Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 360 din 30 mai 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004     Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 360 din 30 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 598 din 25 iulie 2017

┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Valentina Bărbăţeanu │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, excepţie ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 43D/2016 al Curţii Constituţionale.
    2. La apelul nominal răspunde, pentru partea Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. din Bucureşti, domnul avocat Cristian Păuna, în calitate de apărător ales, cu delegaţie depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a transmis note scrise prin care solicită admiterea acesteia, precum şi judecata în lipsă.
    4. De asemenea, magistratul-asistent învederează Curţii că partea Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti, denumită în prezent Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. din Bucureşti, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, a transmis la dosar concluzii scrise prin care, în esenţă, arată că Legea nr. 198/2004 a fost adoptată cu respectarea prevederilor Constituţiei.
    5. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului părţii prezente, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Precizează că Legea nr. 198/2004 a fost abrogată, dar prevederile sale se aplică speţei în soluţionarea căreia a fost ridicată excepţia. Arată că legea, în ansamblul său, şi, în particular, art. 5 din aceasta au mai fost examinate de Curtea Constituţională, care a constatat constituţionalitatea acestora. Menţionează că cele două articole criticate îi asigurau autorului excepţiei tocmai posibilitatea de a intra în posesia despăgubirilor.
    6. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Observă că autorul acesteia este nemulţumit mai mult de modul de aplicare a dispoziţiilor legale criticate, acesta susţinând faptul că obţinerea despăgubirii este condiţionată pe nedrept de depunerea unei cereri. Arată că legea în ansamblul său, precum şi prevederile criticate au mai format obiect al excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constatând conformitatea acestora cu dispoziţiile Legii fundamentale.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    7. Prin Decizia civilă nr. 344/R/2015 din 9 noiembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 24.973/271/2014/a1, Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, excepţie ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti la plata unei sume de bani la care reclamantul se consideră îndreptăţit în urma exproprierii unui teren. Curtea Constituţională a fost sesizată prin decizia Curţii de Apel Oradea, pronunţată în soluţionarea recursului împotriva încheierii prin care Tribunalul Bihor a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată că obţinerea despăgubirilor este condiţionată de depunerea unei cereri, chiar şi atunci când transferul dreptului de proprietate a operat deja, statul devenind proprietar prin expropriere asupra terenului. Or, potrivit art. 44 alin. (3) din Constituţie, exproprierea poate avea loc doar după o prealabilă despăgubire, ceea ce presupune că transferul de proprietate poate opera după plata efectivă a despăgubirii, iar nu după recunoaşterea doar a unui drept la despăgubire, cu îndeplinirea anumitor condiţii şi cerinţe. Arată că, deşi despăgubirile se consemnează într-un cont deschis pe numele expropriatului, acesta nu are acces efectiv la banii din cont, întrucât nu i se comunică originalul recipisei de consemnare, adică singurul document în baza căruia ar putea să ridice banii, decât după depunerea cererii, respectiv după dovedirea dreptului de proprietate, în condiţiile în care terenul a fost deja expropriat. Susţine că nu ar mai fi necesar să facă dovada că este proprietar al terenului, deoarece nu ar mai fi avut loc nicio expropriere dacă nu ar fi fost proprietar. Ca atare, nu se poate vorbi despre o prealabilă despăgubire. Mai arată că, potrivit art. 15 din aceeaşi lege, transferul dreptului de proprietate operează la data plăţii despăgubirilor, aşadar simultan, iar nu anterior, prealabil. Totodată, textul prevede situaţia în care transferul nu operează la data plăţii despăgubirilor, ci la data consemnării acestora pe numele persoanei expropriate, care nu echivalează cu o plată, atât timp cât expropriatul nu are acces la acei bani. Autorul excepţiei precizează că expropriatorul are chiar posibilitatea de a retrage banii din cont, aşa cum s-a şi întâmplat în cazul său.
    9. Pe fondul cauzei, autorul excepţiei arată că a cerut instanţei de judecată să constate nulitatea absolută a hotărârii emise de Comisia Locală Sârbi, judeţul Bihor, pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 şi a procesului-verbal referitor la depunerea de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti a unei copii a recipisei de consemnare la dispoziţia acestuia a sumei cuvenite ca despăgubire. Precizează că nu a contestat şi cuantumul despăgubirilor, arătând, totodată, că acţiunea sa a fost respinsă. Ulterior, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti i-a solicitat să depună cerere pentru plata despăgubirilor, precum şi actele prevăzute de Legea nr. 198/2004 pentru dovedirea calităţii de proprietar, deşi aceste acte deja le depusese, punându-i, totodată, în vedere că nu i se pot elibera banii decât dacă va depune cerere pentru plata despăgubirilor.
