Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
 DECIZIA nr. 364 din 16 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 364 din 16 iunie 2020  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 364 din 16 iunie 2020 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 728 din 12 august 2020

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Pădurariu şi de Viorica Chircan în Dosarul nr. 2.154/99/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 751D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Decizia civilă nr. 311 din 3 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.154/99/2017, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantele Elena Pădurariu şi Viorica Chircan în cadrul soluţionării apelului declarat împotriva Sentinţei civile nr. 2.116 din 20 noiembrie 2017 a Tribunalului Iaşi, prin care s-a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a fost respinsă cererea de chemare în judecată a statului român privind acordarea de despăgubiri pentru daune morale în temeiul Legii nr. 221/2009.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarele acesteia susţin, în esenţă, că Legea nr. 221/2009 are un caracter compensatoriu întrucât, aşa cum este precizat în expunerea sa de motive, s-a dorit despăgubirea persoanelor care au suferit de pe urma regimului comunist. Or, instituirea unui termen de 3 ani în care se pot solicita aceste despăgubiri contravine art. 15 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea. Se invocă, în acest sens, Decizia Curţii Constituţionale nr. 80 din 16 februarie 2014, prin care s-a stabilit că „impunerea unor condiţii temporale, în speţă, condiţia ca cetăţeanul român să fi avut domiciliul în România cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor, încalcă limitele revizuirii Constituţiei, suprimând principiul universalităţii drepturilor, reglementat de art. 15 alin. (1) din Constituţie, dreptul de a fi ales al cetăţenilor cu domiciliul în România care nu îndeplinesc noua ipoteză normativă restrictivă, precum şi o garanţie a acestuia, egalitatea în drepturi“. Aşadar, se susţine că textul criticat este neconstituţional prin impunerea unui termen de 3 ani în care petentul poate formula o acţiune de despăgubiri de la statul român.
    6. De asemenea, se susţine că dispoziţiile criticate contravin şi prevederilor art. 21 din Constituţie, deoarece îngrădesc accesul liber la justiţie prin aceea că, dacă acţiunea de despăgubiri se depune după termenul de 3 ani, se va admite excepţia prescripţiei acţiunii, iar aceasta va fi respinsă ca tardivă. Se invocă în susţinerea acestei critici Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2005.
    7. În final, se susţine că instituirea acestui termen de 3 ani este o măsură disproporţionată, având în vedere că perioada vizată de cadrul normativ este de 14 ori mai mare, fiind vorba în speţă de 44 de ani. Or, dacă se are în vedere perioada de 44 ani în care au existat condamnări politice sau alte suferinţe produse de regimul comunist, este disproporţional ca legiuitorul să stabilească un termen de doar 3 ani pentru introducerea acţiunilor în despăgubiri pentru prejudiciile cauzate de regimul comunist. Problema majoră este momentul de la care acesta începe să curgă, şi anume de la data intrării în vigoare a legii. Pentru ca textul criticat să fie constituţional, ar trebui ca „termenul de 3 ani să curgă de la momentul în care petentul face o cerere către Statul român să i se acorde despăgubirile, iar de la momentul respingerii/admiterii cererii respective să curgă un termen de 3 ani, similar cu procedura administrativă“.
    8. Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorulraportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este menţionat în actul de sesizare, îl constituie prevederile art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut: „(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: [...]“. Curtea reţine că, în realitate, autoarele excepţiei sunt nemulţumite de partea introductivă a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009, în ceea ce priveşte instituirea termenului de prescripţie de 3 ani, astfel că obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009.
    13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (1), potrivit căruia „Cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea“, şi ale art. 21 privind accesul liber la justiţie.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 221/2009 aveau la data intrării în vigoare a acestei legi (14 iunie 2009) următorul conţinut:
    "(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum şi, după decesul acestei persoane, soţul sau descendenţii acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanţei de judecată, în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
    a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare [...];
    b) acordarea de despăgubiri reprezentând echivalentul valorii bunurilor confiscate prin hotărâre de condamnare sau ca efect al măsurii administrative [...];
    c) repunerea în drepturi, în cazul în care prin hotărârea judecătorească de condamnare s-a dispus decăderea din drepturi sau degradarea militară."

    15. Referitor la soluţia legislativă de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, prin deciziile nr. 1.358 şi nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 sunt neconstituţionale. Prin Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a stabilit că, drept „urmare a deciziilor Curţii Constituţionale nr. 1.358/2010 şi nr. 1.360/2010, dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora şi-au încetat efectele şi nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziilor instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial“.
    16. În cauză, aşa cum reiese din actele dosarului, cererea de chemare în judecată a statului român, prin Ministerul Finanţelor Publice, având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru daune morale, ca urmare a condamnării cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 a fost depusă la Tribunalul Iaşi în cursul anului 2017. Prin Sentinţa civilă nr. 2.116 din 20 noiembrie 2017, Tribunalul Iaşi a admis excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune şi a respins cererea de chemare în judecată. În cadrul soluţionării apelului formulat împotriva acestei sentinţe civile, apelantele-reclamante au invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 referitoare la instituirea termenului de prescripţie de 3 ani pentru solicitarea despăgubirilor. Prin Decizia civilă nr. 311 din 3 mai 2018, Curtea de Apel Iaşi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) teza finală din Legea nr. 221/2009 referitoare la termenul de 3 ani şi a respins apelul ca nefondat.
    17. Având în vedere atât cadrul legislativ referitor la acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul moral în temeiul art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, cât şi cadrul procesual în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, apare necesitatea analizării condiţiei de admisibilitate a excepţiei referitoare la legătura acesteia cu soluţionarea cauzei.
    18. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că cerinţa stabilită de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ca dispoziţiile de lege criticate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate să aibă legătură cu soluţionarea cauzei, priveşte incidenţa în cauză a acestor dispoziţii de lege, respectiv faptul de a fi aplicabile în litigiile în care se invocă excepţia de neconstituţionalitate, având aptitudinea de a genera efecte juridice diferite în cauză, după cum Curtea Constituţională constată sau nu neconstituţionalitatea acestora (a se vedea Decizia nr. 358 din 23 mai 2019 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 9 octombrie 2019). Totodată, Curtea a statuat că o excepţie de neconstituţionalitate ridicată într-o acţiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă, în condiţiile în care nu sunt contestate chiar dispoziţiile legale care determină o atare soluţie în privinţa cauzei în care a fost ridicată excepţia. Aceasta, deoarece, indiferent de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională referitor la excepţia de neconstituţionalitate ridicată într-o cauză ab initio inadmisibilă, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o astfel de cauză. Rezultă că excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992; astfel, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, aceasta, în temeiul art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 171 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012, şi Decizia nr. 94 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 16 aprilie 2014, sau Decizia nr. 254 din 5 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 535 din 15 iulie 2016).
    19. Ţinând cont de această jurisprudenţă, Curtea observă că, indiferent de soluţia referitoare la constituţionalitatea instituirii termenului de prescripţie de 3 ani, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la cauza având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, deoarece temeiul juridic al aceste acţiuni - art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 - a fost declarat neconstituţional şi, prin urmare, şi-a încetat efectele înainte de introducerea cererii de chemare în judecată.
    20. În consecinţă, excepţia de neconstituţionalitate nu are legătură cu soluţionarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 şi, întrucât nu îndeplineşte o condiţie de admisibilitate, urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) partea introductivă din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepţie ridicată de Elena Pădurariu şi de Viorica Chircan în Dosarul nr. 2.154/99/2017 al Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 iunie 2020.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016