Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 351 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 351 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 813 din 2 septembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache  │- preşedinte          │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela        │- judecător           │
│Ciochină       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristian       │- judecător           │
│Deliorga       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan│- judecător           │
│Licu           │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana  │- judecător           │
│Scântei        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan  │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina    │- judecător           │
│Stanciu        │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina   │- judecător           │
│Tănăsescu      │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila   │- judecător           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Cristina       │-                     │
│Teodora Pop    │magistrat-asistent-şef│
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de David Ioan Ciceo în Dosarul nr. 1.250/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia penală şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 908D/2021.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 29 mai 2025, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 5 iunie 2025. La data de 5 iunie 2025, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea a dispus amânarea pronunţării pentru data de 1 iulie 2025, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Încheierea din 19 februarie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 1.250/117/2017, Tribunalul Cluj - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de David Ioan Ciceo într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei autorului excepţiei sub aspectul comiterii infracţiunii de luare de mită.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, în privinţa admisibilităţii acesteia, sub aspectul legăturii dispoziţiilor legale criticate cu soluţionarea cauzei, se susţine că autorul prezentei excepţii are un interes procesual direct în soluţionarea acesteia, întrucât apărările formulate de avocatul coinculpatului contribuie, în mod nemijlocit, la realizarea cercetării judecătoreşti, influenţând astfel procesul stabilirii adevărului judiciar de către instanţa de judecată. În acest context se precizează că infracţiunea imputată autorului excepţiei de neconstituţionalitate este corelativă celei reţinute în sarcina coinculpatului (fiind vorba despre infracţiunile de luare de mită şi de dare de mită).
    5. Pe fondul excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine că dispoziţiile art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale, întrucât permit acoperirea, prin prezenţa avocatului ales, a oricărei nelegalităţi survenite în procedura de citare a inculpatului, instituind astfel prezumţia unei reprezentări efective. Se arată că o asemenea reglementare nu oferă suficiente garanţii de echitate, câtă vreme nu impune, ca premisă, existenţa unui fapt cunoscut din care să rezulte că inculpatul are cunoştinţă de procesul derulat împotriva sa şi că nu doreşte să îşi exercite drepturile procesuale proprii, drepturi care sunt distincte de cele ale avocatului său ales. Este invocată Directiva (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, potrivit căreia dreptul persoanelor acuzate de a fi prezente la proces constituie o garanţie a dreptului la un proces echitabil, iar renunţarea la acest drept trebuie să fie expresă sau tacită, dar neechivocă.
    6. Se arată că la dosarul cauzei în care a fost invocată prezenta excepţie de neconstituţionalitate nu există niciun element din care să rezulte că inculpatul a avut cunoştinţă de faptul că există un proces penal care se desfăşoară împotriva sa şi că nu doreşte să fie prezent personal în faţa instanţei de judecată pentru a-şi exercita drepturile procesuale proprii. Se arată, totodată, că ceea ce se ştie despre inculpat este faptul că se află în străinătate, că apărătorul acestuia a fost angajat de membrii familiei sale şi că acesta din urmă nu a luat niciodată legătura cu inculpatul. Or, inculpatul este cel care cunoaşte cel mai bine situaţia de fapt, motiv pentru care este cel mai în măsură să adreseze întrebări martorilor şi să formuleze cereri de probe. Este invocată Hotărârea din 25 noiembrie 1997, pronunţată în Cauza Zana împotriva Turciei, paragraful 68, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că obiectul şi scopul art. 6 din Convenţie, în ansamblul său, sunt de a conferi persoanei acuzate dreptul de a fi prezentă la dezbateri şi că paragraful 3 lit. c) şi d) ale art. 6 anterior menţionat garantează oricărui acuzat dreptul de a se apăra personal.
    7. Tribunalul Cluj - Secţia penală opinează că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. Se susţine, în esenţă, că argumentele formulate în motivarea excepţiei nu reprezintă reale critici de neconstituţionalitate, acestea vizând, în realitate, comunicarea defectuoasă dintre avocatul coinculpatului şi clientul acestuia.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Face trimitere în acest sens la considerentele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 429 din 21 octombrie 2004, nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 92 din 3 martie 2015, nr. 332 din 11 mai 2017, nr. 667 din 24 octombrie 2017, paragraful 14, nr. 824 din 11 octombrie 2012, nr. 514 din 30 iunie 2020, precum şi la Hotărârea din 25 septembrie 1992, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Croissant împotriva Germaniei, paragraful 27.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Înfăţişarea persoanei vătămate sau a părţii în instanţă, în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, dacă acesta din urmă a luat legătura cu persoana reprezentată, acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare.“
    13. Se susţine că textul criticat contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitoare la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (1) cu privire la accesul liber la justiţie şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, precum şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale cu privire la dreptul la un proces echitabil.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, într-adevăr, dispoziţiile legale criticate reglementează, în mod expres, doar în privinţa avocatului din oficiu condiţia ca acesta să fi luat legătura cu persoana reprezentată, noţiunea de avocat ales presupunând, per se, faptul că acesta din urmă a luat legătura cu clientul sau cu un reprezentant legal al acestuia care acţionează în sensul apărării drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanei reprezentate.
    15. În acest sens, potrivit dispoziţiilor art. 121 alin. (1) teza a doua din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, contractul de asistenţă avocaţială trebuie să îndeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenţii, iar conform art. 122 alin. (1) lit. b) din acelaşi statut acest contract trebuie să cuprindă, printre altele, datele de identificare ale clientului, indicându-se persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul.
    16. Aşadar, în cadrul procesului penal, în vederea asigurării apărării inculpatului, contractul de asistenţă avocaţială poate fi încheiat de către acesta din urmă, personal sau printr-un reprezentant legal/mandatar al său.
    17. Însă maniera concretă în care avocatul ales, angajat de către reprezentantul legal al inculpatului, realizează apărarea, respectiv faptul că acesta intră sau nu în contact direct cu inculpatul, şi cunoaşterea detaliilor cauzei sunt aspecte particulare, ce vizează domeniul interpretării şi aplicării legii şi care pot fi supuse controlului instanţei judecătoreşti competente, excedând, prin urmare, atribuţiilor Curţii Constituţionale.
    18. În ceea ce priveşte competenţa instanţei de contencios constituţional, aceasta, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată“.
    19. Pentru aceste considerente, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală este inadmisibilă.
    20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 353 alin. (1) teza finală din Codul de procedură penală, excepţie invocată de David Ioan Ciceo în Dosarul nr. 1.250/117/2017 al Tribunalului Cluj - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    Elena-Simina Tănăsescu
                    Magistrat-asistent-şef,
                    Cristina Teodora Pop


    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial,  DECIZIA nr. 351 din 1 iulie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016