    10. Curtea de Apel Oradea - Secţia I civilă apreciază că prevederile de lege criticate nu contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie.
    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    12. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând cele reţinute de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa (Decizia nr. 910 din 23 iunie 2009, Decizia nr. 1.648 din 15 decembrie 2009 sau Decizia nr. 577 din 4 mai 2010). Totodată, apreciază că din criticile autorului excepţiei rezultă, în special, probleme ce ţin de interpretarea şi aplicarea prevederilor legii în cauză, în condiţiile în care acesta susţine, în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, inclusiv faptul că, la aproape 7 ani de la expropriere, i se refuză plata despăgubirilor pe motiv că nu a formulat cerere şi nu şi-a dovedit dreptul de proprietate. Or, soluţionarea unor astfel de probleme revine competenţei instanţelor judecătoreşti, potrivit legii.
    13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susţinerile reprezentatului părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 31 mai 2004, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 31 octombrie 2008. Legea nr. 198/2004 a fost abrogată expres prin art. 35 lit. c) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010.
    16. Având în vedere că textele de lege criticate, deşi abrogate prin Legea nr. 255/2010, continuă să fie aplicabile cauzei deduse judecăţii, potrivit principiului tempus regit actum, în condiţiile în care exproprierea cu privire la care poartă litigiul în soluţionarea căruia a fost ridicată prezenta excepţie a avut loc în anul 2008, deci sub imperiul Legii nr. 198/2004, sunt aplicabile cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 30 august 2011, potrivit cărora sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. Autorul excepţiei critică textele de lege menţionate în următoarea redactare:
    - Art. 5 alin. (1), (2) şi (4):
    "(1) Plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate în baza prevederilor art. 4 alin. (1) se face în baza cererilor adresate de către titularii drepturilor reale, precum şi de către orice persoană care justifică un interes legitim.
(2) Cererea pentru plata despăgubirilor va conţine numele şi prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu, actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, împreună cu documentele doveditoare, originale şi/sau copii legalizate, va fi depusă, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul. (…)
(4) În cazul în care titularii drepturilor reale nu depun cererea şi/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) şi (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despăgubirile vor fi eliberate în condiţiile prezentei legi.“; "

    – Art. 6 alin. (2): „(2) La solicitarea comisiei, petentul are obligaţia să completeze documentaţia depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită despăgubirea în termen de 15 zile. În caz contrar, comisia va consemna despăgubirea pe numele solicitantului, însă plata acesteia se va face numai la data la care solicitantul îşi va dovedi dreptul în condiţiile prezentei legi.“

    17. În opinia autorului excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie potrivit cărora nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. din Bucureşti, denumită, în prezent, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere - S.A. din Bucureşti, potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 28 septembrie 2016, la plata unei sume de bani la care reclamantul, autor al prezentei excepţii de neconstituţionalitate, se consideră îndreptăţit în urma exproprierii unui teren, actualizată la zi potrivit cursului de schimb valutar, precum şi a unor daune interese şi daune moratorii.
    19. În esenţă, autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că obţinerea despăgubirilor pentru imobilul expropriat este condiţionată de depunerea unei cereri, însoţită de documente care să dovedească dreptul de proprietate. Susţine, totodată, că, deşi despăgubirile se consemnează într-un cont deschis pe numele expropriatului, acesta nu are acces efectiv la banii din cont decât după depunerea cererii, respectiv după dovedirea dreptului de proprietate, în condiţiile în care terenul a fost deja expropriat, ceea ce constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 44 alin. (3) din Constituţie, care permite exproprierea doar după plata prealabilă a despăgubirii corespunzătoare.
    20. Ţinând cont de succesiunea etapelor prevăzute de lege în ce priveşte exproprierea, Curtea constată că nu pot fi reţinute aceste critici, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.
    21. Astfel, Legea nr. 198/2004 stabileşte cadrul juridic pentru luarea unor măsuri de pregătire prealabilă a executării lucrărilor de construcţie de drumuri de interes naţional, judeţean şi local, printre acestea numărându-se şi exproprierea imobilelor aflate pe coridorul dedicat respectivelor lucrări.
