Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 368 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 368 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1139 din 9 decembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina             │-                 │
│Popescu-Marin      │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Mihai Laurenţiu Plăviţu în Dosarul nr. 75/54/2021 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.486D/2021.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.289D/2021, nr. 2.988D/2021, nr. 1.181D/2022, nr. 1.803D/2022, nr. 2.211D/2022 şi nr. 2.768D/2022, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii legale, excepţie ridicată de Ionel Mihăilă în Dosarul nr. 4.630/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, de Lucian Domniţeanu în Dosarul nr. 2.848/121/2020 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Daniel Vlădescu în dosarele nr. 7.089/118/2020* şi nr. 128/118/2020* ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Naţional Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Ceratozi Hiseni Sami şi Angela Daniela Pop, în dosarele nr. 369/117/2021 şi nr. 370/117/2021* ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.289D/2021, nr. 2.988D/2021, nr. 1.181D/2022, nr. 1.803D/2022, nr. 2.211D/2022 şi nr. 2.768D/2022 la Dosarul nr. 1.486D/2021, care a fost primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă, sens în care invocă Decizia nr. 206 din 8 aprilie 2025, prin care Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Codul administrativ.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:
    7. Prin Încheierea din 19 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 75/54/2021, Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia a fost ridicată de Mihai Laurenţiu Plăviţu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ privind sancţionarea unui funcţionar public.
    8. Prin Încheierea nr. 238/CAF din 28 mai 2021, pronunţată în Dosarul nr. 4.630/107/2020, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia a fost ridicată de Ionel Mihăilă într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ privind sancţionarea unui funcţionar public.
    9. Prin Încheierea din 28 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 2.848/121/2020, Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia a fost ridicată de Lucian Domniţeanu într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui act administrativ privind sancţionarea unui funcţionar public.
    10. Prin Încheierea din 3 mai 2022, pronunţată în Dosarul nr. 7.089/118/2020*, şi prin Încheierea din 4 aprilie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 128/118/2020*, Curtea de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia a fost ridicată de Daniel Vlădescu în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor împotriva unor hotărâri judecătoreşti pronunţate cu privire la cererile de anulare a unor decizii emise în materia răspunderii disciplinare a funcţionarului public.
    11. Prin Încheierea din 21 septembrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 369/117/2021, şi prin Încheierea din 3 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 370/117/2021*, Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. Excepţia a fost ridicată Sindicatul Naţional Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Ceratozi Hiseni Sami şi Angela Daniela Pop, în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor împotriva unor hotărâri judecătoreşti prin care au fost respinse cererile de anulare a unor acte administrative emise în materia răspunderii disciplinare a funcţionarilor publici.
    12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece deleagă către puterea executivă competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarilor publici, potrivit art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie. Astfel, se arată că modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora sunt elemente esenţiale care au legătură directă cu cariera funcţionarilor publici, având în vedere că aceste comisii propun sancţiunile aplicabile funcţionarilor publici, de la mustrare scrisă până la retrogradare din funcţia publică sau destituire, cea mai gravă sancţiune. Reglementarea unor elemente esenţiale ale raportului de serviciu al funcţionarului public, referitoare la modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora, printr-un act administrativ, ce are caracter infralegal, nu respectă nici exigenţele de stabilitate şi previzibilitate ale normei legale. De asemenea, se susţine că, prin delegarea unei atribuţii ce aparţine în exclusivitate Parlamentului către Guvern, prevederile legale criticate încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii. În susţinerea criticilor de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 au preluat integral soluţia normativă cuprinsă de art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, iar prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, Curtea Constituţională a decis că dispoziţiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 sunt neconstituţionale. Considerentele reţinute de Curtea Constituţională în decizia precitată justifică constatarea neconstituţionalităţii dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. De asemenea, sunt invocate deciziile Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014, nr. 637 din 13 octombrie 2015, nr. 803 din 24 noiembrie 2015 şi nr. 818 din 7 decembrie 2017.
    13. Tribunalul Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece prin dispoziţiile legale criticate se transmite către puterea executivă competenţa constituţională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domenii ce ţin de statutul funcţionarului public.
    14. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece, contrar Legii fundamentale, modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, iar nu prin lege. Invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 392 din 2 iulie 2014 şi nr. 803 din 24 noiembrie 2015.
    15. Tribunalul Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal opinează în sensul caracterului întemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate. Reţine că dispoziţiile art. 494 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 reiau acelaşi raţionament al legiuitorului concretizat în art. 79 din Legea nr. 188/1999, în privinţa căruia instanţa de contencios constituţional s-a pronunţat anterior, soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate materializându-se în Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020.
    16. Curtea de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că se impune constatarea neconstituţionalităţii prevederilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, având în vedere caracterul identic al textului legal criticat cu cel al art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999, în privinţa căruia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020 în sensul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate.
    17. Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi ale art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, sens în care reţine că, în cauză, pot fi valorificate considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 737 din 8 octombrie 2020.
    18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019.
    22. Curtea observă că dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 au fost abrogate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2019 pentru completarea art. 61 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 8 iunie 2021. Însă, în aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, urmează a fi supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, în redactarea criticată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, aceasta fiind următoarea: „Modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.“
    23. În opinia autorilor excepţiei, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 73 alin. (3) lit. j) potrivit cărora statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică.
    24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 206 din 8 aprilie 2025, nepublicată*) în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunţării prezentei decizii, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituţionale.
    *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 206 din 8 aprilie 2025 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 22 septembrie 2025.

