Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 363 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 363 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 170 din 5 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 565/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.652D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 658 din 3 decembrie 2024, în ceea ce priveşte soluţiile ce pot fi pronunţate în asemenea situaţii.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 565/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepţie ridicată de Elena Popescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea plângerii formulate împotriva unei rezoluţii de clasare emise de Inspecţia Judiciară, prin care a solicitat desfiinţarea acesteia şi trimiterea dosarului către Inspecţia Judiciară pentru începerea cercetării disciplinare faţă de doi judecători.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că, în procedura soluţionării plângerii împotriva rezoluţiilor de clasare emise de Inspecţia Judiciară, judecătorul nu poate dispune decât două soluţii: fie respingerea contestaţiei, fie admiterea acesteia, cu trimiterea dosarului către Inspecţia Judiciară pentru completarea verificărilor. Autoarea excepţiei critică faptul că nu este posibilă şi o a treia soluţie, potrivit căreia, în situaţia în care verificările prealabile sunt complete, instanţa să reexamineze fondul sesizării şi să admită contestaţia, să desfiinţeze rezoluţiile inspectorilor judiciari şi să trimită dosarul pentru începerea cercetării disciplinare. Aceasta ar fi o soluţie care ar conferi instanţei de judecată plenitudine de apreciere asupra situaţiei de fapt, în sensul de a putea considera, în dezacord cu opinia inspectorului judiciar, că există indicii privind săvârşirea abaterii disciplinare. În lipsa unei prevederi legale care să permită instanţei să admită contestaţia şi să aprecieze necesară începerea cercetării disciplinare, se ajunge însă la situaţia în care Inspecţia Judiciară are putere discreţionară în ceea ce priveşte acest aspect. Se susţine că, în practică, este posibil ca, după ce Inspecţia Judiciară completează verificările prealabile, astfel cum a dispus instanţa în baza art. 45^1 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar să pronunţe din nou o soluţie de respingere a plângerii şi de menţinere a rezoluţiei de clasare. Instanţa de judecată, învestită din nou cu contestaţie, nu poate adopta decât una dintre cele două soluţii prevăzute de textul de lege criticat, intrând astfel într-un cerc vicios care nu îi permite să decidă niciodată că sesizarea este întemeiată şi că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare.
    6. Se arată că lipsa unei prevederi speciale care să îi permită instanţei să desfiinţeze rezoluţiile inspectorilor judiciari şi să trimită dosarul pentru începerea cercetării disciplinare încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi în faţa autorităţilor publice şi dreptul de acces la instanţele judecătoreşti. Totodată, de vreme ce procedura naţională nu permite plenitudine de exerciţiu instanţei de judecată care exercită controlul judiciar, se încalcă şi dispoziţiile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; se invocă, în acest sens, Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 21 februarie 1975, pronunţată în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 36.
    7. Autoarea excepţiei susţine că toate criticile mai sus formulate sunt aplicabile şi dispoziţiilor art. 45^1 alin. (2) din Legea nr. 317/2004.
    8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care, la data ridicării excepţiei, aveau următorul cuprins:
    - Art. 45^1: „(2) Soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune sunt:
    a) respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate;
    b) admiterea plângerii şi completarea verificărilor. Completarea se efectuează de către inspectorul judiciar în termen de cel mult 30 de zile de la data când a fost dispusă de către inspectorul-şef. [Este vorba despre soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune cu privire la plângerea împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării în situaţia în care se constată absenţa indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare de către judecătorul sau procurorul supus verificărilor prealabile.]

    [...]

    (4) Soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti sunt:
    a) respingerea contestaţiei;
    b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.“ Este vorba despre soluţiile pe care Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti le poate pronunţa cu privire la contestaţia împotriva rezoluţiei inspectorului-şef prin care a fost respinsă plângerea sau a înseşi rezoluţiei de clasare menţionate.

    13. Legea nr. 317/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 317/2004 poate forma obiect al controlului de constituţionalitate, întrucât acesta a fost aplicabil în cauza aflată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate, iar prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional a statuat că aceasta este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare.
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului şi art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. Invocă, de asemenea, şi prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că s-a mai pronunţat asupra prevederilor art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, prin prisma unor critici similare şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale. Astfel, prin Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 20 aprilie 2023, paragraful 18, Curtea a reţinut, referitor la acţiunea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor, că legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor ţări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare, şi o fază jurisdicţională, care se desfăşoară în faţa secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 317/2004 şi celor ale Codului de procedură civilă.
