Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 354 din 11 mai 2017  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 354 din 11 mai 2017 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 804 din 11 octombrie 2017

┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- magistrat-asistent │
└─────────────────────┴─────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Gheorghe Hoţoi în Dosarul nr. 864/89/2016 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.121D/2016.
    2. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi, pentru partea Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, doamna consilier juridic Nicoleta-Alina Vîlcu, cu delegaţie depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul se află la al doilea termen de judecată, ca urmare a solicitării autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în şedinţa publică din data de 27 aprilie 2017, de amânare a dezbaterilor, în vederea pregătirii apărării. De asemenea menţionează că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită admiterea excepţiei.
    4. Curtea dispune a se face apelul şi în Dosarul nr. 1.227D/2016, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Dumitru Bivol în Dosarul nr. 10.596/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
    5. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi asistat de domnul avocat Flaviu Bărbuceanu, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că dosarul se află la al doilea termen de judecată, ca urmare a solicitării autorului excepţiei de neconstituţionalitate, în şedinţa publică din data de 4 mai 2017, de amânare a dezbaterilor, în vederea angajării unui apărător.
    7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie problema conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public şi părţile prezente arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.
    8. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.227D/2016 la Dosarul nr. 1.121D/2016, care este primul înregistrat.
    9. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul consilierului juridic prezent, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere faptul că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra prevederilor criticate în raport de aceleaşi dispoziţii constituţionale, spre exemplu prin Decizia nr. 64 din 16 februarie 2016.
    10. Având cuvântul, apărătorul ales prezent, în Dosarul nr. 1.227D/2016, solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, în timp, s-a pus problema suspendării unor drepturi câştigate prin Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, iar, ulterior, unele dintre drepturile prevăzute de acest act normativ au fost chiar anulate. Faţă de acestea consideră că dispoziţiile criticate încalcă prevederile art. 16 şi art. 22 din Constituţie, raportate şi la cele statuate prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014. Astfel, chiar dacă prin această decizie a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate, la paragraful 25, Curtea a reţinut că măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată pentru anii 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care aceasta afectează proporţionalitatea măsurii. Depune concluzii scrise.
    11. În continuare, având cuvântul, autorul excepţiei de neconstituţionalitate din Dosarul nr. 1.121D/2016 prezintă situaţia de fapt în care se află, precum şi circumstanţele care au condus la beneficiul prevederilor legale în materie cu privire la acordarea unor drepturi pentru persoanele care au participat la evenimente din decembrie 1989. În acest context arată că, deşi aceste evenimente s-au desfăşurat pe întreg teritoriul României, ca urmare a modificărilor legislative survenite în timp, de drepturile prevăzute prin legile speciale beneficiază numai anumite persoane, respectiv cele care ar proveni din „oraşele martir“.
    12. Reprezentantul Ministerului Public arată că, fără a contesta cele susţinute în precedent de autorul excepţiei de neconstituţionalitate, aspectele relevate nu pot fi soluţionate de către instanţa de contencios constituţional, aceasta neavând atribuţii de legiferare. Astfel că, sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Faţă de celelalte chestiuni invocate, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    13. Prin Încheierea din 26 mai 2016, pronunţată în Dosarul nr. 864/89/2016, Tribunalul Vaslui - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Gheorghe Hoţoi într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri referitoare la solicitarea acordării indemnizaţiei reparatorii prevăzute de Legea nr. 341/2004.
    14. Prin Sentinţa civilă nr. 9.333 din 23 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 10.596/3/2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Dumitru Bivol într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri referitoare la refuzul acordării unor drepturi referitoare la indemnizaţia reparatorie prevăzută de Legea nr. 341/2004.
    15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate instituie discriminări, deoarece, în timp ce destinatarii Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar au profitat în mod real de restabilirea drepturilor salariale şi de asigurări sociale faţă de nivelul avut anterior diminuării acestora, beneficiarii Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 [titlul legii la data sesizării (s.n.)] au beneficiat doar în mod formal de această restabilire. Astfel, prin neluarea în considerare a algoritmului de calcul al drepturilor, prevăzut de art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, diminuarea cu 15% a drepturilor beneficiarilor acesteia a persistat şi persistă. Totodată, discriminarea este susţinută şi prin prisma faptului că pentru toate categoriile sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat este utilizat la calculul drepturilor, inclusiv al pensiilor, indicatorul „câştigul salarial mediu brut“, în locul „salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat“, fiind menţinut la calculul indemnizaţiei ultimul salariu mediu cunoscut, respectiv cel al lunii octombrie 2010. Se creează discriminări şi între beneficiarii Legii nr. 341/2004, în sensul că, pentru unele categorii, operează neacordarea indemnizaţiei reparatorii, în timp ce pentru alte categorii se acordă indemnizaţia reparatorie.
    16. De asemenea, prin diminuarea, suspendarea şi neacordarea acestor indemnizaţii se aduce atingere dispoziţiilor art. 22 din Constituţie, indemnizaţia fiind singura sursă de venit existentă, art. 47 alin. (2) din Constituţie, respectiv dreptului la măsuri de asistenţă socială, restrângere care este lipsită de o justificare adecvată şi, prin urmare, se încalcă exigenţele prevăzute şi de art. 53 din Legea fundamentală privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.
    17. În fine, se susţine că promovarea dolosivă şi abuzivă a normelor de drept temporare prin care s-a menţinut diminuarea indemnizaţiei şi prin nerespectarea algoritmului de calcul al indemnizaţiei prevăzute de art. 4 şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004 se încalcă şi prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
    18. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate este invocată Decizia Curţii Constituţionale nr. 314 din 5 iunie 2014, prin care s-a statuat că „măsura suspendării anuale a plăţii drepturilor prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, măsură adoptată deja pentru trei ani consecutivi, 2012, 2013 şi 2014, nu poate fi repetată sine die, caz în care ar putea afecta proporţionalitatea măsurii“.
    19. Tribunalul Vaslui - Secţia civilă arată că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, un considerent esenţial fiind acela că beneficiile acordate prin Legea nr. 341/2004 nu reprezintă drepturi fundamentale protejate expres de Constituţie.
    20. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal consideră că prevederile legale criticate sunt conforme dispoziţiilor constituţionale invocate.
    21. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, sens în care invocă decizia Curţii Constituţionale nr. 366 din 24 septembrie 2013, neexistând elemente noi de natură să atragă schimbarea acestei jurisprudenţe.
    23. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere formulat anterior şi reţinut în deciziile Curţii Constituţionale, în sensul constituţionalităţii art. II art. 8 şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, având în vedere faptul că măsura criticată este justificată de raţiuni de politică bugetară.
    examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    24. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.
    25. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum reiese din actele de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. II art. 8, respectiv art. II art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate prevederile art. II art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, care au următorul cuprins:
    - Art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010: „(1) În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.“;
    – Art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010: „În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă.“

    26. Dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare în cursul anului 2012, la care fac trimitere dispoziţiile de lege criticate, aveau următorul cuprins: „De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.“, iar cele ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 prevedeau următoarele: „Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: [...] b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989; [...] 3. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989.“
    27. Deşi dispoziţiile de lege criticate şi-au încetat aplicarea anterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, având în vedere cele reţinute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, precum şi faptul că dispoziţiile de lege criticate continuă să îşi producă efectele în cauza în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează să analizeze constituţionalitatea prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010.
    28. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei, art. 47 alin. (2) referitor la formele de asigurări sociale şi art. 53 referitor la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi din Constituţie.
    29. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, Curtea observă că acestea au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 366 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 noiembrie 2013, Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, Decizia nr. 660 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 27 noiembrie 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, Decizia nr. 756 din 5 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2016, Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 603 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 23 decembrie 2016, Decizia nr. 64 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 9 mai 2016, Decizia nr. 630 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 12 ianuarie 2017, Decizia nr. 739 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 234 din 5 aprilie 2017 şi Decizia nr. 779 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 7 aprilie 2017, prin care Curtea Constituţională a respins, ca neîntemeiate, excepţiile de neconstituţionalitate.
    30. Curtea a reţinut, în esenţă, că indemnizaţiile la care prevederile legale criticate fac referire au un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. Curtea a apreciat, astfel, că nu poate fi reţinută pretinsa discriminare dintre beneficiarii Legii nr. 341/2004 şi celelalte categorii sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat, întrucât aceştia nu se află în situaţii juridice similare.
    31. În acest context, Curtea a observat că, în această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de Avocatul Poporului, şi a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010.
    32. Referitor la criticile vizând încălcarea dispoziţiilor art. 47 din Constituţie, Curtea a arătat că, în temeiul acestui text constituţional, legiuitorul este chemat să instituie un ansamblu de măsuri prin care statul să asigure protejarea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, atât prin reglementarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la securitate socială, dreptul la muncă - condiţie principală pentru un trai decent, dreptul la o salarizare echitabilă, dreptul la protecţia sănătăţii şi altele asemenea, cât şi prin drepturi care nu au o consacrare constituţională şi care tind către acelaşi obiectiv. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetăţenilor şi obligaţiilor corelative ale statului de a crea condiţiile necesare pentru creşterea calităţii vieţii este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituţie, legiuitorul este liber să aleagă măsurile prin care va asigura cetăţenilor un nivel de trai decent şi să stabilească condiţiile şi limitele acordării lor, în funcţie de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite şi de necesitatea îndeplinirii şi a altor obligaţii ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituţional. Or, dispoziţiile art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 se referă la drepturi ce nu sunt consacrate la nivel constituţional, neavând, în consecinţă, un caracter fundamental. Astfel, Curtea a reţinut că, deşi temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprie, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei, este incontestabil, acesta nu constituie totuşi, potrivit Constituţiei, o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi, astfel, de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Prin urmare, Curtea a observat că dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exerciţiului unor drepturi fundamentale.
    33. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Constituţie privind dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, Curtea a arătat că acestea nu au legătură cu conţinutul normativ al dispoziţiilor legale criticate, astfel că nu sunt incidente în cauză.
    34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.
    35. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gheorghe Hoţoi în Dosarul nr. 864/89/2016 al Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi de Dumitru Bivol în Dosarul nr. 10.596/3/2015 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. II art. 8 alin. (1) şi art. II art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Vaslui - Secţia civilă şi Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 11 mai 2017.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioniţa Cochinţu

    ----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice