Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 360 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 32/2023 privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 360 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 32/2023 privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 165 din 4 martie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Mihaela Ofelia Rodica Popescu în Dosarul nr. 3.196/63/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.245D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022 şi Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea din 16 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.196/63/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Mihaela Ofelia Rodica Popescu într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Baroul Dolj referitoare la intervenirea nedemnităţii în ceea ce priveşte exercitarea profesiei de avocat de către autoarea excepţiei.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, ulterior pronunţării Deciziei Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017, art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 a dobândit o redactare imprevizibilă, întrucât, deşi sa constatat neconstituţionalitatea sintagmei „de natură a aduce atingere prestigiului profesiei“, legiuitorul nu a stabilit în mod clar care infracţiuni se încadrează în această sintagmă. Se susţine că se încalcă şi principiul egalităţii, întrucât în alte legi speciale ce reglementează organizarea altor profesii juridice nu se regăsesc prevederi similare, care să instituie un caz de nedemnitate profesională determinat de condamnarea la pedeapsa închisorii pentru orice infracţiune intenţionată, indiferent de gravitatea acesteia sau de existenţa vreunei legături între fapta penală şi exercitarea profesiei. Se arată, de asemenea, că nici organele de conducere ale profesiei şi nici instanţele de judecată în faţa cărora se contestă actele emise de aceste organe de conducere nu dispun de repere de apreciere, fiind nevoite să constate în mod automat incidenţa cazului de nedemnitate şi să dispună, respectiv să confirme excluderea din profesie, indiferent de circumstanţele faptelor care au condus la pronunţarea unei hotărâri de condamnare la pedeapsa cu închisoare şi indiferent dacă acestea au legătură cu exercitarea profesiei sau dacă au aptitudinea de a aduce atingere prestigiului profesiei.
    6. Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    8. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând Decizia nr. 592 din 8 octombrie 2019, prin care Curtea Constituţională a arătat, printre altele, în ceea ce priveşte pretinsa discriminare între diferite categorii profesionale şi cea de avocat, că legiuitorul poate stabili grade diferite de severitate în ceea ce priveşte condiţiile de exercitare a unei profesii, în funcţie de importanţa interesului social protejat. În aceste condiţii, diversele categorii socioprofesionale se pot găsi în situaţii juridice diferite, fapt care justifică un tratament diferit.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, având următoarea redactare: „Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;“.
    12. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, a intrat în vigoare Legea nr. 32/2023 privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2023, în noua redactare, conţinutul normativ al art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 fiind următorul: „Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni, infracţiune pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puţin un an şi reprezentând infracţiune contra vieţii, infracţiune contra patrimoniului, infracţiune contra înfăptuirii justiţiei, infracţiune de corupţie sau de serviciu, infracţiune de fals, infracţiune care aduce atingere unor relaţii privind convieţuirea socială, infracţiune contra securităţii naţionale sau o infracţiune de genocid, contra umanităţii şi de război, dacă până la data verificării stării de nedemnitate nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea faptei;“.
    13. Având în vedere noua soluţie legislativă, diferită de cea criticată în cauză, precum şi cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, în redactarea anterioară acestei modificări.
    14. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii, în componenta privitoare la calitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Prin raportare la art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern şi art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului din Constituţie, se invocă şi art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale privind interzicerea generală a discriminării.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu soluţionarea prezentei excepţii, a fost pronunţată Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022, prin care instanţa de contencios constituţional a constatat că dispoziţiile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, în redactarea criticată şi în cauza de faţă, sunt neconstituţionale.
    16. În decizia menţionată, Curtea a observat că, prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, constatând că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este contrară dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut, în esenţă, că sintagma menţionată este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, având în vedere că nu se specifică în mod clar acele infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, iar necircumstanţierea expresă a acestora lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să decidă asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate a legii creează premisa aplicării sale în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare.
    17. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017, sintagma a cărei neconstituţionalitate a fost constatată prin aceasta şi-a încetat efectele juridice, ca urmare a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, în condiţiile în care legiuitorul nu a intervenit pentru a compatibiliza dispoziţiile art. 14 lit. d) din Legea nr. 51/1995 cu prevederile constituţionale, în sensul celor statuate prin decizia precitată. În consecinţă, Curtea a observat, prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, că pierderea calităţii de avocat ajungea să intervină pentru săvârşirea oricărei infracţiuni intenţionate prin care se constata, prin hotărâre judecătorească definitivă, vinovăţia inculpatului şi pentru care s-a dispus pedeapsa cu închisoarea, indiferent dacă instanţa a apreciat că se impune suspendarea executării acesteia.
    18. În absenţa intervenţiei active a legiuitorului, care să clarifice norma prin prisma celor statuate de Curtea Constituţională, s-a ajuns, aşadar, la o situaţie excesivă, contrară raţiunii avute în vedere de instanţa de contencios constituţional prin pronunţarea Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017, urmând să fie excluşi din profesie, în mod nediferenţiat, toţi avocaţii care au fost condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea oricărei infracţiuni intenţionate, deşi finalitatea acestei decizii a fost aceea de a conduce la sporirea garanţiilor juridice asigurate prin lege avocaţilor în ceea ce priveşte pierderea acestei calităţi, prin eliminarea riscului aplicării acestei măsuri în mod arbitrar.
    19. Ca atare, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, precitată, paragraful 27, că legiuitorul a nesocotit prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, ignorând efectele obligatorii ale Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 şi generând astfel un viciu de constituţionalitate mai grav, iar pentru restabilirea stării de constituţionalitate este necesar ca legiuitorul să clarifice şi să detalieze prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, pentru a îndepărta neconstituţionalitatea constatată prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, în spiritul celor precizate în considerentele acestei decizii.
    20. De altfel, ulterior, Parlamentul s-a conformat statuărilor Curţii Constituţionale, adoptând Legea nr. 32/2023, prin care a circumstanţiat care sunt acele infracţiuni pentru care intervine nedemnitatea de a exercita profesia de avocat.
    21. În acest context legislativ şi jurisprudenţial, având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale“ şi ţinând cont de faptul că Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, mai sus menţionată, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanţei de contencios constituţional în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, ce formează obiectul dosarului de faţă, a devenit inadmisibilă, ca urmare a deciziei de admitere menţionate şi a modificării legislative subsecvente.
    22. Curtea subliniază că, astfel cum a statuat prin numeroase decizii anterioare, de exemplu, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, sau Decizia nr. 318 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 9 august 2022, paragraful 20, în temeiul deciziei de admitere, soluţia de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca devenită inadmisibilă poate constitui motiv de revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea şi Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23).
    23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, în redactarea anterioară modificării acestora prin Legea nr. 32/2023 privind modificarea art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, excepţie ridicată de Mihaela Ofelia Rodica Popescu în Dosarul nr. 3.196/63/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 360 din 16 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"