Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 368 din 3 iunie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 368 din 3 iunie 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 998 din 19 octombrie 2021
Comenteaza legea

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu    │- preşedinte       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius     │- judecător        │
│Morar             │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria        │- judecător        │
│Pivniceru         │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina       │- judecător        │
│Stanciu           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila      │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Ingrid Alina      │-                  │
│Tudora            │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepţie ridicată de Societatea DUNAPREF CARIERE - S.R.L., cu sediul în comuna Niculiţel, judeţul Tulcea, în Dosarul nr. 2.638/88/2017 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.185D/2018.
    2. La apelul nominal răspunde pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate doamna avocat Carmen Raluca Moldovan, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Comuna Niculiţel. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că Societatea DUNAPREF CARIERE - S.R.L. a depus la dosar concluzii scrise, prin care a sintetizat argumentele care justifică admiterea excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului convenţional prezent, care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată. În acest sens reiterează succint cele deja detaliate în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate şi arată că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii şi celor ale art. 56 alin. (2) care consacră principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale. În esenţă, se susţine astfel că prevederile criticate nu respectă exigenţa de previzibilitate impusă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, întrucât, deşi ambele texte din Codul fiscal stabilesc că taxa în discuţie se calculează în funcţie de numărul de metri pătraţi efectiv afectaţi de foraje, în lipsa definirii noţiunii de „suprafaţa efectivă afectată“, aplicarea textului legal devine arbitrară şi imprevizibilă. Pe de altă parte, imprevizibilitatea reglementării criticate rezultă şi din enumerarea exemplificativă, şi nu exhaustivă, a activităţilor care generează în sarcina contribuabililor obligaţia de achitare a acestei taxe. Arată astfel că enumerarea de la art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal se referă la studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi alte exploatări, fără ca textul legal să facă distincţie între activităţile de „explorare“ şi cele de „exploatare“, care conform Legii minelor nr. 85/2003 sunt activităţi diferite.
    5. De asemenea, referitor la art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal arată că enumerarea din cuprinsul acestui text de lege se referă la excavări necesare lucrărilor de cercetare şi prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol şi alte excavări şi, chiar dacă aparent textul pare să restrângă sfera de aplicabilitate a taxei doar la activităţi de explorare, apariţia sintagmei „şi alte excavări“ lasă de asemenea loc de interpretare şi face din nou imprevizibilă modalitatea de calcul al taxei.
    6. În ceea ce priveşte încălcarea art. 56 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, se face referire la Decizia nr. 27 din 24 aprilie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanţa a stabilit că aceste taxe care sunt percepute la bugetul autorităţilor publice locale se datorează independent şi cumulativ cu taxele datorate de operatorii economici în conformitate cu Legea minelor nr. 85/2003, ceea ce, în opinia autoarei excepţiei, contravine dispoziţiilor constituţionale invocate.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    8. Prin Încheierea din 16 aprilie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.638/88/2017, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Societatea DUNAPREF CARIERE - S.R.L., cu sediul în comuna Niculiţel, judeţul Tulcea, într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, în contradictoriu cu pârâta Comuna Niculiţel.
    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că, în ceea ce priveşte noţiunea de „suprafaţa afectată“, aceasta nu este definită nicăieri în legislaţie (nici în legislaţia fiscală şi nici în Legea minelor), fapt care, în practică, a condus la calcularea diferită a taxei, în funcţie de înţelegerea acestei noţiuni de către organul fiscal chemat să o aplice. Arată că în doctrină au fost identificate următoarele interpretări practice şi metode de stabilire a bazei de calcul pentru această taxă, şi anume utilizarea de date aflate în arhiva Administraţiei Naţionale Apele Române, determinarea taxei prin aplicarea la suprafeţele menţionate în certificatele de urbanism emise pentru eliberarea autorizaţiei de excavare sau calcularea taxei la perimetrul minier prin analogie cu Legea minelor. În opinia autoarei excepţiei, cauza acestor inadvertenţe are un singur numitor comun, şi anume neconstituţionalitatea normei juridice analizate, cu efecte fiscale care încă se produc în zona industriei extractive prin arieratele acumulate şi datorită criteriului formulat în mod deficitar.
