită de cea analizată de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care s-a statuat că adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziţie legală care nu mai este în vigoare încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Prin urmare, considerentele acestei decizii nu sunt incidente în cauză.
    23. În ceea ce priveşte critica raportată la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, Curtea a reţinut că sistemul de salarizare, indiferent de categoria profesională vizată, nu se regăseşte printre domeniile care, conform art. 73 alin. (3) din Legea fundamentală, constituie obiectul de reglementare al legii. În aceste condiţii, Curtea a constatat că prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 8/2008 nu încalcă art. 1 alin. (4), art. 73 alin. (3) lit. j) şi art. 115 alin. (1) din Constituţie, impunându-se respingerea acestei critici ca neîntemeiată.
    24. Referitor la criticile de neconstituţionalitate formulate cu privire la prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, în prealabil, Curtea a reţinut că acestea, în esenţă, au dispus ca în anul 2011 să nu se aplice dispoziţiile noii legi a salarizării unice în sectorul public, respectiv Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010.
    25. Astfel, Curtea a reţinut că reglementările care dispun în sensul neaplicării valorii de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 şi fac inaplicabile dispoziţiile Legii-cadru nr. 284/2010 referitoare la stabilirea cuantumului drepturilor salariale nu contracarează voinţa legiuitorului, ci protejează dreptul la salariu, ca drept fundamental, astfel ca implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. 722 din 12 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 12 aprilie 2024, paragraful 25). În consecinţă, Curtea a constatat netemeinicia criticilor de neconstituţionalitate formulate.
    26. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional antereferită îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în prezenta cauză.
    27. Observând că sunt criticate prevederi cuprinse într-o ordonanţă a Guvernului, Curtea constată că invocarea dispoziţiilor art. 115 alin. (5) şi (6) din Constituţie referitoare la intrarea în vigoare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi la domeniile ce nu pot fi reglementate prin acestea nu are relevanţă în cauză.
    28. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alin Marian Boldu şi Cristina Claudia Gheorghişan, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 836/3/2021 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi de Ioan Irinel Irimia, prin Sindicatul Poliţiştilor din România „Diamantul“, cu sediul în Bucureşti, în Dosarul nr. 839/3/2021 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 8/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituţii şi pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor şi a Ordonanţei Guvernului nr. 64/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi ale art. 4 alin. (2) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin

    -------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 369 din 16 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"