Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 348 din 23 mai 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi ale art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document

 DECIZIA nr. 348 din 23 mai 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi ale art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 940 din 22 noiembrie 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Fabian Niculae │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminiţa Nicolescu.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) şi ale art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Melinescu în Dosarul nr. 1.131/63/2016/a1.3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.534D/2017.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi judecarea în lipsă, şi că partea Inspecţia Judiciară a depus note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    4. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.637D/2017, nr. 2.807D/2017, nr. 598D/2018 şi nr. 849D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 411/44/2017/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, de Eugenia David în Dosarul nr. 2.253/216/2016/a2.1 al Judecătoriei Curtea de Argeş, de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi, în Dosarul nr. 13.579/233/2017/a1.1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, precum şi de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi, prin Marin Frunză, în Dosarul nr. 13.219/233/2013/a4 al Tribunalului Galaţi - Secţia civilă.
    5. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    6. Având în vedere obiectul excepţiei de neconstituţionalitate în dosarele mai sus menţionate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor nr. 2.637D/2017, nr. 2.807D/2017, nr. 598D/2018 şi nr. 849D/2018 la Dosarul nr. 2.534D/2017.
    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.637D/2017, nr. 2.807D/2017, nr. 598D/2018 şi nr. 849D/2018 la Dosarul nr. 2.534D/2017, care este primul înregistrat.
    8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Se arată că dispoziţiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate în nenumărate rânduri, Curtea constatând constituţionalitatea acestora.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    9. Prin Încheierea din 22 septembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 1.131/63/2016/a1.3, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) şi art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    10. Prin Încheierea din 17 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 411/44/2017/a1, Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    11. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 2.253/216/2016/a2.1, Judecătoria Curtea de Argeş a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    12. Prin Încheierea nr. 149 din 28 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 13.579/233/2017/a1.1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    13. Prin Încheierea din 31 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 13.219/233/2013/a4, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    14. Excepţia a fost invocată de Marin Melinescu, Marin Frunză, Eugenia David, Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi şi de Asociaţia de Locatari nr. 761 din Galaţi prin Marin Frunză, în dosare având ca obiect soluţionarea unor cereri de recuzare, respectiv a unor cereri de reexaminare a unor taxe judiciare de timbru.
    15. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prin dispoziţiile de lege criticate legiuitorul a limitat accesul liber la justiţie şi dreptul de a beneficia de un proces echitabil. Lipsa veniturilor necesare achitării taxei judiciare de timbru face imposibilă promovarea unei cereri de recuzare şi, implicit, soluţionarea cauzei de către o instanţă imparţială.
    16. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că aceste taxe împovărează financiar partea obligată să le suporte. Arată că în Hotărârea din 24 mai 2006, pronunţată în Cauza Weissman şi alţii împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o limitare a accesului la justiţie este conformă dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale când există un just raport de proporţionalitate între venitul asigurat de stat şi taxa aplicată. Or, suma stabilită ca venit minim pentru acordarea ajutorului public judiciar nu justifică raportul de proporţionalitate între mijloacele de existenţă a părţii împovărate şi scopul vizat de stat pentru administrarea justiţiei. Se mai arată că, prin condiţionarea exercitării dreptului la apărare prin intermediul procedurii recuzării de timbrarea prealabilă a cererii formulate în acest sens, se încalcă dreptul la apărare, care presupune exercitarea nestingherită a acestuia, necondiţionată de o astfel de taxă.
    17. De asemenea se mai arată că această taxă este discriminatorie, întrucât nu se aplică tuturor persoanelor deopotrivă, unii subiecţi de drept fiind scutiţi (de exemplu, Senatul, Camera Deputaţilor ori Guvernul României).
    18. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată. În opinia instanţei de judecată, cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, fiind la latitudinea legiuitorului să stabilească asemenea taxe cum este cea criticată.
    19. Referitor la susţinerea potrivit căreia taxa judiciară de timbru stabilită pentru soluţionarea cererilor de recurs ce vizează soluţia dată unei cereri de recuzare, de 100 lei, este într-un cuantum mult prea mare şi că ar constitui o piedică în calea justiţiabililor care se adresează justiţiei în scopul apărării drepturilor şi intereselor lor legitime, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie arată că, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, justiţiabilii cărora prin plata taxei judiciare de timbru le-ar fi pusă în pericol întreţinerea lor sau a familiei lor pot obţine scutiri, reduceri, amânări sau eşalonări de la plata taxelor judiciare de timbru, procedură pe care, de altfel, petentul a înţeles să o folosească în soluţionarea recursului.
    20. Curtea de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a motivat-o corespunzător, ci doar a făcut o înşiruire de articole, cu scopul evident de a tergiversa soluţionarea cauzei. Instanţa apreciază că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, prevederile criticate au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea Constituţională hotărând că stabilirea modalităţii de plată a taxelor judiciare de timbru, precum şi a cuantumului lor reprezintă o opţiune a legiuitorului, ce ţine de politica legislativă fiscală.
    21. Judecătoria Curtea de Argeş apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv deciziile nr. 32 din 21 ianuarie 2014, nr. 221 din 12 aprilie 2016 şi nr. 277 din 10 mai 2016.
    22. Judecătoria Galaţi - Secţia civilă apreciază că taxarea cererii de recuzare cu 100 lei nu contravine nici în fapt - prin cuantum, dar nici în drept -, prin limitarea intrinsecă a dreptului de petiţionare, drepturilor afirmate prin art. 1 alin. (3) şi alin. (5), art. 15 alin. (1) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie ori art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
    23. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că, în cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. Însă legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.
    24. Art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1) din Constituţie, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor.
    25. În sensul dispoziţiilor art. 45 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parţial sau proporţional, la cererea petiţionarului în cazul în care participantul la proces care a fost recuzat se abţine sau dacă cererea de recuzare ori de strămutare a fost admisă. Aşadar scopul legiuitorului de a taxa cererea de recuzare a fost pentru descurajarea acelor cereri formulate cu alte scopuri decât cele pentru care s-a reglementat instituţia recuzării.
    26. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    27. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, menţionând jurisprudenţa relevantă a Curţii Constituţionale, respectiv Deciziile nr. 508 din 5 decembrie 2013, nr. 32 din 21 ianuarie 2014, nr. 45 din 4 februarie 2014, nr. 573 din 16 octombrie 2014, nr. 221 din 12 aprilie 2016 şi nr. 277 din 10 mai 2016.
    28. În situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, tocmai ca o garanţie a liberului acces la justiţie, prin art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul a instituit posibilitatea ca persoanele fizice să poată beneficia de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
    29. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale, reiterând punctul său de vedere reţinut în Deciziile Curţii Constituţionale nr. 680 din 13 noiembrie 2014, nr. 8 din 15 ianuarie 2015, nr. 661 din 15 octombrie 2015, nr. 721 din 29 octombrie 2015 şi nr. 221 din 12 aprilie 2016.
    30. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    31. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    32. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie prevederile art. 9 lit. a) şi ale art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Din examinarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că, în realitate, obiectul acesteia îl constituie prevederile art. 9 lit. a) şi ale art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următorul conţinut:
    - Art. 9 lit. a):
    "Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:
    a) cereri de recuzare în materie civilă - pentru fiecare participant la proces - pentru care se solicită recuzarea - 100 lei;"

    – Art. 24 alin. (2) teza finală: „În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 lei; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 lei.“

    33. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) privind valorile supreme ale statului de drept, obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, precum şi calitatea legii, art. 11 privind dreptul internaţional şi dreptul intern, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) şi 2 teza a doua privind protecţia proprietăţii private, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, art. 56 privind justa aşezare a sarcinilor fiscale, art. 124 privind înfăptuirea justiţiei, precum şi ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea se invocă şi art. 1 privind obligaţia de a respecta drepturile omului, art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv, art. 14 privind interzicerea discriminării şi art. 17 privind interzicerea abuzului de drept din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi art. 8 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului potrivit căruia „orice persoană are dreptul la satisfacţia efectivă din partea instanţelor juridice naţionale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin constituţie sau lege“.
    34. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale atacate, prin raportare la critici asemănătoare, constatând că sunt constituţionale.
    35. Astfel, prin Decizia nr. 943 din 19 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2007, Curtea a statuat că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit, în cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecinţă, legiuitorul este îndreptăţit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părţile aflate în litigiu.
    36. De asemenea, prin Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005, Curtea a reţinut că art. 21 din Constituţie nu instituie nicio interdicţie cu privire la taxele în justiţie, fiind legal şi normal ca justiţiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfăşurată de autorităţile judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice“, a arătat Curtea, plata taxelor şi a impozitelor reprezintă o obligaţie constituţională a cetăţenilor. S-a reţinut, de asemenea, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanţa de judecată prin hotărârea pe care o pronunţă în cauză, plata acestora revenind părţii care cade în pretenţii.
    37. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere, prin însăşi natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări atât timp cât nu este atinsă însăşi substanţa sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudenţa sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricţii financiare cu privire la accesul unei persoane la justiţie, tocmai în interesul unei bune administrări a justiţiei.
    38. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiţie legală pentru începerea proceselor civile, obligaţia la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanţa judecătorească) este justificată, ca şi sancţiunea anulării acţiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora (Decizia nr. 155 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 9 mai 2005).
    39. În ceea ce priveşte susţinerea potrivit căreia ar putea exista situaţii în care părţile să nu poată plăti taxele judiciare de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora şi, în consecinţă, să nu se poată adresa justiţiei, Curtea constată că legiuitorul a instituit, prin dispoziţiile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanţei de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situaţii în care partea nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanţie a accesului liber la justiţie. Aprecierea legalităţii şi temeiniciei cererilor întemeiate pe dispoziţiile mai sus citate se realizează de către instanţa de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituţie şi legi, pe baza probelor care însoţesc aceste cereri.
    40. De asemenea, prin Decizia nr. 721 din 29 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 4 februarie 2016, paragrafele 21, 23, 24, 26 şi 27, Curtea a reţinut, în ceea ce priveşte criticile de neconstituţionalitate formulate prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituţie referitor la principiul egalităţii în drepturi, că s-a mai pronunţat asupra chestiunii scutirii instituţiilor statului de la plata taxei judiciare de timbru şi a statuat că, aşa cum rezultă din dispoziţiile constituţionale invocate, cetăţenii se bucură de drepturile prevăzute în Constituţie şi în legi, fiind egali în faţa acestora şi a autorităţilor publice, în timp ce autorităţile publice exercită atribuţiile ce le sunt stabilite de lege, potrivit competenţei lor, în realizarea funcţiilor pentru care sunt create. Principiul egalităţii în drepturi prevăzut de Constituţie pentru cetăţeni nu poate ca, prin extensie, să primească semnificaţia unei egalităţi între cetăţeni şi autorităţile publice. Aşa fiind, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă şi rezonabilă. Scutirea autorităţilor publice de la consemnarea vreunei cauţiuni pentru cererile, acţiunile şi orice alte măsuri pe care le îndeplinesc în vederea realizării creanţelor fiscale are o justificare obiectivă şi raţională, autorităţile respective - creditori bugetari - fiind finanţate de la bugetul de stat pentru a putea funcţiona, iar taxele respective se fac venit tot la bugetul de stat, astfel că ar fi absurd ca autorităţile în cauză să fie obligate (formal) să plătească din buget o taxă care revine aceluiaşi buget.
    41. Totodată, Curtea, în repetate rânduri, a stabilit că înfăptuirea justiţiei nu trebuie şi nu poate fi în toate cazurile gratuită (a se vedea Decizia nr. 87 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 12 februarie 2009, Decizia nr. 808 din 19 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 23 iunie 2009, şi Decizia nr. 358 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 6 decembrie 2013). Regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Atât obligaţia de plată a taxelor judiciare, cât şi excepţiile stabilite de lege se aplică deopotrivă tuturor cetăţenilor aflaţi în situaţii identice, precum şi tuturor litigiilor de aceeaşi natură, neexistând discriminări sau privilegii contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.
    42. De altfel, contribuţia justiţiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă faţă cheltuielilor pe care le presupun declanşarea şi susţinerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreţinere sau a familiei sale, poate beneficia de asistenţă judiciară, în condiţiile legii speciale privind ajutorul public judiciar (a se vedea Decizia nr. 425 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 625 din 26 august 2014).
    43. În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 56 alin. (2) referitoare la aşezarea justă a sarcinilor fiscale, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reţinută, întrucât prevederile de lege criticate sunt tocmai o aplicare a celor statuate prin normele constituţionale, iar cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii.
    44. Faţă de cele expuse anterior, Curtea nu a reţinut nici criticile formulate cu privire la încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5), care consacră obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor.
    45. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi dispozitivul deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    46. În ceea ce priveşte invocarea prevederilor constituţionale ale art. 148, Curtea constată faptul că autorii excepţiei de neconstituţionalitate nu îşi motivează criticile în raport cu celelalte dispoziţii din Legea fundamentală şi din actele internaţionale invocate. Aşa fiind, instanţa de contencios constituţional nu îşi poate aroga competenţa de a formula propriile critici, la care, ulterior, să şi răspundă. O simplă enumerare a prevederilor constituţionale şi a actelor internaţionale pretins încălcate prin ordonanţa de urgenţă criticată nu respectă exigenţele art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aşa încât nu echivalează cu o veritabilă critică de neconstituţionalitate.
    47. De asemenea, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu pun în discuţie restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale şi, prin urmare, dispoziţiile art. 53 din Constituţie nu au incidenţă în cauză.
    48. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Melinescu, Marin Frunză, Eugenia David, Asociaţia de Locatari nr. 761 Galaţi din Galaţi şi de Asociaţia de Locatari nr. 761 Galaţi din Galaţi prin Marin Frunză în Dosarul nr. 1.131/63/2016/a1.3 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 411/44/2017/a1 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 2.253/216/2016/a2.1 al Judecătoriei Curtea de Argeş, în Dosarul nr. 13.579/233/2017/a1.1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă, în Dosarul nr. 13.219/233/2013/a4 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că prevederile art. 9 lit. a) şi ale art. 24 alin. (2) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbre sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, Curţii de Apel Galaţi - Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, Judecătoriei Curtea de Argeş, Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 23 mai 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Fabian Niculae


    -----

Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice