Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 359 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 359 din 16 septembrie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 140 din 23 februarie 2026

Comenteaza legea


┌───────────────────┬──────────────────┐
│Elena-Simina       │- preşedinte      │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Asztalos           │- judecător       │
│Csaba-Ferenc       │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihai Busuioc      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Ioan Sebeni şi Maria Sebeni în Dosarul nr. 3.780/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.207D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că în determinarea despăgubirilor cuvenite pentru imobilele expropriate se ţine seama nu doar de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, ci trebuie avut în vedere şi calculul despăgubirilor stabilite de experţii evaluatori la o dată cât mai apropiată de momentul transferului dreptului de proprietate. Invocă şi cele statuate de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, în sensul constituţionalităţii prevederilor de lege criticate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea civilă din 25 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.780/117/2019, Tribunalul Cluj - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Ioan Sebeni şi Maria Sebeni într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii împotriva hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor cuvenite în urma exproprierii unor imobile proprietate privată în vederea realizării unei lucrări de utilitate publică de interes naţional.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că, în redactarea anterioară modificării Legii nr. 255/2010 prin Legea nr. 233/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, art. 22 prevedea că acţiunea prin care se contestă cuantumul despăgubirilor se soluţionează potrivit dispoziţiilor din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în ceea ce priveşte stabilirea despăgubirii, care prevedea că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor se va ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia. Or, prin art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, legiuitorul a limitat puterea de apreciere a instanţei şi a experţilor în ceea ce priveşte stabilirea cuantumului despăgubirilor doar la valorile cuprinse în expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. În acest fel, legiuitorul a mutat indirect momentul stabilirii despăgubirilor la alt moment decât cel al transferului dreptului de proprietate, respectiv în anul anterior, având în vedere modalitatea în care sunt stabilite valorile din expertizele camerei notarilor publici, care cuprind valorile minime consemnate pe piaţa imobiliară specifică în anul anterior. Or, o astfel de valoare nu poate însemna o dreaptă şi prealabilă despăgubire.
    6. Se mai susţine că s-a creat o inegalitate între cetăţeni, întrucât în cazul în care procedura de expropriere se face potrivit Legii nr. 33/1994 despăgubirea va fi stabilită ţinându-se seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, însă dacă procedura se realizează potrivit Legii nr. 255/2010, atunci în stabilirea despăgubirii instanţele vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici. Prin urmare, pentru aceeaşi expropriere şi aceeaşi atingere a dreptului de proprietate privată se stabilesc despăgubiri diferite.
    7. Tribunalul Cluj - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, prevederile de lege criticate încălcând dispoziţiile art. 16 şi 44 din Constituţie. În acest sens arată că expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici cuprind preţuri minimale în funcţie de zona în care sunt situate imobilele, preţuri sub care nu se pot tranzacţiona imobile din aceeaşi zonă, iar nu o evaluare a imobilului în funcţie de caracteristicile concrete ale acestuia, astfel că valoarea prevăzută de aceste grile notariale nu poate reprezenta o justă despăgubire pentru proprietarul expropriat.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 233/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conţinut:
    - Art. 5 alin. (1): „În vederea realizării lucrărilor prevăzute la art. 1 şi 2, expropriatorul prevăzut la art. 2 alin. (2) are obligaţia de a aproba prin hotărâre a Guvernului sau, după caz, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, potrivit legii, indicatorii tehnico-economici ai lucrărilor de interes naţional, judeţean şi local, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, amplasamentul lucrărilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, după caz, sursa de finanţare, precum şi declanşarea procedurii de expropriere a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, a listei proprietarilor aşa cum rezultă din evidenţele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile. Amplasamentul lucrării se aduce la cunoştinţa publică prin afişarea la sediul consiliului local respectiv, prin afişare pe pagina proprie de internet a expropriatorului şi va fi comunicat spre avizare şi recepţie Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Amplasamentul va fi materializat prin bornarea tuturor punctelor de coordonate care îl definesc pe acesta. Autorităţile administraţiei publice locale vor include coordonatele coridorului de expropriere în planurile urbanistice generale ale localităţilor. Actualizarea planurilor urbanistice generale ale localităţilor şi a regulamentelor locale de urbanism poate fi finanţată şi de către expropriator.“
    – Art. 11 alin. (8): „Raportul de evaluare se întocmeşte avându-se în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 77^1 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.“
    – Art. 22 alin. (6): „Experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.“

