Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 362 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 362 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, în ansamblul său

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 129 din 17 februarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Ana Bica în Dosarul nr. 2.549/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.443D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în opinia sa, nu pot fi reţinute criticile prin raportare la dispoziţiile art. 115 din Constituţie, având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 a fost adoptată în vederea preîntâmpinării unui impact bugetar negativ la acea dată, astfel că este justificată adoptarea măsurilor prin această modalitate de legiferare. Consideră că nu pot fi reţinute nici criticile prin raportare la art. 16 din Constituţie, fiind vorba despre principiul tempus regit actum cu privire la sistemul diferit de calcul în funcţie de data acordării despăgubirilor. Precizează că în sensul celor arătate este Decizia Curţii Constituţionale nr. 487 din 17 octombrie 2024, ale cărei soluţie şi considerente îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 14 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.549/108/2019, Tribunalul Arad - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, excepţie ridicată de Ana Bica într-o cauză având ca obiect obligarea Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor la emiterea unei decizii de compensare prin puncte a valorii unui imobil solicitat în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 194522 decembrie 1989.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că se creează o discriminare între cetăţenii cărora li s-au emis decizii în perioada în care au fost aplicabile prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum acestea au fost modificate prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, adică prin raportare la grila notarială valabilă la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, şi persoanele cărora, din diferite motive obiective, le-au fost emise astfel de decizii anterior modificărilor survenite, respectiv prin raportare la grila notarială de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, diferenţa de tratament între categoriile de persoane mai sus enunţate neavând nicio justificare rezonabilă. Se arată, de asemenea, că suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 este neconstituţională întrucât duce la aplicarea în continuare a unor reglementări pe care statul însuşi le-a considerat inechitabile şi discriminatorii.
    6. Se mai susţine că atunci când legiuitorul delegat a adoptat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 au fost încălcate şi dispoziţiile cuprinse în art. 115 alin. (4) din Constituţie, prevederi care îndreptăţesc Guvernul să adopte ordonanţe de urgenţă, însă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având totodată obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Se arată că motivele enunţate în preambulul ordonanţei de urgenţă, privite atât în mod individual, cât şi în ansamblu, reprezintă aspecte ce ţin de oportunitatea emiterii ordonanţei, element de natură subiectivă care, potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, nu poate justifica adoptarea unui astfel de act normativ.
    7. Tribunalul Arad - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Cu privire la modul de sesizare a instanţei constituţionale, Curtea observă că, în cauza de faţă, Tribunalul Arad - Secţia I civilă în mod eronat a procedat la acest demers prin considerentele Încheierii din 14 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 2.549/108/2019, şi nu prin dispozitivul acesteia. Or, prin considerente, instanţa, exercitându-şi competenţa prevăzută de lege, ar fi trebuit să constate admisibilitatea excepţiei şi să dispună sesizarea Curţii prin dispozitivul încheierii, acesta reprezentând partea cea mai importantă, esenţială, a unei hotărâri judecătoreşti. Prin dispozitiv sunt soluţionate toate cererile părţilor, indiferent dacă sunt principale, accesorii sau incidentale. Curtea Constituţională a apreciat însă, în jurisprudenţa sa, că o atare eroare nu îi este opozabilă, pentru că, în caz contrar, aceasta s-ar răsfrânge în mod negativ asupra autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, limitându-le în mod nejustificat accesul liber la justiţia constituţională. Sub acest aspect, Curtea a reţinut că, în cazul greşelilor materiale, aşa cum este şi în cauza de faţă, nu sunt aplicabile prevederile Hotărârii Plenului Curţii Constituţionale nr. 26 din 16 decembrie 2010 privind actele de sesizare a Curţii Constituţionale în temeiul art. 146 lit. d) din Constituţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 27 decembrie 2010, prin care s-a statuat expres că „Dispozitivul încheierii se va referi la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale“ (în acelaşi sens sunt Decizia nr. 226 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 3 iunie 2014, paragrafele 9 şi 10, Decizia nr. 709 din 9 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 23 februarie 2018, paragraful 11, şi Decizia nr. 279 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 6 iulie 2022, paragraful 28). În acest sens, a se vedea mutatis mutandis şi Decizia nr. 527 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 990 din 8 noiembrie 2005.
    11. În consecinţă, Curtea apreciază că este legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 412 din 19 mai 2020, în ansamblul său, având următorul cuprins:
    "ART. 1
    Aplicarea prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se suspendă de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data de 1 martie 2021.
    ART. 2
    Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului şi a categoriei de folosinţă la data preluării acestuia, şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.
    ART. 3
    În situaţia în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria «curţi-construcţii», iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosinţă, valoarea despăgubirilor se stabileşte prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile «curţi-construcţii».
    ART. 4
    În situaţia în care grilele notariale sunt elaborate în moneda naţională a României, leul, valoarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se actualizează cu indicele de creştere a preţurilor de consum pentru perioada mai 2013–data aprobării emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor."

    13. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile în care pot fi emise ordonanţe de urgenţă.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în ceea ce priveşte reperul în funcţie de care se face evaluarea imobilelor pentru care se solicită despăgubiri, în varianta iniţială, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 a prevăzut că evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei de compensare se realizează prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.
    15. Ulterior, prin Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi pentru completarea articolului 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 18 martie 2020, s-a stabilit că evaluarea imobilului se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. Această lege a intrat în vigoare la data de 21 martie 2020, dar a fost activă doar până la data de 19 mai 2020, când aplicarea acesteia a fost suspendată prin art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020, prin art. 2 din aceasta dispunându-se, totodată, revenirea la sistemul iniţial, adică la evaluarea prin raportare la grilele notariale din anul 2013.
    16. Suspendarea dispusă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 ar fi trebuit să dureze până la 31 martie 2021, dar între timp (la 2 noiembrie 2020) a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020, care a revigorat, practic, modalitatea mai favorabilă de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei de compensare a despăgubirilor, prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor.
    17. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 în ansamblul său, Curtea observă că acest act normativ a mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Constituţie şi cu o motivare similară celei formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, prin Decizia nr. 423 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1012 din 7 noiembrie 2023, precum şi prin Decizia nr. 487 din 17 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 23 iunie 2025, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate având acest obiect şi a constatat că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în vederea preîntâmpinării impactului financiar negativ asupra bugetului de stat, având în vedere şi necesitatea distribuirii previzibile a resurselor financiare ale statului, pe fondul situaţiei determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2. Prin urmare, prin Decizia nr. 305 din 18 mai 2022, precitată, paragraful 30, Curtea a reţinut că un asemenea scop implică, în mod necesar şi neechivoc, o reglementare juridică primară rapidă, ce reclamă urgenţă, în vederea conservării stabilităţii economice a statului. Totodată, implicaţiile financiare legate de afectarea bugetului de stat prin aplicarea de sancţiuni de către instanţele de judecată naţionale şi internaţionale se pot constitui într-o situaţie extraordinară, în sensul art. 115 alin. (4) din Constituţie, în măsura în care asemenea măsuri sunt motivate, în mod fundamentat, de apărarea stabilităţii economice a statului român (a se vedea în acest sens Decizia nr. 713 din 25 mai 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 28 iunie 2010). Pentru aceste motive, reglementarea criticată îndeplineşte exigenţele constituţionale prevăzute în art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.
    18. În ceea ce priveşte susţinerile referitoare la discriminarea creată între persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii, prin aplicarea unui sistem de calcul diferit, în funcţie de data acordării acestora, invocând jurisprudenţa sa anterioară, Curtea a reţinut, prin Decizia nr. 487 din 17 octombrie 2024, precitată, paragraful 24, că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcţie de actul normativ incident fiecăreia, întrucât faptul că, prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situaţii defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor lor interese, ca defavorabile, nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituţionalitatea textelor respective (Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat şi la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituţionalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19).
    19. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalităţii în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede faţă de cei cărora li se aplică, în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011).
    20. Totodată, prin Decizia nr. 487 din 17 octombrie 2024, paragraful 26, Curtea a arătat că nu pot fi reţinute susţinerile privind afectarea, prin ordonanţa de urgenţă criticată, a regimului juridic al dreptului de proprietate privată, prin raportare la art. 115 alin. (6) şi la art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi la art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
    21. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia Guvernul a legiferat în sens contrar voinţei Parlamentului exprimate prin Legea nr. 22/2020, în acord cu jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut, prin aceeaşi decizie mai sus citată, paragraful 27, că această modalitate de reglementare - emiterea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului care modifică prevederile unei legi - nu este neconstituţională, atât timp cât respectă condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, prevăzute de Constituţie şi detaliate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 225 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 5 iulie 2019, paragraful 29).
    22. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudenţe, cele statuate în jurisprudenţa menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ana Bica în Dosarul nr. 2.549/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 72/2020 pentru modificarea alin. (6) al art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România şi instituirea unor măsuri tranzitorii este constituţională în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 362 din 16 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"