    10. Apreciază că un alt aspect de neconstituţionalitate reiese şi din modificarea operată de legiuitor asupra soluţiei legislative a prevederilor art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aşa cum este în prezent reglementată prin art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Susţine astfel că reglementarea actuală face foarte clar faptul că din sfera de aplicare a taxei au fost eliminate activităţile de exploatare a resurselor, fiind păstrate doar activităţile de explorare (cercetări şi prospecţiuni) care sunt întotdeauna prealabile lucrărilor de exploatare şi care se desfăşoară pe suprafeţe mult mai mici. În acest context consideră că modificarea legislativă operată prin art. 474 din noul Cod fiscal s-a făcut în scopul de a clarifica sfera de aplicabilitate a taxei şi de a înlătura astfel un aspect de neconstituţionalitate.
    11. În privinţa taxei de excavare arată că fluiditatea nepermisă a criteriului din legea fiscală este generată de faptul că norma este lipsită de un criteriu obiectiv determinat şi, în final, fiscalitatea este supusă arbitrarului, generând tratamente fiscale radical diferite, astfel încât modalitatea de reglementare a acestui „criteriu“ este neconformă cu principiul justei aşezări fiscale, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că: „o fiscalitate care se îndepărtează de regulile general admise, cât priveşte baza şi cotele impozabile, categoriile de venituri etc., devine o fiscalitate discriminatorie dacă introduce criterii care afectează egalitatea în drepturi a cetăţenilor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci şi proporţională, rezonabilă, echitabilă şi să nu diferenţieze impozitele pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetăţeni.“
    12. Apreciază totodată că dispoziţiile legale criticate contravin şi principiului previzibilităţii normei juridice, care se subsumează principiului legalităţii consacrat de dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. Aşa fiind, susţine că legea fiscală, în speţă cele două reglementări din codurile fiscale succesive, „ar trebui să fie suficient de precisă şi de clară pentru a putea fi aplicată; iar astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat“.
    13. Tribunalul Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că textele de lege criticate sunt compatibile cu principiile consacrate de art. 1 alin. (5) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie, acestea stabilind un mod clar şi obiectiv de determinare a taxei pentru eliberarea autorizaţiei pentru foraj sau excavare, care asigură un tratament echitabil şi corect pentru toţi beneficiarii lucrărilor ce impun plata taxei în discuţie.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, act normativ abrogat prin art. 502 alin. (1) pct. 1 din titlul XI al Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum şi prevederile art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, care au următorul conţinut:
    - Art. 267, cu denumirea marginală „Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize asemănătoare“, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal: „(4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări se calculează înmulţind numărul de metri pătraţi de teren afectat de foraj sau de excavaţie cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei.“;
    – Art. 474, cu denumirea marginală „Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize şi autorizaţii“ din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal: „(10) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesare lucrărilor de cercetare şi prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi a studiilor privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol şi alte excavări se datorează de către titularii drepturilor de prospecţiune şi explorare şi se calculează prin înmulţirea numărului de metri pătraţi de teren ce vor fi efectiv afectaţi la suprafaţa solului de foraje şi excavări cu o valoare cuprinsă între 0 şi 15 lei.“

    18. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, aceste prevederi contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii şi celor ale art. 56 alin. (2) care consacră principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale.