    22. În redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004, declanşarea procedurii de expropriere a acestor imobile se aprobă prin hotărâre a Guvernului [art. 4 alin. (1) din lege]. Prin acelaşi act normativ se aprobă şi suma globală a despăgubirilor, termenul în care aceasta se virează într-un cont bancar deschis pe numele expropriatorului şi sursa de finanţare. Planul cu amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţă publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, unde rămâne afişat până la finalizarea procedurii de despăgubire, precum şi prin publicare într-un ziar local.
    23. Art. 7 din lege prevede că hotărârea de stabilire a despăgubirilor, emisă de o comisie - numită de expropriator conform art. 6 din lege - după verificarea dreptului de proprietate ori a altui drept real în temeiul căruia a fost formulată cererea de acordare de despăgubiri, se comunică petentului şi se afişează, în extras, la sediul consiliului local în raza căruia se află situat imobilul expropriat, precum şi la sediul expropriatorului.
    24. Potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 198/2004, criticate de autorul excepţiei, titularii drepturilor reale trebuie să solicite plata despăgubirilor pentru imobilele expropriate printr-o cerere însoţită de actele doveditoare referitoare la existenţa drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Această cerere, împreună cu documentele doveditoare, trebuie depusă, potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) în redactarea anterioară modificării operate prin Legea nr. 184/2008, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 4 alin. (1), la sediul consiliului local pe raza căruia se află imobilul.
    25. În ipoteza în care titularii drepturilor reale nu depun această cerere şi/sau documentele doveditoare, expropriatorul va notifica titularilor drepturilor reale sumele propuse pentru plata despăgubirilor şi le va consemna într-un cont bancar deschis pe numele acestora, potrivit art. 5 alin. (4) din lege, urmând ca plata acestora să se facă numai la data la care solicitantul îşi va dovedi dreptul în condiţiile legii.
    26. Art. 8 stabileşte că, în termen de 5 zile, dar nu mai târziu de 15 zile de la data emiterii hotărârii comisiei prevăzute la art. 6, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor reale asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora în condiţiile art. 5 alin. (4)-(6) şi ale art. 6 alin. (2).
    27. În ce priveşte pretinsa lipsă a caracterului prealabil al despăgubirii, Curtea reţine că art. 15 din Legea nr. 198/2004 este textul care dă expresie exigenţei constituţionale cuprinse în art. 44 alin. (3) pe care o invocă autorul excepţiei. Dispoziţiile legale menţionate precizează momentul la care operează transferul imobilelor din proprietatea privată în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, şi anume la data plăţii despăgubirilor pentru expropriere, în cazul în care persoana expropriată îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, respectiv formulează cererea de plată a despăgubirilor şi îşi dovedeşte dreptul de proprietate sau alt drept real asupra acelui imobil sau, după caz, la data consemnării acestora, în situaţia în care fie refuză cuantumul despăgubirii propuse şi îl contestă în faţa instanţei judecătoreşti, fie nu depune cererea de despăgubire şi/sau documentele doveditoare ale dreptului de proprietate sau ale altui drept real care să îi confere titularului dreptul de a solicita şi a obţine despăgubiri pentru imobilul expropriat. Suma va rămâne consemnată pe numele acestuia până la data dovedirii dreptului de proprietate sau a altui drept real corespunzător, prin depunerea documentelor doveditoare solicitate sau a hotărârii judecătoreşti prin care se confirmă calitatea de titular al dreptului real a persoanei care a formulat cererea de despăgubire.
    28. Aşadar, operaţiunea bancară a consemnării de către expropriator pe numele persoanei care susţine că este titularul dreptului real asupra imobilului supus exproprierii a sumei oferite ca despăgubire este asimilată îndeplinirii de către expropriator a obligaţiei de plată a acesteia, regula consemnării, prevăzută de art. 5 alin. (4) din Legea nr. 198/2004, criticat de autorul excepţiei, fiind aplicabilă situaţiei în care persoana care se pretinde titularul unui drept real asupra bunului situat pe coridorul de expropriere nu depune în intervalul prescris de lege cererea de plată şi documentele doveditoare ale dreptului de proprietate sau ale unui alt drept real.
    29. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea Constituţională şi prin Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 30 iulie 2012, prin care, soluţionând excepţia având ca obiect prevederile art. 15 din Legea nr. 198/2004, a statuat că transferul dreptului de proprietate operează întotdeauna ulterior consemnării despăgubirii la dispoziţia proprietarului sau a titularului altui drept real, în acord cu dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie.
    30. Textele de lege criticate de autorul prezentei excepţii nu fac altceva decât să instituie o condiţie formală pe care cel care pretinde că este titularul unui drept real asupra imobilului supus exproprierii trebuie să o îndeplinească în vederea dovedirii acestei calităţi. Cerinţa impusă de lege este firească, având ca scop determinarea persoanei care este în mod real îndreptăţită să primească despăgubirea şi evitarea situaţiei în care o persoană care nu este titular al unui drept real asupra imobilului în cauză să beneficieze în mod nejustificat de despăgubirea oferită pentru exproprierea bunului. Mai mult decât atât, chiar şi în cazul în care persoana care a solicitat despăgubirea nu prezintă dovezile referitoare la calitatea sa de proprietar sau titular al altui drept real asupra bunului, legea nu neagă dreptul acesteia la despăgubire, ci, prin art. 5 alin. (4) şi art. 6 alin. (2), stabileşte că despăgubirea va fi consemnată pe numele său, până la momentul la care va exista certitudinea că aceasta este într-adevăr titularul dreptului real.
    31. Prin urmare, nu poate fi reţinută critica formulată de autorul excepţiei, prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate fiind în concordanţă cu dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie care consacră posibilitatea exproprierii pentru cauză de utilitate publică doar cu plata unei drepte şi prealabile despăgubiri.
    32. De altfel, în contextul prezentei cauze, Curtea consideră că este relevant de amintit şi faptul că, prin Decizia nr. 617 din 12 iunie 2012, mai sus citată, pronunţându-se asupra constituţionalităţii prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 198/2004, potrivit căruia „expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii consemnate în condiţiile art. 5 alin. (4)-(8) şi ale art. 6 alin. (2) se poate adresa instanţei judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirii, sub sancţiunea decăderii, fără a putea contesta transferul dreptului de proprietate către expropriator asupra imobilului supus exproprierii“, Curtea Constituţională a constatat că reglementarea posibilităţii de a contesta în justiţie cuantumul despăgubirii consemnate pe numele expropriatului, fără a putea contesta şi transferul dreptului de proprietate către expropriator, se justifică din perspectiva scopului legitim mediat urmărit de legiuitor, şi anume realizarea unor lucrări de utilitate publică, de interes naţional sau local. Curtea a reţinut că există o altă cale de a pune în discuţie legalitatea procedurii de expropriere, şi anume prin posibilitatea conferită de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 de a contesta hotărârea Guvernului [sau a autorităţii publice locale, după caz] de declanşare a procedurii de expropriere, ca acte administrative ce pot fi supuse distinct controlului judecătoresc. Ca atare, Curtea a constatat că şi sub aspectul controlului judecătoresc exercitat asupra măsurii exproprierii, ce include atât declanşarea procedurilor, cât şi transferul efectiv al dreptului de proprietate, legiuitorul a stabilit proceduri speciale, în cadrul cărora părţile interesate îşi pot exercita în mod liber dreptul de acces la justiţie, dar cu respectarea stadiului în care se află procedura de expropriere.
    33. Prin aceeaşi decizie, Curtea a mai constatat că instituţia juridică a exproprierii presupune operaţiuni juridice complexe, caracterizate de existenţa unui cadru legal adecvat procedurilor de expropriere şi de stabilire a despăgubirilor, în vederea asigurării unor garanţii pentru titularul dreptului de proprietate privată, şi anume obligativitatea respectării unei proceduri prealabile transferului dreptului de proprietate privată, ale cărei etape sunt în mod riguros stabilite prin lege, precum şi asigurarea accesului la justiţie, în cazul în care titularul dreptului de proprietate privată asupra bunului supus exproprierii este nemulţumit de cuantumul despăgubirii estimate de către autoritatea publică beneficiară a lucrării de utilitate publică, care are calitatea de expropriator.
    34. În situaţia concretă a autorului prezentei excepţii de neconstituţionalitate, instanţele judecătoreşti au competenţa de a verifica în ce măsură fiecare dintre participanţii la procedura exproprierii, respectiv expropriatorul şi persoana care susţine că este titularul dreptului de proprietate sau a altui drept real asupra imobilului supus exproprierii, şi-au îndeplinit în mod corespunzător obligaţiile prescrise de lege, aşa cum au fost prezentate în cele de mai sus.
    35. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Valentin Iustin Popa în Dosarul nr. 24.973/271/2014 al Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1), (2) şi (4) şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcţie de autostrăzi şi drumuri naţionale, în redactarea anterioară Legii nr. 184/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bihor - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 mai 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice