Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 751 din 12 august 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina          │-                 │
│Bărbăţeanu         │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepţie ridicată de Daniel Piţurlea şi Violeta Piţurlea în Dosarul nr. 11.137/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.058D/2020.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că în cauză se critică modul în care instanţa de judecată a aplicat dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 460 din 12 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 11.137/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepţie ridicată de Daniel Piţurlea şi Violeta Piţurlea într-o cauză având ca obiect cererea de obligare a statului român, prin Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, în calitate de expropriator, la plata către reclamanţii expropriaţi a despăgubirilor reprezentând prejudiciul constând în lipsa de folosinţă a despăgubirilor acordate pentru imobilele expropriate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, deşi despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului plus prejudiciul produs, totuşi, instanţele judecătoreşti şi autorităţile care efectuează exproprierea înţeleg normele legale criticate în mod diferit, ceea ce înseamnă că, din perspectiva art. 1 din Constituţie, acestea nu sunt suficient de clare şi precise, fiind generatoare de prejudicii. Potrivit art. 44 alin. (3) din Constituţie, despăgubirea trebuie să fie dreaptă şi prealabilă, dar instanţa de apel a aplicat greşit şi abuziv legea specială referitoare la expropriere cu privire la persoanele expropriate prin hotărârea contestată. Procedând contrar prevederilor constituţionale, ostil şi ostentativ discriminatoriu, reprezentanţii expropriatorului au emis o decizie de expropriere neconstituţională, iar instanţele care au refuzat acoperirea prejudiciului integral, nu doar valoarea reală a imobilului expropriat, încălcându-se astfel dispoziţiile din Legea fundamentală şi din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care protejează dreptul de proprietate privată.
    6. Autorii excepţiei arată că, în speţă, despăgubirea pentru imobilul expropriat în anul 2008 nu a fost nici justă şi nici prealabilă. Acordarea de despăgubiri prin hotărâre judecătorească abia în anul 2018, într-un cuantum mai apropiat de realitate, denotă caracterul abuziv al procedurii administrative, prejudiciare, de expropriere. Susţin că prevederile legale criticate sunt lipsite de criterii clare şi corecte în ceea ce priveşte exproprierea, în măsura în care au consecinţele descrise mai sus. Totodată, se încalcă şi dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât nu este permis un recurs efectiv împotriva unei hotărâri judecătoreşti pronunţate cu exces de putere, contrar principiului legalităţii.
    7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    9. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 31 din 2 martie 2020 - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor referitoare la compatibilitatea despăgubirii stabilită în procedura prevăzută de Legea nr. 255/2010 cu daunele moratorii întemeiate pe prevederile art. 1.535 din Codul civil.
    10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, care au următorul conţinut normativ:
    - Art. 26:
    "(1) Despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite.
(2) La calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de expertiză, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în considerare şi dovezile prezentate de aceştia.
(3) Experţii vor defalca despăgubirile cuvenite proprietarului de cele ce se cuvin titularilor de alte drepturi reale.
(4) În cazul exproprierii parţiale, dacă partea de imobil rămasă neexpropriată va dobândi un spor de valoare ca urmare a lucrărilor ce se vor realiza, experţii, ţinând seamă de prevederile alineatului precedent, vor putea propune instanţei o eventuală reducere numai a daunelor."


    13. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 - Statul român, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 136 - Proprietatea. Se invocă şi dispoziţiile art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privitoare la protecţia proprietăţii private.
    14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în motivarea acesteia, autorii critică, pe de o parte, modul în care a fost emisă decizia de expropriere, cu privire la care susţin că ar fi fost „ostil şi ostentativ discriminatoriu“, şi, pe de altă parte, modul în care instanţa judecătorească a soluţionat procesul având ca obiect contestarea cuantumului despăgubirii şi repararea integrală a prejudiciului, care s-a făcut, conform opiniei autorilor excepţiei, reclamanţi în cauză, prin aplicarea greşită şi abuzivă a legislaţiei speciale referitoare la expropriere.
    15. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că legiuitorul român a consacrat principiul despăgubirii integrale a proprietarului expropriat, concluzie ce reiese din chiar cuprinsul art. 26 din Legea nr. 33/1994, şi a apreciat că prevederile legale criticate reprezintă o garanţie pentru proprietarul expropriat de a nu fi supus unei măsuri abuzive din partea autorităţilor statului, astfel încât despăgubirea acordată pentru exproprierea imobilului trebuie să reflecte valoarea de piaţă a acestuia la data întocmirii raportului de expertiză, nu o valoare anterioară, ci una contemporană realizării efective a exproprierii, tocmai pentru a asigura o reparaţie completă şi integrală pentru cel expropriat. Mai mult, Curtea a constatat că reglementarea internă în domeniul exproprierii este mai favorabilă decât cea consacrată prin art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece art. 26 din Legea nr. 33/1994 prevede că exproprierea cuprinde valoarea „reală“ a imobilului şi despăgubirile cuvenite proprietarului şi altor persoane îndreptăţite, iar la stabilirea despăgubirii se are în vedere preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele în aceeaşi unitate administrativ-teritorială, adică preţul de piaţă al acestora la momentul realizării efective a exproprierii (Decizia nr. 395 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 7 noiembrie 2013, şi Decizia nr. 307 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 26 iunie 2015, paragrafele 17 şi 18).
    16. În cauza de faţă, criticile de neconstituţionalitate sunt formulate din perspectiva unor elemente de fapt, care, în opinia autorilor excepţiei, au condus la stabilirea unei despăgubiri care nu corespunde exigenţei constituţionale de a fi dreaptă, impusă în art. 44 alin. (3) din Legea fundamentală. Or, Curtea Constituţională nu are competenţa de a aprecia cu privire la modul concret în care sunt aplicate în practica administrativă sau judiciară prevederile de lege ce formează obiect al excepţiilor de neconstituţionalitate, ci analizează constituţionalitatea acestora exclusiv prin raportare la dispoziţii şi principii din Legea fundamentală.
    17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, excepţie ridicată de Daniel Piţurlea şi Violeta Piţurlea în Dosarul nr. 11.137/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Valentina Bărbăţeanu

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 35 din 30 ianuarie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016