    19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate din perspectiva criticilor formulate, Curtea reţine că în domeniul analizat au incidenţă prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care, în cuprinsul art. 3 alin. (1) lit. e), prevede că autorizaţia de construire se eliberează pentru lucrări de foraje şi excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice. Din modul de redactare a prevederilor art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991 rezultă că lucrările de foraje şi excavări la care textul legal face referire sunt auxiliare unor activităţi determinate, respectiv efectuarea studiilor geotehnice şi a prospecţiunilor geologice, proiectarea şi deschiderea exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă, subterane sau subacvatice. Totodată, având în vedere prevederile art. 1 alin. (1), ale art. 2 alin. (1) şi ale art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, lucrările de foraje şi excavări pot fi executate numai pe baza unei autorizaţii de construire, în măsura în care sunt auxiliare efectuării studiilor geotehnice şi prospecţiunilor geologice, proiectării şi deschiderii exploatărilor de cariere şi balastiere, a sondelor de gaze şi petrol, precum şi a altor exploatări de suprafaţă/subterane sau subacvatice. În baza aceloraşi prevederi din Legea nr. 50/1991, dacă pe lângă lucrările de foraje sau excavări auxiliare efectuării studiilor geotehnice şi prospecţiunilor geologice sau proiectării şi deschiderii de exploatări sunt realizate şi alte lucrări de construcţii dintre cele enumerate la alte litere ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, pentru aceste din urmă lucrări va fi necesară o altă autorizaţie de construire, distinctă de autorizaţia obţinută pentru lucrările de foraj sau excavări. Toate activităţile reunite în enumerarea de la art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991 au în comun faptul că sunt desfăşurate în legătură cu explorarea şi exploatarea resurselor minerale aflate în proprietatea exclusivă a statului. În aceste condiţii, desfăşurarea de către orice persoană a unor lucrări de foraje sau excavări în vederea explorării sau exploatării resurselor minerale, astfel cum aceste resurse sunt definite de Legea minelor nr. 85/2003, determină aplicarea prevederilor acestei din urmă legi în ceea ce priveşte desfăşurarea lucrărilor respective.
    20. De asemenea, potrivit art. 14 din Legea minelor nr. 85/2003, Curtea reţine că activitatea de prospecţiune constă într-un ansamblu de studii şi lucrări de suprafaţă care se realizează pe baza unui permis neexclusiv pentru identificarea posibilităţilor existenţei unor acumulări de resurse minerale. Explorarea resurselor minerale, conform art. 15 din aceeaşi lege, se realizează pe baza unei licenţe de explorare, eliberată la cerere, scopul lucrărilor de explorare fiind acela de a fundamenta decizia cu privire la oportunitatea valorificării zăcământului. Activitatea de exploatare este definită de art. 3 pct. 11 din Legea nr. 85/2003 ca fiind „ansamblul de lucrări executate în subteran şi/sau la suprafaţă pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea şi livrarea acestora în forme specifice“. Prin excepţie, exploatarea anumitor resurse minerale, respectiv rocile utilizabile în construcţii şi acumulările de turbă, nisipurile şi pietrişurile din albiile minore ale râurilor şi recuperarea aurului din aluviuni, se poate face pe baza unui permis de exploatare, fără a mai fi necesară obţinerea unei licenţe de exploatare.
    21. În ceea ce priveşte obligaţiile fiscale datorate de către titularii drepturilor de prospecţiune şi explorare, Curtea reţine că acestea sunt prevăzute atât de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cât şi de Legea minelor nr. 85/2003, în acest sens fiind art. 28 alin. (3) din acest act normativ, care statuează că pentru eliberarea permisului de exploatare solicitantul va trebui să plătească taxa pe activitatea de exploatare, redevenţa minieră trimestrială pe parcursul valabilităţii permisului şi garanţia financiară pentru refacerea mediului, art. 44 alin. (1) care prevede că titularii licenţelor/permiselor sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, precum şi a unei redevenţe miniere şi art. 49 unde se stabileşte, cu titlu general, că plata taxelor, tarifelor şi a redevenţelor prevăzute în Legea minelor nr. 85/2003 nu îl scuteşte pe titularul licenţei/permisului de plata obligaţiilor bugetare datorate conform legislaţiei fiscale în vigoare.
    22. Din perspectiva celor mai sus menţionate, Curtea constată că prin Decizia nr. 27 din 24 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 3 iulie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut că, având în vedere prevederile art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, potrivit cărora pentru activitatea de foraj şi excavare este necesară obţinerea unei autorizaţii de construire, precum şi pe cele ale art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care reglementează obligaţiile fiscale născute în legătură cu emiterea autorizaţiilor la care face referire art. 3 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, apare cu evidenţă faptul că autorizaţia de foraje şi excavări prevăzută de Codul fiscal este autorizaţia de construire la care face referire art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991. Prin urmare, taxa de foraj sau excavare este concepută ca o taxă locală unică, ce se plăteşte în vederea obţinerii autorizaţiei de construire reglementate de art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, se calculează în raport cu numărul de metri pătraţi de teren afectat de prospecţiunile anterioare exploatărilor şi se virează în bugetul local. Realizarea unor lucrări dintre cele prevăzute de art. 3 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 50/1991, respectiv lucrări de foraje şi excavări, sau dintre cele prevăzute de Legea nr. 85/2003 este permisă numai în baza unui permis de exploatare, emis de autorităţile competente, realizarea acestor lucrări dând naştere unor obligaţii de plată către bugetul de stat a unei taxe pentru activitatea de exploatare şi a unei redevenţe miniere. În ceea ce priveşte raportul dintre taxa datorată bugetului local pentru eliberarea autorizaţiei de realizare a lucrărilor de excavare în vederea exploatării de resurse minerale (o formă specială de autorizaţie de construire) şi taxa pentru activitatea de exploatare, acestea sunt datorate unor bugete diferite şi au un obiect diferit. Astfel, taxa datorată bugetului local este percepută pentru eliberarea autorizaţiei care permite excavarea, în timp ce taxa percepută la bugetul de stat este datorată pentru desfăşurarea activităţii propriu-zise de exploatare, de extragere a resurselor minerale.
    23. Prin decizia precitată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că nu există o dublă impunere pentru activitatea de excavare/foraj, prin art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal fiind instituită o singură taxă pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări, care se calculează raportat la numărul de metri pătraţi de teren afectat efectiv de foraj sau excavaţie, iar nu la suprafaţa ocupată pentru activitatea de exploatare. Totodată, taxa pentru obţinerea autorizaţiei de foraje sau excavaţii pentru efectuarea de studii geotehnice este diferită de taxa de exploatare reglementată de Legea minelor, având temeiuri juridice diferite şi beneficiari diferiţi. Astfel, în raport cu premisa caracterului special al Legii nr. 85/2003 faţă de norma generală aplicabilă în materie (Codul fiscal), s-a apreciat că taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări, aferentă activităţii prevăzute de art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, şi taxa pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale, precum şi redevenţa minieră, prevăzute de art. 44 din Legea nr. 85/2003, nu se exclud una pe cealaltă, putând avea caracter complementar, raportat la baza legală de referinţă, modalităţi de calcul diferite şi beneficiari diferiţi ai acestora. Aşa fiind, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări este datorată independent de existenţa taxei anuale pentru activitatea de prospecţiune, explorare şi exploatare a resurselor minerale şi de redevenţa minieră.
    24. În contextul celor mai sus menţionate, Curtea Constituţională reţine că potrivit art. 266 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv art. 473 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, orice persoană care trebuie să obţină un certificat, un aviz sau o autorizaţie trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară, iar potrivit pct. 134 din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal din 2004 (Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal), autorizaţia de foraje şi excavări se eliberează de către primăriile în a căror rază de competenţă teritorială se realizau oricare dintre operaţiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări de carieră, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi oricare alte exploatări, la cererea scrisă a beneficiarului acesteia. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei se plăteşte anticipat şi se calculează pentru fiecare metru pătrat sau fracţiune de metru pătrat afectat de oricare dintre operaţiunile prevăzute mai sus. Ulterior, prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal din 2016 (Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal) s-a prevăzut că cererea pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavări are elementele constitutive ale declaraţiei fiscale şi se depune la structura de specialitate în a cărei rază de competenţă teritorială se realizează oricare dintre operaţiunile prevăzute la art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii operaţiunilor.
    25. Acest lucru înseamnă faptul că eliberarea unei autorizaţii de construire, care conferă dreptul de a construi, este distinctă de autorizaţia de foraje şi excavări, care conferă dreptul a fora sau excava, în scopurile anume menţionate iniţial prin art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ulterior prin art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Curtea reţine aşadar că autorizaţia de foraje şi excavări nu este de natura autorizaţiei de construire şi nici nu o înlocuieşte pe aceasta, iar plata taxei nu îl scuteşte pe titularul autorizaţiei de orice alte obligaţii fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile.
    26. În ceea ce priveşte noţiunea de „suprafaţă afectată“, apreciată de autoarea excepţiei ca nefiind definită în legislaţie, având în vedere operaţiunile vizate, şi anume exploatările de carieră, balastierele, sondele de gaze şi petrol, lucrările de cercetare şi prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi a studiilor privind ridicările topografice, precum şi alte excavări, Curtea observă că prin art. 3 pct. 21 din Legea minelor nr. 85/2003 este definit „perimetru de prospecţiune, explorare şi exploatare“ ca fiind aria corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de prospecţiune, explorare, respectiv de exploatare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de prelucrare, preparare a resurselor minerale şi de stocare a produselor reziduale miniere.
    27. În jurisprudenţa sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.425 din 25 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, Curtea a reţinut că prin art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal legiuitorul stabileşte „în sarcina operatorilor economici ce desfăşoară anumite activităţi obligaţia plăţii către bugetul local a unei taxe pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări, necesară studiilor geotehnice, ridicărilor topografice, exploatărilor de carieră, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări, taxă ce se calculează înmulţind numărul de metri pătraţi de teren afectat de foraj sau de excavaţie cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei“. Curtea a constatat că dispoziţiile criticate dau expresie prevederilor art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora cetăţenii au obligaţia să contribuie la cheltuielile publice, prin impozite şi taxe. Totodată, în conformitate cu art. 139 alin. (2) din Constituţie, impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene „în limitele şi în condiţiile legii“, din aceste norme constituţionale rezultând dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili impozite datorate bugetului.
    28. Distinct de cele mai sus menţionate, referitor la susţinerile autoarei excepţiei cu privire la existenţa unei contrarietăţi de reglementare între prevederile criticate din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi cele din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, sub aspectul stabilirii taxei pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări, Curtea constată că această critică nu poate fi primită, întrucât examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispoziţiile constituţionale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 433 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012, sau Decizia nr. 711 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 25 februarie 2020).
    29. Totodată, autoarea excepţiei susţine faptul că prin modificarea soluţiei legislative cuprinse în art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, astfel cum se regăseşte în prezent în cuprinsul art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din sfera de aplicare a taxei criticate au fost eliminate anumite activităţi de exploatare a resurselor, context în care aceasta susţine că, în speţă, s-a procedat la o aplicare greşită a legislaţiei, întrucât, potrivit noii reglementări din Codul fiscal, nu ar mai datora taxa de exploatare. Or, din perspectiva criticilor astfel formulate, Curtea reţine că aspectele invocate excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, fiind de competenţa instanţelor de judecată sau a autorităţilor îndrituite în materie interpretarea şi aplicarea legislaţiei incidente.
    30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea DUNAPREF CARIERE - S.R.L., cu sediul în comuna Niculiţel, judeţul Tulcea, în Dosarul nr. 2.638/88/2017 al Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 267 alin. (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi ale art. 474 alin. (10) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Tulcea - Secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 3 iunie 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ingrid Alina Tudora


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 368 din 3 iunie 2021

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016