Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 348 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 348 din 1 iulie 2025 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 1064 din 19 noiembrie 2025
Comenteaza legea

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache      │- preşedinte      │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină   │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga  │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan    │- judecător       │
│Licu               │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana      │- judecător       │
│Scântei            │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan      │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina       │- judecător       │
│Tănăsescu          │                  │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila       │- judecător       │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin     │-                 │
│                   │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 5.447/99/2018/a3 al acestei instanţe şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.319D/2020.
    2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 29 aprilie 2025, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioana Codruţa-Dărângă, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, Curtea a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 15 mai 2025, respectiv pentru data de 5 iunie 2025 când, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, a amânat pronunţarea pentru data de 1 iulie 2025, când a pronunţat prezenta decizie.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    3. Prin Decizia nr. 523 din 8 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 5.447/99/2018/a3, Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată, din oficiu, de instanţa judecătorească, în cadrul soluţionării recursului formulat împotriva unei încheieri prin care a fost admisă cererea de recuzare formulată împotriva unui expert judiciar.
    4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţia legală criticată este neconstituţională în lipsa unei căi de atac adecvate care să verifice legalitatea încheierii de admitere a cererii de recuzare, în sensul de acces efectiv la justiţie al persoanei împotriva căreia a fost luată o sancţiune, respectiv, raportat la cauza de faţă, al expertului tehnic judiciar.
    5. Se arată că, pe baza raportului expertului sau a punctului de vedere al acestuia, instanţa judecătorească lămureşte împrejurări de fapt necesare soluţionării cauzei. În acest context, mecanismul cererii de recuzare a expertului desemnat de către instanţa judecătorească pare a fi diferit de cel al judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi, asistenţilor judiciari şi grefierilor, chiar dacă recuzarea expertului are la bază aceleaşi motive ca ale judecătorilor. Însă, soluţionarea cererii de recuzare a experţilor se face în şedinţă publică, cu citarea expertului recuzat şi a părţilor, fapt ce relevă că legiuitorul s-a abătut de la regimul soluţionării cu celeritate al cererii de recuzare, reglementat prin art. 51 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
    6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Încheierea prin care s-a încuviinţat sau s-a respins abţinerea, cea prin care s-a încuviinţat recuzarea, precum şi încheierea prin care s-a respins recuzarea în cazul prevăzut la art. 48 alin. (3) nu sunt supuse niciunei căi de atac.“
    10. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate sunt invocate prevederile constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie. De asemenea, se invocă şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea dreptului omului şi a libertăţilor fundamentale.
    11. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că experţii reprezintă auxiliari ai justiţiei care, de cele mai multe ori, întocmesc rapoarte sau formulează opinii specializate în domenii ce necesită pregătire, informaţii şi cunoştinţe de specialitate, care nu sunt cunoscute aprofundat de către judecător. Opinia experţilor desemnaţi într-o cauză poate fi decisivă pentru soluţionarea acesteia. În aceste condiţii, legiuitorul a prevăzut că expertul are dreptul să fie remunerat echitabil pentru activitatea prestată prin efectuarea unei expertize în condiţiile art. 330-340 din Codul de procedură civilă şi ale Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000. Însă, corelativ, încălcarea obligaţiilor ce îi revin conduce la aplicarea de sancţiuni, precum aplicarea de amenzi judiciare [art. 187 alin. (1) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură civilă] sau chiar înlocuirea cu obligarea restituirii în tot sau în parte a sumelor primite pentru activitatea de expertiză [art. 22^1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2000]. De asemenea, legiuitorul a considerat necesară instituirea unor garanţii suplimentare prin acordarea posibilităţii de a recuza experţii cu privire la care se ivesc dubii referitoare la corectitudinea lor. Potrivit art. 332 din Codul de procedură civilă, experţii numiţi pentru lămurirea acelor împrejurări de fapt cu privire la care instanţa consideră necesară cunoaşterea părerii unor specialişti pot fi recuzaţi pentru aceleaşi motive pentru care se pot recuza şi judecătorii, astfel încât, în ceea ce priveşte motivele de recuzare, experţii sunt asimilaţi judecătorilor.
    12. Cererea de recuzare se formulează de partea care cunoaşte motivul de recuzare fie în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul există la acel moment, fie în termen de 5 zile de la data ivirii motivului, dacă apariţia sa este ulterioară [art. 332 alin. (2) din Codul de procedură civilă]. La soluţionarea cererii de recuzare sunt citate atât părţile, cât şi expertul a cărui recuzare se solicită [art. 332 alin. (3) din Codul de procedură civilă].
    13. În legătură cu procedura de soluţionare a cererii de recuzare a expertului, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că trimiterea generală pe care textul art. 332 din Codul de procedură civilă o face cu privire la motivele de recuzare a judecătorilor vizează o aplicare similară a acestora şi procedurii de recuzare a experţilor (Decizia nr. 733 din 4 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 7 februarie 2022, paragraful 14). Ca atare, încheierea prin care a fost admisă cererea de recuzare nu poate, în condiţiile art. 53 din Codul de procedură civilă, să fie supusă niciunei căi de atac.
    14. Acest lucru nu contravine însă accesului liber la justiţie, întrucât judecarea cererii de recuzare nu constituie o acţiune de sine-stătătoare, având ca obiect realizarea sau recunoaşterea unui drept subiectiv, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, al cărei scop este tocmai asigurarea desfăşurării normale a judecăţii, iar nu împiedicarea accesului la justiţie.
    15. Totodată, astfel cum s-a arătat mai sus, la soluţionarea cererii de recuzare sunt citate, în condiţiile art. 332 alin. (3) din Codul de procedură civilă, atât părţile, cât şi expertul, ocazie cu care îşi pot prezenta susţinerile în faţa unei instanţe judecătoreşti şi îşi pot formula apărările pe care le consideră necesare.
    16. În consecinţă, dispoziţiile procedurale care reglementează calea de atac împotriva încheierii de admitere a cererii de recuzare se circumscriu domeniului de reglementare a procedurii de judecată care, potrivit art. 126 din Constituţie, este atributul exclusiv al legiuitorului. Constituţia nu cuprinde prevederi care să reglementeze căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, statuând în art. 129 că acestea se exercită „în condiţiile legii“. Accesul la justiţie nu presupune şi accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, iar instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, deci şi reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură (a se vedea în acest sens Decizia nr. 138 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 22 august 2018, paragraful 23).
    17. Prin urmare, faptul că legiuitorul a prevăzut pentru procedura recuzării experţilor un regim similar cu cel al recuzării judecătorilor nu este de natură să contravină vreunui drept fundamental, ci se încadrează în marja de opţiune a acestuia.
    18. În continuare, referitor la garanţiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Convenţie, Curtea reţine că acestea nu sunt aplicabile în procedura de soluţionare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluţionarea în fond a cauzei, el nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. În acest sens se observă Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronunţată în Cauza Schreiber şi Boetsch împotriva Franţei, prin care s-a reţinut că procedura de recuzare a unui judecător este o procedură incidentală şi independentă de procedura principală. Dreptul de a obţine înlocuirea unui judecător nu este un drept cu caracter civil, iar eventuala aplicabilitate a art. 6 la procedura principală nu poate conduce, prin similitudine, la aplicabilitatea acestuia şi în privinţa procedurii de recuzare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 38 din 31 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, paragraful 23).
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată din oficiu de Curtea de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 5.447/99/2018/a3 al acestei instanţe şi constată că dispoziţiile art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Iaşi - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 1 iulie 2025.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    pentru MARIAN ENACHE,

    în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează


                    ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 348 din 1 iulie 2025

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
DESCARCATI GRATUIT
Raportul Special
"5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016