    12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi în art. 44 - Dreptul de proprietate privată.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că se critică, în esenţă, modul de stabilire a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele trecute în proprietatea statului ca urmare a exproprierii acestora pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, în special cu referire la faptul că reperul de evaluare îl reprezintă expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, iar nu preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării survenite prin Legea nr. 233/2018. Prin legea menţionată a fost eliminată din conţinutul normativ al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trimiterea la prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, ce statuau în mod inechivoc că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.
    14. În jurisprudenţa sa, Curtea a observat că Legea nr. 255/2010 instituie o procedură menită să asigure cadrul legal adecvat operaţiunilor de expropriere şi de stabilire a despăgubirilor, ca măsuri necesare realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local (a se vedea Decizia nr. 419 din 22 septembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 13 martie 2023, paragraful 18). În ceea ce priveşte dispoziţiile Legii nr. 255/2010 care reglementează modul de stabilire a despăgubirii, Curtea Constituţională a constatat că sunt apte să îi confere acesteia caracteristicile impuse de Legea fundamentală, şi anume de a fi dreaptă - adică echitabilă, corespunzătoare valorii imobilului - şi prealabilă. Sub acest aspect, Curtea a reţinut că procedura stabilirii despăgubirilor cuvenite proprietarilor sau titularilor altor drepturi reale asupra imobilelor expropriate se desfăşoară în două etape: o primă etapă la nivel administrativ, care debutează cu hotărârea Guvernului sau, după caz, a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, prin care se aprobă, printre altele, sumele individuale aferente despăgubirilor estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, precum şi termenul în care acestea se virează într-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispoziţia proprietarilor de imobile. În cadrul acestei etape, în termen de 20 de zile de la data notificării listei imobilelor ce urmează a fi expropriate, proprietarii au obligaţia prezentării la sediul expropriatorului, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 255/2010, în vederea stabilirii unei juste despăgubiri. Decizia de expropriere este emisă numai după realizarea acordului cu privire la cuantumul despăgubirii sau în termen de 5 zile de la expirarea termenului în care acordul ar fi trebuit realizat, astfel cum prevede art. 9 alin. (1) din aceeaşi lege.
    15. Ulterior acestor operaţiuni, proprietarii expropriaţi se pot adresa instanţelor judecătoreşti în vederea apărării drepturilor şi intereselor pe care le consideră lezate, prin intermediul dispoziţiilor art. 22 din Legea nr. 255/2010, care reglementează etapa judiciară a acordării despăgubirilor. Astfel, potrivit alin. (2) al articolului menţionat, expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirii fixate pe cale administrativă se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, revenind acesteia sarcina de a stabili dacă valoarea despăgubirii consemnate este una justă (a se vedea, în sensul celor arătate, de exemplu, Decizia nr. 44 din 26 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 1 aprilie 2021, paragrafele 17 şi 18, sau Decizia nr. 642 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 13 februarie 2024, paragrafele 13 şi 14).
    16. Examinând critica potrivit căreia, în etapa administrativă, valoarea despăgubirilor pentru imobilele expropriate este stabilită la nivelul valorilor cuprinse în expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici - astfel cum prevede art. 11 alin. (8) din Legea nr. 255/2010 -, care sunt inferioare valorii reale a bunurilor, Curtea a reţinut că etapa judiciară, ulterioară celei administrative, a fost concepută de legiuitor tocmai cu finalitatea de a asigura garanţii puternice şi suficiente pentru apărarea dreptului de proprietate în cursul procedurii exproprierii, în sensul compensării depline a pierderii suferite ca urmare a exproprierii. Astfel, pe lângă modalitatea diferită de desemnare a experţilor evaluatori, respectiv un expert numit de instanţă, unul desemnat de expropriator şi un al treilea din partea persoanelor care sunt supuse exproprierii [conform art. 22 alin. (5) din Legea nr. 255/2010], care dă satisfacţie şi proprietarilor expropriaţi, o deosebire esenţială rezultă din prevederile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate.
    17. Aceste prevederi legale au fost analizate şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care, prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021, a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că la determinarea cuantumului despăgubirilor se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, conform cărora „La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia“.
    18. Pentru a decide astfel, Înalta Curte a observat că evaluarea proprietăţilor imobiliare prin raportare la grila notarială este estimativă, realizată în termeni generali, care ţin seama de criterii mai largi, vizând unitatea administrativ-teritorială în care sunt situate şi categoria de folosinţă, iar nu de caracteristicile fiecărui imobil, care constituie în mod real criteriile în funcţie de care se realizează evaluarea concretă a acestora. Însă, odată declanşată etapa judiciară a procedurii de expropriere de către expropriatul nemulţumit de cuantumul despăgubirilor astfel stabilite, instanţa are de analizat dacă despăgubirile reflectă valoarea de circulaţie a bunului şi acoperă inclusiv prejudiciul produs prin expropriere. Cu alte cuvinte, evaluarea prin raportare la grila notarială realizată în faza administrativă a exproprierii nu mai poate fi aplicată tale quale în faza jurisdicţională. În interpretarea restrictivă a art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 s-ar ajunge la ipoteza absurdă în care valoarea imobilelor expropriate din cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale ar fi uniformă, indiferent de caracteristicile proprii ale fiecăruia (de exemplu, localizare, utilităţi, servituţi, căi de acces, front stradal, modalitate de exploatare propriu-zisă), ceea ce nu poate fi raţional admis.
    19. Ca atare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reţinut (la paragraful 149 din decizia citată) că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la stabilirea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trebuie interpretate extensiv şi, în consecinţă, corelate cu criteriile legale prevăzute de art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, aceasta fiind dezlegarea problemei de drept care conferă pe deplin expresie principiului fundamental al exproprierii, care impune existenţa unei drepte şi prealabile despăgubiri, consacrat de art. 44 alin. (3) din Constituţie.
    20. Totodată, Curtea Constituţională a apreciat că nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparaţie cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce, aşa cum au precizat atât Curtea Constituţională, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin deciziile mai sus citate, Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994, care reprezintă cadrul general al procedurii exproprierii şi care complineşte prevederile legii speciale, în măsura în care acestea sunt incomplete, lacunare (Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, paragraful 36).
    21. Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor citate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ioan Sebeni şi Maria Sebeni în Dosarul nr. 3.780/117/2019 al Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 5 alin. (1), ale art. 11 alin. (8) şi ale art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 septembrie 2025.

                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, DECIZIA nr. 359 din 16 septembrie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "
5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale"