Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 364 din 31 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 364 din 31 mai 2018  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 364 din 31 mai 2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 324 alin. 1 pct. 1 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1088 din 21 decembrie 2018

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Maria Paraschiv şi de Mihai Paraschiv în Dosarul nr. 2.207/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.739D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă personal autorii excepţiei de neconstituţionalitate, asistaţi de domnul avocat Marian Ştefănescu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepţiei de neconstituţionalitate au depus concluzii scrise prin care solicită admiterea acesteia.
    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţilor prezente, care solicită acordarea unui termen de judecată pentru a putea studia mai bine punctele de vedere ale autorităţilor.
    5. Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de amânare, acesta apreciind că a existat suficient timp pentru studierea dosarului.
    6. Curtea, deliberând, în temeiul art. 14 din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 222 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respinge cererea formulată, apreciind că autorii excepţiei au avut la dispoziţie un interval de timp suficient de mare pentru a întreprinde demersurile necesare în vederea consultării dosarului şi pentru pregătirea apărării.
    7. Având cuvântul pe fond, reprezentantul autorilor excepţiei de neconstituţionalitate pune concluzii de admitere a acesteia.
    8. În continuare, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 8 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.207/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 324 alin. 1 pct. 1 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865, excepţie ridicată de Maria Paraschiv şi de Mihai Paraschiv într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire a unei decizii civile.
    10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu se poate solicita şi depune cerere de revizuire decât în ipoteza comunicării hotărârii definitive adresate statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică. Firesc ar fi fost ca cererea de revizuire să se poată formula de la comunicarea hotărârii definitive făcută tuturor celorlalte părţi implicate în acel proces a cărei revizuire se poate solicita.
    11. Autorii excepţiei consideră că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât încalcă dreptul la un proces echitabil şi dreptul fiecărui acuzat de a fi informat, în cel mai scurt timp şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor (atunci când este cazul) arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa.
    12. Se mai arată că textele legale criticate au o exprimare neclară şi ambiguă, prevăzând termene de decădere care sunt total diferite, de o lună, respectiv 6 luni. Or, pentru a institui termene diferite, persoanele vizate de textele legale criticate ar trebui să se afle în situaţii juridice diferite, legiuitorul neindicând vreun criteriu de diferenţiere care să fie obiectiv şi raţional. Mai mult decât atât, din aceleaşi motive arătate, textele legale criticate sunt de natură să afecteze securitatea raporturilor juridice.
    13. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia IV-a civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată.
    14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    15. Guvernul a arătat că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă a instanţei de contencios constituţional, respectiv Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006 şi Decizia nr. 52 din 25 ianuarie 2012.
    16. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. Astfel, se arată că dispoziţiile legale apără, prin calea extraordinară de atac a revizuirii, două categorii de interese, circumscrise unor categorii de subiecte de drept limitativ prevăzute de lege: 1) din prima categorie fac parte persoanele dispărute, incapabile sau puse sub curatelă - faţă de situaţia defavorizată în care se găsesc aceste persoane, legiuitorul a luat măsuri de protecţie sporită a intereselor acestora, lărgind termenul de revizuire la 6 luni; 2) din a doua categorie fac parte statul şi alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică, atunci când nu au fost apăraţi deloc sau au fost apăraţi cu viclenie - datorită necesităţii de a ocroti cu precădere interesul public pe care îl realizează subiectele de drept enumerate, care ar fi grav afectat dacă nu ar avea deschisă calea de atac a revizuirii.
    17. Ca atare, nu se poate reţine existenţa vreunei discriminări între aceste persoane de drept public şi persoanele private, fie ele fizice sau juridice, deoarece cele două categorii se găsesc în situaţii juridice obiectiv diferite, unele fiind purtătoare ale prerogativelor de putere publică, iar celelalte urmărind numai realizarea unui interes privat.
    18. În ceea ce priveşte faptul că acest caz de revizuire nu este deschis şi altor subiecte de drept, se subliniază că revizuirea este o cale extraordinară de atac, motiv pentru care nu se poate introduce decât în cazurile limitativ prevăzute de lege şi de către categoriile de subiecte de drept în mod expres prevăzute de lege, excluzând posibilitatea punerii în discuţie şi a altor cazuri, respectiv persoane.
    19. Faptul că legea reglementează strict condiţiile în care poate fi folosită calea extraordinară de atac a revizuirii este de natură a da expresie principiului securităţii raporturilor juridice, precum şi principiului respectării autorităţii de lucru judecat. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate au avut posibilitatea să valorifice drepturile lor procesuale cu ocazia judecării pe fond a respectivei cauze, când ar fi putut să intervină în procesul civil dacă ar fi justificat un drept sau un interes legitim.
    20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 324 alin. 1 pct. 1 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins:
    "Termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti:
1. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 1, 2 şi 7 alin. 1, de la comunicarea hotărârilor definitive, iar când hotărârile au fost date de instanţe de recurs după evocarea fondului, de la pronunţare; pentru hotărârile prevăzute la punctul 7 alin. 2 de la pronunţarea ultimei hotărâri;
    [...]
5. în cazurile prevăzute de art. 322 pct. 6, de la comunicarea hotărârii definitive făcută statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publică, sau de la întoarcerea dispărutului ori de la dobândirea capacităţii; în aceste din urmă două cazuri termenul fiind de 6 luni."

    23. Curtea constată că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar şi dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să îşi producă efectele juridice în cauza de faţă.
    24. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind calitatea legii, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. Se mai invocă şi prevederile art. 5 paragraful 2 privind dreptul oricărei persoane arestate de a fi informată, în cel mai scurt termen şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa şi ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale art. 1 paragraful 1 privind interzicerea generală a discriminării din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie.
    25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, a statuat cu privire la art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă că acesta apără, prin posibilitatea declanşării revizuirii, două categorii de interese, circumscrise unor categorii de subiecte de drept limitativ prevăzute de lege. Astfel, acest text de lege se referă la persoanele dispărute, incapabile sau puse sub curatelă, care constituie o categorie faţă de care legiuitorul a manifestat o grijă specială, având în vedere situaţia defavorizată în care se găsesc respectivele persoane, luând măsuri de protecţie sporită a intereselor acestora. De asemenea, dispoziţiile de lege criticate se referă la stat şi la alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică. Faţă de acestea, justificarea posibilităţii de a promova calea de atac a revizuirii, atunci când nu au fost apărate deloc sau au fost apărate cu viclenie, provine din necesitatea ocrotirii cu precădere a interesului public pe care îl apără subiectele de drept enumerate, care ar fi grav afectat dacă nu ar avea deschisă calea de atac a revizuirii. Nu se poate reţine existenţa vreunei discriminări între aceste persoane de drept public şi persoanele private, fie ele fizice sau juridice, deoarece cele două categorii se găsesc în situaţii juridice obiectiv diferite, unele fiind purtătoare ale prerogativelor de putere publică, exorbitante faţă de dreptul comun, iar celelalte urmărind numai satisfacerea unui interes privat. Aşadar, tratamentul juridic diferit al celor două categorii de persoane - publice şi private - este justificat de existenţa unui criteriu obiectiv şi raţional de diferenţiere, care este existenţa unei cauze de interes public. Această soluţie este în concordanţă şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, conform căreia orice diferenţă de tratament făcută între persoane aflate în situaţii analoage trebuie să-şi găsească o justificare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunţată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33).
    26. De asemenea, prin Decizia nr. 52 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012, Curtea a statuat că reglementarea strictă a condiţiilor în care poate fi folosită calea extraordinară de atac a revizuirii este de natură a da expresie principiului securităţii raporturilor juridice, precum şi principiului respectării autorităţii de lucru judecat. Legiuitorul este competent să reglementeze, cu respectarea dispoziţiilor constituţionale, regimul juridic al căilor extraordinare de atac.
    27. Legea fundamentală şi dispoziţiile legale în vigoare permit oricărei persoane să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, dar acest lucru se poate face numai în condiţiile legii, care, în cazul de faţă, a avut în vedere, în special, respectarea autorităţii de lucru judecat care este ataşată hotărârilor judecătoreşti definitive.
    28. Pe de altă parte, statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică au posibilităţile tehnice şi materiale de a se apăra, iar, dacă nu o fac, există alte mijloace legale puse la îndemână de legiuitor pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate şi pentru recuperarea eventualului prejudiciu suferit.
    29. Neintervenind elemente noi, care să determine modificarea acestei jurisprudenţe, Curtea apreciază că soluţia adoptată în aceste decizii, precum şi considerentele acestora cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate sunt valabile şi în cauza de faţă, excepţia de neconstituţionalitate fiind neîntemeiată.
    30. Distinct de cele de mai sus, Curtea reţine că soluţia legislativă criticată este destinată să apere interesul public, ţinând cont de faptul că instituţia revizuirii în sine este concepută pentru a asigura şi stabilitatea raporturilor juridice.
    31. În aceste condiţii, Curtea constată că nu se poate reţine încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5), art. 11, 16, 20, 21 ori a celor ale art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi nici a celor ale art. 1 paragraful 1 din Protocolul nr. 12 la aceeaşi convenţie.
    32. De asemenea, Curtea constată că prevederile art. 5 paragraful 2 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu sunt incidente în cauză.
    33. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Paraschiv şi de Mihai Paraschiv în Dosarul nr. 2.207/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia IV-a civilă şi constată că prevederile art. 324 alin. 1 pct. 1 şi 5 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 31 mai 2018.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016