Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
1. Pe rol se află pronunţarea asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) teza a doua (teza finală) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, excepţie ridicată, din oficiu, de către instanţa judecătorească în Dosarul nr. 2.006/2/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.724D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 31 martie 2022, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea a amânat pronunţarea, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru data de 5 mai 2022, apoi, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, pentru data de 17 mai 2022 şi, ulterior, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru data de 26 mai 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 16 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.006/2/2015/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 38 alin. (2) teza a doua (teza finală) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară. 4. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată, din oficiu, de către instanţa judecătorească într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal prin care a fost respinsă o cerere de anulare unei decizii emise, în temeiul dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000, de către Ministerul Justiţiei - Serviciul profesii juridice conexe. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 38 alin. (2) teza a doua (teza finală) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 sunt neconstituţionale în raport cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi (2) şi ale art. 41 alin. (1) din Constituţie, întrucât formularea sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate. Necircumstanţierea expresă a infracţiunilor a căror săvârşire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de expert tehnic judiciar lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a structurilor competente. La invocarea, din oficiu, a excepţiei de neconstituţionalitate se au în vedere şi considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat este neconstituţională. 6. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 38 alin. (2) teza a doua (teza finală) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 156/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 15 aprilie 2002, care au următorul cuprins: „(2) Radierea din evidenţă a experţilor tehnici judiciari se dispune din oficiu, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în caz de deces, în cazul în care au devenit inapţi din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activităţii de expert, precum şi în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei.“ 10. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) - Principiul legalităţii [în componenta privind calitatea legii], art. 16 alin. (1) şi (2) - Egalitatea în drepturi şi art. 41 alin. (1) - Munca şi protecţia socială a muncii. 11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că instanţa judecătorească a invocat excepţia de neconstituţionalitate, din oficiu, în considerarea faptului că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, întrucât necircumstanţierea expresă a infracţiunilor a căror săvârşire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de expert tehnic judiciar lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a structurilor competente, ceea ce ar fi contrar prevederilor Legii fundamentale, astfel cum s-a reţinut şi prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 225 din 4 aprilie 2017, precitată. 12. Faţă de această împrejurare, Curtea observă că, prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, precitată, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de avocat din cuprinsul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat „este neconstituţională şi contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate şi precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat. Prin urmare, necircumstanţierea expresă a infracţiunilor a căror săvârşire este de natură să aducă atingere prestigiului profesiei de avocat lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferenţiată a sancţiunii excluderii din profesie, în funcţie de aprecierea subiectivă a structurilor profesiei de avocat competente să aprecieze asupra cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei «de natură să aducă atingere prestigiului profesiei» de avocat din cadrul art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 creează astfel premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare.“ 13. Examinând cadrul legislativ cu privire la organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, Curtea reţine că, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000, cu modificările şi completările ulterioare, expertiza tehnică efectuată din dispoziţia organelor de urmărire penală, a instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu atribuţii jurisdicţionale, de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, precum şi la cererea persoanelor fizice sau juridice, constituie expertiză tehnică judiciară. În ceea ce priveşte exercitarea activităţii de expertiză tehnică, Curtea observă că aceasta se poate exercita la alegere de către experţii tehnici, individual sau în societăţi constituite potrivit legii, care au ca obiect de activitate efectuarea de expertize tehnice, iar calitatea de expert tehnic judiciar se dobândeşte în condiţiile prevăzute de lege. Persoanele care au primit această calitate sunt înscrise în tabelul nominal cuprinzând experţii tehnici judiciari, întocmit, pe specialităţi şi pe judeţe, de Biroul central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Ministerului Justiţiei. De la această regulă operează o excepţie, respectiv cetăţeanul unui alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi cetăţeanul român care au dobândit calitatea de expert tehnic judiciar într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European şi exercită profesia cu titlu permanent în unul dintre aceste state şi care pot profesa în România şi în mod temporar sau ocazional sunt exceptaţi de la procedura de înscriere în Tabelul nominal cuprinzând experţii tehnici judiciari. 14. Cu privire la răspunderi şi sancţiuni, Curtea constată că, potrivit aceluiaşi cadru legislativ reprezentat de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, cu modificările şi completările ulterioare, neefectuarea expertizei tehnice datorită unor cauze imputabile sau efectuarea acesteia cu nerespectarea dispoziţiilor legale atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală a expertului tehnic judiciar ori a expertului tehnic extrajudiciar vinovat. Experţilor tehnici judiciari vinovaţi de abateri comise în exercitarea activităţii de expert li se pot aplica de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în raport cu gravitatea abaterii săvârşite, următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment scris; suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice judiciare pe o perioadă cuprinsă între 3 luni şi un an; retragerea calităţii de expert tehnic judiciar. În situaţia în care împotriva expertului tehnic judiciar s-a pus în mişcare acţiunea penală pentru o infracţiune care aduce atingere prestigiului profesiei, se dispune suspendarea dreptului de a efectua expertize tehnice până la soluţionarea definitivă a cauzei. Dacă împotriva sa a fost pusă în mişcare acţiunea penală în vreo cauză penală sau dacă a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni, expertul tehnic judiciar sau specialistul are obligaţia de a comunica de îndată această situaţie Ministerului Justiţiei. Nerespectarea obligaţiei de comunicare constituie abatere disciplinară. Instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea au obligaţia de a comunica de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile de la emitere, direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei copii certificate ale documentelor prin care a fost dispusă punerea în mişcare a acţiunii penale sau condamnarea asupra unei persoane având calitatea de expert tehnic judiciar sau de specialist (art. 34,35,38^1 şi următoarele din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000). 15. Referitor la radierea din evidenţa experţilor tehnici judiciari, Curtea observă că această operaţiune se efectuează, potrivit art. 38 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, la cererea experţilor tehnici judiciari de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare din cadrul Ministerului Justiţiei. De asemenea, radierea din evidenţa experţilor tehnici judiciari se dispune, din oficiu, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare în caz de deces, în cazul în care au devenit inapţi din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activităţii de expert, precum şi în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. Astfel, legiuitorul a intenţionat/înţeles să pună sub incidenţa acestei sancţiuni - radierea din evidenţă a experţilor tehnici judiciari - doar săvârşirea de infracţiuni intenţionate, excluzându-le pe cele din culpă, în considerarea faptului că, în lipsa intenţiei din partea expertului tehnic judiciar, nu se poate ajunge la concluzia că acestuia îi sunt afectate probitatea şi corectitudinea. 16. În acest context, Curtea învederează că actul normativ ce reglementează organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, prevede radierea din evidenţă a experţilor tehnici judiciari, din oficiu, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesie, însă nu stabileşte sfera infracţiunilor cu intenţie care afectează sau nu afectează prestigiul profesiei de expert tehnic judiciar şi, implicit, care conduc la radierea din evidenţa experţilor tehnici judiciari. 17. Prin urmare, Curtea constată că măsura radierii din evidenţa experţilor tehnici judiciari, reglementată de art. 38 alin. (2) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, are natura unei măsuri legale sui generis, care intervine dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele două condiţii: să existe o hotărâre definitivă de condamnare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate; condamnarea respectivă să fie de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. Astfel, măsura radierii din evidenţa experţilor tehnici judiciari trebuie luată, în mod obligatoriu, independent de faptul dacă infracţiunea intenţionată a fost săvârşită sau nu în desfăşurarea activităţii de expert tehnic judiciar, întrucât legea nu distinge. Prin urmare, potrivit principiului ubi lex non distinquit, nec nos distinguere debemus, unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă. 18. De asemenea, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate nu stipulează care sunt acele infracţiuni intenţionate pentru a căror săvârşire şi, implicit, condamnare, expertul tehnic judiciar nu mai poate exercita profesia în cauză ca urmare a radierii din evidenţa experţilor tehnici judiciari, ceea ce conduce la împrejurarea ca un aspect esenţial, care este de natură să influenţeze gravitatea sancţiunilor aplicate - radierea din lista experţilor tehnici judiciari - să nu fie prevăzut în mod explicit prin lege, ci lăsat la aprecierea subiectivă a structurilor cu atribuţii în domeniu. Or, asemenea norme trebuie să respecte anumite cerinţe de stabilitate şi previzibilitate, în caz contrar fiind încălcat art. 1 alin. (5) din Constituţie, în componenta sa referitoare la previzibilitatea legii, întrucât persoana vizată nu este în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi nici să aibă reprezentarea corectă a faptului dacă urmează să fie radiată din lista în discuţie sau, dimpotrivă, poate rămâne în continuare şi poate exercita profesia de expert tehnic judiciar. 19. Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că o trăsătură esenţială a statului de drept o constituie supremaţia Constituţiei şi obligativitatea respectării legii, iar una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014). 20. Raportând considerentele de principiu antereferite la normele criticate, Curtea constată că legiuitorul are competenţa de a reglementa atât condiţiile pentru exercitarea unor profesii, cât şi de a stabili cazurile de încetare a acestora, respectiv de radiere din evidenţă a experţilor tehnici judiciari. Însă, în exercitarea actului de legiferare, astfel cum a reţinut Curtea şi prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, legiuitorului îi revine obligaţia ca, indiferent de domeniul în care îşi exercită această competenţă constituţională, să dea dovadă de o atenţie sporită în respectarea principiului clarităţii şi previzibilităţii legii. 21. Or, în ceea ce priveşte art. 38 alin. (2) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, Curtea constată că, pe lângă faptul că legiuitorul nu prevede în mod expres şi limitativ care sunt acele infracţiuni intenţionate a căror săvârşire va conduce la radierea, din oficiu, din evidenţa experţilor tehnici judiciari de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, nici nu circumstanţiază sfera infracţiunilor intenţionate. Prin urmare, persoanele vizate nu sunt în măsură să îşi adapteze conduita în mod corespunzător şi să aibă reprezentarea corectă a faptelor şi a situaţiei în care vor fi radiate din evidenţa experţilor tehnici judiciari. Or, această împrejurare este de natură a da naştere abuzurilor şi arbitrarului, având în vedere spectrul larg al infracţiunilor intenţionate prevăzute de Codul penal şi legile speciale, putând exista situaţii în care, pentru săvârşirea aceleiaşi infracţiuni intenţionate, să poată fi adoptate soluţii diferite cu privire la decizia menţinerii sau excluderii din profesia de expert tehnic judiciar prin radierea din oficiu, din tabelul în discuţie. 