Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 361 din 16 septembrie 2025  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 361 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 115 din 12 februarie 2026

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina │- preşedinte │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos │- judecător │
│Csaba-Ferenc │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a prevederilor art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Lavinia Herjenescu, Izabela-Susana Pană, Gabriela Pisarciuc şi Eleonora Calefariu în Dosarul nr. 1.118/842/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.308D/2020.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarele excepţiei, domnul avocat Călin Herjenescu, având împuternicire avocaţială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia. În ceea ce priveşte art. 11 din Legea nr. 165/2013, care prevedea calea de atac pentru ipoteza în care nu se obţinea niciun răspuns de la comisiile locale şi judeţene de fond funciar la cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, arată că prin eliminarea acesteia se ajunge la negarea dreptului de acces liber la justiţie. Referitor la prevederile art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 susţine că încalcă, de asemenea, art. 21 alin. (1) din Constituţie, în măsura în care sunt interpretate în sensul că şi în procedura în faţa instanţei de judecată trebuie să se respecte cronologia de soluţionare a cererilor înregistrate înaintea cererilor reclamantelor. Apreciază că, într-o asemenea situaţie, instanţa joacă rolul unui organ constatator, care, ulterior primirii plângerilor, trimite părţile înapoi la procedura administrativă, reclamantele trebuind să aştepte un interval de timp necunoscut pentru soluţionarea cererii. Face trimitere la Decizia Curţii Constituţionale nr. 44 din 31 ianuarie 2017 referitoare la prorogarea termenelor de soluţionare a cererilor de restituire.
    4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013), considerând că nu se pune problema neconstituţionalităţii, ci, dimpotrivă, textul menţionat elimină din fondul activ al legislaţiei art. 11 din Legea nr. 165/2013, ca urmare a constatării neconstituţionalităţii acestuia prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, apreciind că se critică, în realitate, modalitatea de interpretare a prevederilor legale anterior menţionate de către instanţele judecătoreşti.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    5. Prin Încheierea din 23 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.118/842/2017, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi a prevederilor art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Lavinia Herjenescu, Izabela-Susana Pană, Gabriela Pisarciuc şi Eleonora Calefariu într-o cauză având ca obiect, în esenţă, obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar a Comunei Pantelimon să pună în posesie reclamantele cu anumite suprafeţe de teren arabil în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, să întocmească şi să înainteze documentaţia către Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, în vederea eliberării titlului de proprietate.
    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că abrogarea dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 165/2013 a determinat lipsirea părţilor de posibilitatea de a formula plângere adresată instanţei de judecată în cazul în care autorităţile competente (comisiile locale şi judeţene de fond funciar) nu şi-au îndeplinit obligaţiile prevăzute de legea menţionată, fiind astfel îngrădit dreptul de acces liber la justiţie. Se susţine, de asemenea, că este neconstituţională şi eronată interpretarea dată de o parte din instanţele de judecată dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, care stabilesc că atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire, în sensul că acestea ar produce efecte şi în faţa instanţei învestite cu plângere împotriva refuzului de soluţionare a cererii de restituire, care ar avea obligaţia să respecte ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire şi în cazul judecării plângerii potrivit art. 11 din Legea nr. 165/2013. De asemenea, consideră că este neconstituţională şi interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 în sensul că autorităţile locale competente din fiecare unitate administrativ-teritorială nu sunt obligate să depună demersuri pentru a schimba categoria de folosinţă a terenului izlaz pentru ca, în baza dispoziţiilor art. 12 alin. (1) lit. d) şi alin. (2) din Legea nr. 165/2013, să poată fi propuse spre reconstituire persoanelor îndreptăţite şi astfel de terenuri.
    7. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la constituţionalitatea prevederilor legale ce formează obiectul excepţiei.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile reprezentantului autoarelor excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017, şi prevederile art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conţinut:
    - Articolul unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017: „Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 98 din 15 decembrie 2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016, cu următoarele modificări şi completări: (...) 4. La articolul I, după punctul 3 se introduc şapte noi puncte, punctele 3^1-3^7, cu următorul cuprins: (...) «3^1. Articolul 11 se abrogă.»“
    Potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013, abrogate prin textul de lege criticat,
    "(1) Comisiile locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a soluţiona toate cererile de restituire, de a efectua punerile în posesie şi de a elibera titlurile de proprietate până la data de 1 ianuarie 2017.
(2) În situaţia neîndeplinirii obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (1), persoana care se consideră îndreptăţită poate formula plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile. Hotărârea pronunţată de instanţa judecătorească este supusă numai apelului. Plângerea este scutită de taxa judiciară de timbru.
(3) În termen de 30 de zile de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), comisiile locale de fond funciar sunt obligate să predea Agenţiei Domeniilor Statului suprafeţele preluate şi neutilizate în cadrul procesului de restituire.
(4) În situaţia în care plângerea formulată potrivit alin. (2) are ca obiect un teren predat Agenţiei Domeniilor Statului conform alin. (3), această instituţie are calitatea de intervenient forţat în cauză."