    25. Cu acel prilej, Curtea a reţinut că prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ preiau identic soluţia legislativă stabilită prin dispoziţiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici [abrogată potrivit art. 597 alin. (2) lit. b) din Codul administrativ], conform cărora modul de constituire, organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, precum şi componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acestora în cazul funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Dispoziţiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 au format obiect al controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1189 din 7 decembrie 2020, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că aceste norme legale sunt neconstituţionale.
    26. În aceste condiţii, întrucât prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ au un cuprins normativ identic celor deja constatate ca fiind neconstituţionale, Curtea a reiterat considerentele care au fundamentat soluţia de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, pronunţată prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, precitată, care îşi găsesc în mod corespunzător aplicabilitatea în cauză.
    27. În esenţă, Curtea a observat că statutul juridic al funcţionarului public se întemeiază pe un regim juridic statutar, care este reglementat prin norme de natura legii organice şi care este distinct de regimul juridic contractual, al raporturilor de muncă al celorlalţi salariaţi, întemeiat pe contractul individual de muncă şi reglementat prin Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011.
    28. În temeiul art. 5 lit. y) din Codul administrativ, funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice. De asemenea, activităţile desfăşurate de funcţionarii publici implică exercitarea prerogativelor de putere publică (a se vedea art. 370 din Codul administrativ). Prin urmare, funcţionarul public este subiect al unui raport de serviciu care ia naştere, se execută şi încetează în condiţii speciale, reglementate prin Codul administrativ (a se vedea partea VI, titlul II - Statutul funcţionarilor publici din Codul administrativ). În consecinţă, aşa cum s-a statuat în Decizia nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 aprilie 2018, paragraful 14, elementele esenţiale referitoare la naşterea, executarea şi încetarea raporturilor de serviciu ale unui funcţionar public se referă în mod intrinsec la statutul acestuia. Răspunderea disciplinară, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al funcţionarului public, putându-se ajunge chiar la încetarea acestuia prin destituire din funcţia publică (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 803 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 18 ianuarie 2016, paragraful 18).
    29. Curtea a reţinut că, potrivit art. 494 alin. (1) lit. a) şi b) şi art. 493 alin. (1) din Codul administrativ, pentru analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare şi propunerea sancţiunii disciplinare aplicabile funcţionarilor publici, se constituie comisii de disciplină. Verificând normele prin care se reglementează răspunderea disciplinară, cuprinse în capitolul VIII din titlul II din Codul administrativ, Curtea reţine că procedura administrativă care se desfăşoară în faţa comisiilor de disciplină - şi care este obligatorie şi premergătoare emiterii ordinului sau deciziei de sancţionare - este reglementată lacunar, deşi sancţiunile disciplinare se aplică la propunerea comisiei de disciplină, pe baza raportului întocmit de aceasta. Astfel, prin efectul textului legal criticat, reguli esenţiale în materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea şi funcţionarea comisiilor de disciplină, procedura disciplinară, aplicarea şi contestarea sancţiunii disciplinare, nu sunt reglementate prin norme de natura legii organice, ci se permite stabilirea acestora prin legislaţia secundară (a se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare şi funcţionare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007, în vigoare la data emiterii deciziei de sancţionare disciplinară în cauză).
    30. În consecinţă, Curtea a constatat că prevederile art. 494 alin. (9) din Codul administrativ aduc atingere dispoziţiilor art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, deoarece permit reglementarea prin hotărâre a Guvernului în domeniul răspunderii disciplinare a funcţionarului public, care, odată angajată, afectează executarea raportului de serviciu al acestuia, putându-se ajunge chiar la destituire din funcţia publică.
    31. În acord cu jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că aspectele esenţiale în materia efectuării cercetării administrative, anterior menţionate, ar fi trebuit să fie reglementate prin lege organică.
    32. De asemenea, Curtea a constatat că, drept urmare a constatării neconstituţionalităţii textului de lege criticat prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituţie, potrivit considerentelor anterior expuse, acesta aduce atingere şi dispoziţiilor art. 1 alin. (4) din Constituţie referitor la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prin delegarea reglementării prin act infralegal a unui domeniu referitor la statutul funcţionarului public, ce ţine de domeniul de reglementare al legislaţiei primare, precum şi dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie în componenta sa referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, deoarece funcţionarul public vizat se va putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia.
    33. În consecinţă, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituţionale.
    34. Faţă de datele sesizării Curţii Constituţionale în prezentele cauze, care sunt anterioare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 206 din 8 aprilie 2025, şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
    35. Sub acest aspect, Curtea precizează că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, în temeiul prezentei decizii, decizia anterioară de constatare a neconstituţionalităţii poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 698 din 17 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 30 iunie 2025, paragraful 24).
    36. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 494 alin. (9) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Mihai Laurenţiu Plăviţu în Dosarul nr. 75/54/2021 al Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, de Ionel Mihăilă în Dosarul nr. 4.630/107/2020 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, de Lucian Domniţeanu în Dosarul nr. 2.848/121/2020 al Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, de Daniel Vlădescu în dosarele nr. 7.089/118/2020* şi nr. 128/118/2020* ale Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Sindicatul Naţional Pro Lex, în numele membrilor de sindicat Ceratozi Hiseni Sami şi Angela Daniela Pop, în dosarele nr. 369/117/2021 şi nr. 370/117/2021* ale Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Mehedinţi - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă, Tribunalului Galaţi - Secţia contencios administrativ şi fiscal, Curţii de Apel Constanţa - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Cluj - Secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Simina Popescu-Marin


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 368 din 16 septembrie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016