22. Ca atare, Curtea constată că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ de expert tehnic judiciar din cuprinsul art. 38 alin. (2) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 este neconstituţională şi contravine dispoziţiilor art. 1 alin. (5) coroborate cu ale art. 16 din Constituţie, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, având în vedere că nu sunt menţionate acele infracţiuni intenţionate care aduc atingere prestigiului profesiei de expert tehnic judiciar, ceea ce poate crea şi premisa aplicării acesteia în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. 23. Prin urmare, revine legiuitorului sarcina de a conferi normei legale criticate un conţinut normativ edificator şi de a stabili un cadru legislativ coerent şi lipsit de echivoc cu privire la condiţiile concrete în care intervine radierea din evidenţă a experţilor tehnici judiciari, care se dispune din oficiu, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. 24. În acest context, având în vedere premisa de la care s-a pornit, Curtea observă că, ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 519 din 26 mai 2022, paragrafele 21 şi 22, a constatat că legiuitorul nu a pus de acord textul legal ce a format obiectul controlului de constituţionalitate concretizat prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017 şi nu a intervenit în niciun fel, în intervalul de 5 ani de la momentul publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru a fixa într-o manieră clară şi explicită acele infracţiuni a căror săvârşire atrage nedemnitatea profesională a avocaţilor, deşi în paragraful 26 al Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 Curtea Constituţională a precizat expres că revine legiuitorului sarcina de a conferi normei legale criticate un conţinut normativ edificator şi de a stabili un cadru legislativ coerent şi lipsit de echivoc cu privire la condiţiile concrete în care intervine încetarea calităţii de avocat, prin excluderea din profesie, ca urmare a incidenţei cazului de nedemnitate prevăzut de art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995. Or, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, care să clarifice norma prin prisma celor statuate de Curtea Constituţională, s-a ajuns la o situaţie excesivă, contrară raţiunii avute în vedere de instanţa de contencios constituţional prin pronunţarea deciziei menţionate, urmând să fie excluşi din profesie, în mod nediferenţiat, toţi avocaţii care au fost condamnaţi definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârşirea oricărei infracţiuni intenţionate. 25. De asemenea, cu acel prilej, la paragraful 23 cuprins în Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, Curtea a observat că, prin comparaţie cu legislaţia aplicabilă altor categorii profesionale, devine cu atât mai evident caracterul disproporţionat al soluţiei legislative actuale, rezultată ca urmare a nepunerii în acord a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 cu cele statuate prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, potrivit căreia consecinţa săvârşirii oricărei infracţiuni intenţionate pentru care s-a dispus, prin hotărâre judecătorească definitivă, pedeapsa închisorii o reprezintă pierderea calităţii de avocat. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte calitatea de expert tehnic judiciar. 26. Prin urmare, având în vedere lipsa de claritate, precizie şi previzibilitate a sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ din cuprinsul art. 38 alin. (2) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, coroborată cu contextul jurisprudenţial creat în dinamica legislativă ca urmare a faptului că legiuitorul în situaţii similare nu a depus toate diligenţele şi nu a dat efectivitate prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, astfel cum s-a reţinut prin Decizia nr. 230 din 28 aprilie 2022, precitată, pentru a nu se genera un viciu de neconstituţionalitate mai grav, Curtea învederează că este necesar ca excepţia de neconstituţionalitate să fie admisă şi să se constate că sintagma „precum şi în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este neconstituţională. 27. Distinct de cele prezentate mai sus, în ceea ce priveşte menţionarea, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, a prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia „Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă“, Curtea învederează că, în jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul la muncă este un drept complex, iar libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă intră în conţinutul dreptului la muncă, Constituţia dând fiecărei persoane posibilitatea de a-şi alege profesia, meseria sau ocupaţia şi, desigur, de a-şi alege singură locul de muncă (Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). Însă, dispoziţiile constituţionale nu pot fi interpretate în sensul că orice persoană, oricând şi în orice condiţii, poate opta pentru exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricărui loc de muncă fără a avea pregătirea şi calificarea corespunzătoare ori fără a îndeplini condiţiile stabilite de legiuitor (Decizia nr. 545 din 7 decembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 25 ianuarie 2005). Prin urmare, stabilirea unor condiţii privind exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricărui loc de muncă nu este contrară prevederilor art. 41 din Constituţie. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în ceea ce priveşte exercitarea profesiei de expert tehnic judiciar ce se desfăşoară în condiţiile legii, în speţă fiind cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000, care, însă, astfel cum s-a arătat mai sus, trebuie să îndeplinească criteriile aferente principiului legalităţii în componenta privind calitatea legii. 28. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de către instanţa judecătorească în Dosarul nr. 2.006/2/2015/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că sintagma „precum şi în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ din cuprinsul art. 38 alin. (2) teza finală din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară este neconstituţională. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