    – Art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013:
    "(2) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) lit. d), regimul juridic şi categoria de folosinţă se pot schimba numai cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu acordul cetăţenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum local, potrivit legii, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1).
(3) Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1). Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia pot refuza terenul din rezerva comisiei locale de fond funciar sau din izlazul comunal, propus în vederea restituirii."

    – Art. 12 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, la care fac referire prevederile citate, stabileşte următoarele:
    "(1) În situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:
    a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;
    b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unităţii administrativ-teritoriale de institute, de staţiuni de cercetare ori de alte instituţii publice;
    c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de staţiuni de cercetare ori de instituţii publice pe raza localităţilor învecinate, aflate în acelaşi judeţ;
    d) pe terenurile ocupate de izlazuri."


    12. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 44 - Dreptul de proprietate privată.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în ceea ce priveşte prevederile articolului unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013, s-a pronunţat deja în sensul constituţionalităţii acestora prin prisma unor critici similare celor formulate şi în cauza de faţă şi prin raportare la aceleaşi dispoziţii din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 174 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 19 iunie 2019, paragrafele 15-17, Curtea a amintit că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 a fost admisă prin Decizia nr. 44 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 28 martie 2017, prin care Curtea a reţinut (paragraful 28) că, în redactarea iniţială, dispoziţiile art. 11 alin. (1) prevedeau un termen bine definit, clar şi unic, până la 1 ianuarie 2016, dar, în condiţiile prorogării succesive a termenului acordat entităţilor administrative pentru a soluţiona cererile de reconstituire a dreptului de proprietate, acestea nu întrunesc cerinţa previzibilităţii legii, componentă a constituţionalităţii normei sub aspectul calităţii sale. Sub acest aspect, Curtea a observat că persoanele interesate nu pot avea o previziune exactă a epuizării duratei termenului în care sunt obligate să aştepte soluţionarea pe cale administrativă a cererilor lor, fiind împiedicate să se adreseze în mod eficient instanţei judecătoreşti pentru apărarea dreptului lor de proprietate.
    14. De asemenea, prin Decizia nr. 139 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 638 din 23 iulie 2018, paragraful 29, Curtea a statuat că efectul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 44 din 31 ianuarie 2017, precitată, prin care a fost constatată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 11 alin. (1) din Legea nr. 165/2013 referitoare la termenul de îndeplinire a acestei obligaţii, se răsfrânge şi asupra dispoziţiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, care consacră dreptul persoanelor care au formulat cereri de restituire în temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991 de a se adresa instanţei în cazul neîndeplinirii de către autoritatea administrativă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (1) al art. 11 din aceeaşi lege. Aşadar, de la publicarea deciziei de admitere, persoanele interesate se puteau adresa instanţei judecătoreşti, fără constrângerea unui termen, pentru obligarea comisiilor de fond funciar la ducerea la îndeplinire a atribuţiilor referitoare la soluţionarea cererilor de restituire, efectuarea punerilor în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate. Prin aceeaşi decizie, paragraful 30, Curtea a reţinut că, în contextul abrogării prevederilor art. 11 din Legea nr. 165/2013 prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, aceasta nu înseamnă însă că persoanele interesate nu mai dispun de un mecanism procedural care să le permită accesul la o instanţă împotriva neîndeplinirii obligaţiei stabilite în sarcina entităţii învestite. Dimpotrivă, s-a reţinut în decizia menţionată că, în prezent, în temeiul art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, persoanele interesate se pot adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a solicita obligarea comisiilor locale şi judeţene de fond funciar sau, după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti la soluţionarea cererilor de restituire, efectuarea punerilor în posesie şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate, în termenul prevăzut de art. 24 din Legea nr. 554/2004.
    15. Având în vedere jurisprudenţa în materie prezentată, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 174 din 26 martie 2019, precitată, paragraful 17, că nu poate reţine încălcarea dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale care garantează dreptul de acces liber la justiţie şi la un proces echitabil şi nici a celor referitoare la dreptul de proprietate privată, dat fiind că împotriva nerespectării obligaţiilor comisiilor locale sau judeţene de fond funciar, referitoare la punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, persoanele interesate se pot adresa instanţei de judecată fără a fi ţinute de împlinirea unui termen, accesul la instanţă fiind asigurat în condiţiile dreptului comun, respectiv art. 8 din Legea nr. 554/2004.
    16. Soluţia şi considerentele care au stat la baza pronunţării acestei decizii îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă, motiv pentru care Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017, cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013.
    17. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, Curtea observă că, prin Decizia nr. 121 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 22 iunie 2023, paragrafele 17-19, referitor la procedura de restituire prevăzută de Legea nr. 18/1991 şi de Legea nr. 165/2013, a reţinut, în esenţă, că există o etapă administrativă a soluţionării cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, care poate fi urmată de o etapă judecătorească, instanţa urmând fie să se pronunţe asupra calităţii de persoană îndreptăţită şi întinderii dreptului de proprietate, fără să stabilească efectiv obiectul asupra căruia acesta poartă, ci obligând comisiile să facă demersurile administrative în acest sens, fie să soluţioneze ea însăşi pe fond cererile, inclusiv prin individualizarea terenurilor în discuţie şi să oblige autorităţile administrative să îndeplinească procedurile administrative necesare pentru atribuirea efectivă şi punerea în posesie.
    18. Textul de lege criticat, respectiv art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, prevede că atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren. În decizia menţionată s-a pus problema dacă, ulterior etapei judiciare, entităţile administrative mai sunt ţinute de regula respectării ordinii de înregistrare a cererilor iniţiale în ceea ce priveşte atribuirea terenurilor, regulă instituită de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, supus controlului de constituţionalitate în prezenta cauză. S-a concluzionat, în lumina jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că entităţile administrative trebuie să dea prioritate hotărârii judecătoreşti definitive prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în natură, uneori şi cu indicarea unui anumit amplasament, iar nu ordinii stabilite prin art. 12 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, într-o asemenea situaţie fiind vorba despre executarea unei hotărâri judecătoreşti.
    19. În cauza de faţă, autoarele excepţiei apreciază că este neconstituţională interpretarea dată de unele instanţe de judecată potrivit căreia reclamanţii trebuie să aştepte soluţionarea tuturor cererilor înregistrate la comisia locală la care au depus cererea, dar şi la comisiile locale învecinate, doar ulterior finalizării procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 putându-se dispune de către instanţă restituirea unui teren în natură la care au dreptul. Problema a fost însă soluţionată în mod implicit prin Decizia nr. 8 din 20 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 27 februarie 2020, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a pronunţat pentru a lămuri dacă, în interpretarea dispoziţiilor art. 12 alin. (1) - (3) din Legea nr. 165/2013, în cazul persoanelor cărora li s-a recunoscut îndreptăţirea la reconstituire, dar nu s-a dispus reconstituirea pe un anume amplasament, trebuie să se respecte ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire sau au prioritate la reconstituirea dreptului de proprietate în natură. Înalta Curte a respins ca inadmisibilă această chestiune, apreciind că dispoziţiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 nu ridică probleme de înţelegere şi aplicare, fiind suficient de clare şi de explicite, în sensul că restituirea în natură se face persoanelor îndreptăţite în ordinea înregistrării cererilor iniţiale de restituire, legea nefăcând nicio distincţie. În cuprinsul deciziei menţionate au fost prezentate practica judiciară şi opiniile exprimate de diverse instanţe din ţară, din care se desprindea concluzia că ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale trebuie respectată în situaţia în care prin hotărâre judecătorească s-a dispus în mod generic reconstituirea dreptului de proprietate, fără indicarea unei anumite modalităţi de reparaţie, instanţa verificând doar calitatea persoanelor îndreptăţite şi întinderea dreptului de proprietate (paragraful 29). Într-un astfel de caz, în punerea în executare a hotărârii judecătoreşti, entităţile administrative vor fi ţinute să respecte ordinea de atribuire. S-a reţinut, în acelaşi timp, că „alta este însă situaţia în care prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în natură, uneori şi cu indicarea unui anumit amplasament. În acest caz este vorba despre executarea hotărârii judecătoreşti, şi nu de eludarea criteriului prevăzut la art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013“. Cu alte cuvinte, dacă o instanţă s-a pronunţat în sensul restituirii cu privire la anumite terenuri individualizate, entităţile administrative vor trebui să dea prioritate, sub aspectul ordinii de atribuire, beneficiarilor acestor hotărâri, nemaifiind ţinute să respecte ordinea prevăzută la art. 12 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, aşa cum impune art. 12 alin. (3) din acelaşi act normativ.
    20. Şi în cauza de faţă, la fel ca în cea soluţionată prin Decizia nr. 121 din 16 martie 2023, textul de lege criticat nu este direct incident în cursul soluţionării procesului aflat pe rolul instanţei a quo, ci în etapa ulterioară, a punerii în executare a hotărârii judecătoreşti ce urmează să fie pronunţată, norma juridică adresându-se comisiilor locale de fond funciar în sarcina cărora instituie obligaţia de respectare a unei anumite ordini de atribuire a terenurilor disponibile. Clarificarea înţelesului şi a modului de aplicare a diverselor prevederi de lege intră în competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu a Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, astfel motivată, fiind inadmisibilă.
    21. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora, pentru terenurile ocupate de izlazuri, regimul juridic şi categoria de folosinţă se pot schimba numai cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu acordul cetăţenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum local, autoarele excepţiei nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci sunt nemulţumite de faptul că autorităţile nu utilizează în practică această modalitate de schimbare a categoriei de folosinţă, deşi legea recunoaşte această posibilitate. Or, sub acest aspect, Curtea nu poate să cenzureze modalitatea în care diversele subiecte de drept înţeleg să aplice legea în mod concret la situaţii determinate.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    I. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Lavinia Herjenescu, Izabela-Susana Pană, Gabriela Pisarciuc şi Eleonora Calefariu în Dosarul nr. 1.118/842/2017 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile articolului unic pct. 4 (cu referire la abrogarea art. 11 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România) din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    II. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de aceleaşi autoare în acelaşi dosar al aceleiaşi instanţe.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

 5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016