    16. Astfel, prin Decizia nr. 611 din 17 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 9 decembrie 2020, paragraful 19, Curtea a observat, în ceea ce priveşte etapele ce trebuie parcurse în vederea stabilirii răspunderii disciplinare a magistraţilor, că, pentru soluţionarea sesizărilor referitoare la posibila săvârşire a unor abateri disciplinare de către magistraţi, Inspecţia Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare [art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condiţiile legii, inclusiv conducătorilor instanţelor sau parchetelor, orice informaţii, date, documente ori pot face orice verificări pe care le consideră necesare [art. 73 alin. (4) din Legea nr. 317/2004]. Aceştia pot, de asemenea, utiliza informaţii din baza de date din sistemul informatic ECRIS al instanţelor/parchetelor; date şi informaţii din evidenţele Inspecţiei Judiciare sau ale Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv actele de control anterioare, lucrările efectuate pentru soluţionarea unor sesizări ce au legătură cu cele supuse verificărilor; acte, relaţii de la alte instituţii sau autorităţi, precum şi de la orice alte persoane fizice sau juridice [art. 12 alin. (4) din Regulamentul privind normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecţie de către Inspecţia Judiciară, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.027/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 29 noiembrie 2012]. La finalul acestor verificări sunt posibile trei ipoteze, după cum urmează: (i) dacă se constată că sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sau indicii concrete cu privire la situaţia de fapt care a determinat sesizarea, aceasta se clasează şi se comunică răspuns în acest sens. Se poate face o nouă sesizare, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege [art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018]; (ii) dacă, în urma verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat-o şi persoanei vizate de sesizare [art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]; (iii) în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare [art. 45 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018].
    17. Această a treia ipoteză marchează debutul următoarei faze a procedurii disciplinare, şi anume faza cercetării disciplinare, în cadrul căreia se stabilesc faptele şi urmările lor, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei magistratului cu privire la care se desfăşoară procedura disciplinară [art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018].
    18. Soluţiile la care se poate ajunge în urma cercetării disciplinare sunt fie admiterea sesizării, prin exercitarea acţiunii disciplinare şi sesizarea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii [art. 47 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018], fie respingerea sesizării, în cazul în care se constată, în urma efectuării cercetării disciplinare, că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea acţiunii [art. 47 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018].
    19. Referitor la clasarea dispusă de inspectorul judiciar în etapa verificării prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, prin Decizia nr. 815 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 14 martie 2022, paragraful 14, Curtea a reţinut că această soluţie nu este nicidecum rezultatul unei aprecieri subiective şi arbitrare a inspectorului judiciar. Dimpotrivă, la concluzia inexistenţei indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare se ajunge în urma unei analize complexe şi serioase. Tocmai de aceea, Curtea a constatat că, în ipoteza prevăzută de art. 45 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 317/2004, inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârşirea unei abateri disciplinare. Cum anterior intrării în vigoare a Legii nr. 234/2018 rezoluţia de clasare era considerată definitivă şi deci exclusă de la controlul judiciar, prin Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „rezoluţia de clasare este definitivă“ din cuprinsul art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004 încalcă accesul liber la justiţie, drept fundamental consacrat atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, partea interesată fiind lipsită de accesul la o instanţă judecătorească. În acest sens, Curtea a arătat că, dacă în primele 3 ipoteze reglementate de art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 317/2004, respectiv atunci când sesizarea nu este semnată, nu conţine datele de identificare ale autorului sesizării sau indicii cu privire la identificarea situaţiei de fapt, caracterul definitiv al soluţiei clasării este legitimat prin faptul că aceasta nu are un caracter irefragabil, deoarece persoana interesată poate face o nouă sesizare cu respectarea condiţiilor prevăzute, în ipoteza clasării ca urmare a inexistenţei indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare se dispune asupra fondului sesizării, astfel că este absolut necesară asigurarea accesului la justiţie prin posibilitatea atacării soluţiei la instanţa judecătorească.
    20. Prin aceeaşi Decizie nr. 815 din 9 decembrie 2021, precitată, paragrafele 16 şi 17, Curtea a observat că prin Legea nr. 234/2018 s-a reglementat în mod expres, în art. 45^1 din Legea nr. 317/2004, posibilitatea de atacare de către persoana care a formulat sesizarea a rezoluţiei de clasare a sesizării, în ipoteza în care, în urma efectuării verificărilor prealabile, se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Prin urmare, deşi nu ajunge să fie analizată de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, rezoluţia de clasare pentru lipsa indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare poate fi totuşi supusă controlului unei instanţe judecătoreşti, eliminându-se astfel orice suspiciune cu privire la corectitudinea soluţiei de clasare dispuse de inspectorul judiciar.
    21. Cu privire la etapa verificărilor prealabile efectuate de inspectorul judiciar, Curtea a observat (prin Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, precitată, paragraful 22) că, potrivit art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004, „În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecţia Judiciară“, iar, conform art. 45 alin. (3) din aceeaşi lege, „Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecţiei Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-şef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură“. Potrivit art. 45 alin. (4) din acelaşi act normativ, „Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, sesizarea se clasează, iar rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. Rezoluţia de clasare este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor.“
    22. Având în vedere acest cadru legislativ şi ţinând cont de etapele şi fazele procedurii disciplinare a magistraţilor, precum şi de rolul Inspecţiei Judiciare de titular al acţiunii disciplinare a magistraţilor, Curtea a constatat (Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, paragraful 23) că soluţiile pe care le poate pronunţa Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti atunci când analizează contestaţia împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării disciplinare, emisă de inspectorul judiciar, sau a rezoluţiei inspectorului-şef sunt fireşti, şi anume: a) respingerea contestaţiei; b) admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor.
    23. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 21 din Constituţie şi la art. 6 din Convenţie - conform căreia, în situaţia în care verificările sunt complete, însă soluţia de clasare dispusă de Inspecţia Judiciară este vădit netemeinică, iar instanţa, potrivit legii, nu poate dispune nicio soluţie -, Curtea a constatat că aceasta este neîntemeiată (Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, paragrafele 24-26), reţinând că rezoluţia de clasare este emisă de inspectorul judiciar în etapa efectuării verificărilor prealabile şi este supusă confirmării inspectorului-şef. Rezoluţia poate fi infirmată, o singură dată, de inspectorul-şef, care poate dispune, prin rezoluţie scrisă şi motivată, completarea verificărilor. Ca urmare a soluţionării contestaţiei împotriva acestor rezoluţii, instanţa poate dispune admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului la Inspecţia Judiciară pentru completarea verificărilor. În acest caz, hotărârea judecătorească - hotărâre ce poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal - trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi „să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează a fi administrate pentru completarea verificărilor“, potrivit art. 45^1 alin. (5) din Legea nr. 317/2004. Aceasta, deoarece verificarea prealabilă a aspectelor cuprinse în sesizarea disciplinară ţine de competenţa Inspecţiei Judiciare, în conformitate cu rolul acesteia de titular al acţiunii disciplinare a magistraţilor, astfel că, potrivit art. 45 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, în cazul în care, în urma verificărilor prealabile, se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, numai inspectorul judiciar dispune, prin rezoluţie, începerea cercetării disciplinare, ca etapă succesivă etapei verificării prealabile din cadrul procedurii disciplinare a magistraţilor.
    24. Aşadar, persoana care a formulat sesizarea disciplinară împotriva magistratului are posibilitatea efectivă să atace la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti rezoluţia inspectorului-şef şi rezoluţia de clasare, iar instanţa judecătorească poate dispune admiterea contestaţiei şi desfiinţarea rezoluţiei inspectorului-şef şi a rezoluţiei de clasare şi trimiterea dosarului la Inspecţia Judiciară pentru completarea verificărilor, caz în care hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele pentru care au fost desfiinţate rezoluţiile atacate şi să indice faptele şi împrejurările care trebuie lămurite, precum şi mijloacele de probă ce urmează să fie administrate pentru completarea verificărilor. De asemenea, se observă că această hotărâre judecătorească poate fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    25. Curtea a conchis (Decizia nr. 659 din 15 decembrie 2022, precitată, paragraful 27) că toate aceste aspecte reprezintă garanţii ale asigurării unui acces liber şi efectiv la o instanţă judecătorească, în sensul art. 21 din Constituţie şi al art. 6 din Convenţie, şi ale asigurării dreptului la un proces echitabil al persoanei care formulează o sesizare disciplinară împotriva unui magistrat.
    26. În acelaşi sens sunt şi Decizia nr. 647 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 13 martie 2024, Decizia nr. 362 din 11 iulie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 3 ianuarie 2025, Decizia nr. 658 din 3 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 27 iunie 2025, sau Decizia nr. 159 din 8 aprilie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 august 2025.
    27. Întrucât în cauza de faţă nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, Curtea apreciază că se impune menţinerea soluţiei de constatare a constituţionalităţii prevederilor art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prin raportare la dispoziţiile din Legea fundamentală invocate şi în motivarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, precum şi a considerentelor care au stat la baza pronunţării acesteia.
    28. Totodată, ţinând cont de logica succesiunii etapelor mai sus arătate, specifică procedurii stabilirii răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, Curtea apreciază că nu pot fi reţinute nici criticile pe care autoarea excepţiei le formulează prin analogie, cu referire la dispoziţiile art. 45^1 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, care reglementează în mod similar soluţiile pe care inspectorul-şef le poate dispune cu privire la plângerea împotriva rezoluţiei de clasare în situaţia în care se constată absenţa indiciilor săvârşirii unei abateri disciplinare de către judecătorul sau procurorul supus verificărilor prealabile, respectiv respingerea plângerii şi menţinerea rezoluţiei atacate sau admiterea plângerii şi completarea verificărilor.
    29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Popescu în Dosarul nr. 565/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 363 din 16 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"

﻿ DECIZIA nr. 363 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 363 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45^1 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii