Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Kerezsi József în Dosarul nr. 3.612/197/2016 al Judecătoriei Braşov şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.406D/2016. 2. La apelul nominal se prezintă, personal, autorul excepţiei de neconstituţionalitate, lipsind celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia şi prezintă aspecte referitoare la fondul litigiului. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens arată că modalitatea de stabilire a competenţei teritoriale a instanţelor de judecată pentru introducerea cererilor de chemare în judecată nu aduce atingere dreptului părţilor de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil. De asemenea, menţionează jurisprudenţa Curţii referitoare la dispoziţiile legale similare din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv Decizia nr. 979 din 25 iunie 2009. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 14 decembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 3.612/197/2016, Judecătoria Braşov a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 alin. (1) şi art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Kerezsi József, într-o cauză având ca obiect uzucapiune. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilesc ca regulă generală faptul că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. Prin aplicarea acestor dispoziţii se creează în mod mecanic şi evident excluderea posibilităţii alegerii instanţei în mod liber de către reclamant. 7. În continuare, referitor la dispoziţiile art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă, se arată, în esenţă, că legiuitorul a stabilit că, în cazul în care imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea de chemare în judecată se va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă domiciliul sau reşedinţa acestuia se află în aceste circumscripţii, iar, în caz contrar, legiuitorul se contrazice, acceptând în mod necondiţionat regula stabilirii competenţei instanţei de judecată în funcţie de circumscripţia în care se află imobilul. 8. Aşadar, se apreciază că mecanismul stabilirii şi determinării instanţei competente în funcţie de locul situării imobilului şi al domiciliului pârâtului exclude şi limitează, în mod nelegal, dreptul procesual al reclamantului de a alege în mod liber instanţa din circumscripţia domiciliului acestuia. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece încalcă atât principiul securităţii raporturilor juridice, cât şi dreptul la un proces echitabil. 9. Judecătoria Braşov, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 12. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 107 alin. (1): „Cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.“; – Art. 117 alin. (2): „Când imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, cererea se va face la instanţa domiciliului sau reşedinţei pârâtului, dacă aceasta se află în vreuna dintre aceste circumscripţii, iar în caz contrar, la oricare dintre instanţele în circumscripţiile cărora se află imobilul.“. 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiţie astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 107 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilesc instanţa competentă din punct de vedere teritorial să soluţioneze litigiile dintre părţi, şi anume cea de la domiciliul sau sediul pârâtului, în absenţa unei norme contrare. În litigiile privitoare la imobile, legiuitorul a stabilit, prin art. 117 alin. (1) din Codul de procedură civilă, o competenţă teritorială exclusivă, instituită printr-o normă imperativă de ordine publică, instanţa competentă fiind cea pe teritoriul căreia se află imobilul. Dacă imobilul este situat în circumscripţiile mai multor instanţe, legiuitorul a prevăzut, prin art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă, o competenţă alternativă, în sensul că cererea va putea fi introdusă la oricare dintre aceste instanţe. Însă, dacă pârâtul îşi are domiciliul sau reşedinţa în una dintre aceste circumscripţii, cererea va fi introdusă la instanţa competentă din această circumscripţie. 18. Prevederile criticate reglementează conduita reclamantului în faza preprocesuală, stabilind cadrul şi limitele în care acesta poate sesiza instanţa cu cererea de chemare în judecată. În ceea ce priveşte susţinerea conform căreia există o inegalitate de tratament aplicabil, sub acest aspect, părţilor din proces, Curtea reţine că această critică este neîntemeiată, având în vedere că poziţia juridică a reclamantului care declanşează procesul este total diferită de cea a pârâtului chemat în judecată prin acţiunea introdusă de reclamant. Mai mult, în condiţiile în care însăşi legea stabileşte instanţa competentă şi limitele în care reclamantul îşi poate exercita dreptul de opţiune, Curtea constată că susţinerile autorului excepţiei potrivit cărora dispoziţiile criticate ar sta la baza pronunţării unei hotărâri arbitrare nu pot fi primite. Stabilirea prin prevederile legale criticate a competenţei teritoriale alternative nu aduce atingere, sub nicio formă, dreptului părţilor de a beneficia de un proces echitabil şi nu afectează imparţialitatea justiţiei. 19. În fine, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, procedura de judecată este prevăzută de lege, astfel încât stabilirea regulilor referitoare la competenţa teritorială imperativă şi/sau alternativă, precum şi la părţile care au dreptul de a alege reprezintă o atribuţie exclusivă a legiuitorului. 20. Totodată, Curtea observă că, din criticile formulate, reiese că autorul excepţiei este nemulţumit de faptul că nu poate introduce acţiunile pe rolul instanţei competente din circumscripţia în care îşi are domiciliul/sediul în calitate de reclamant. Or asemenea critici nu se pot converti într-un fine de neconstituţionalitate, autorul excepţiei urmărind, în realitate, obţinerea unei soluţii legislative favorabile situaţiei sale particulare. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Kerezsi József în Dosarul nr. 3.612/197/2016 al Judecătoriei Braşov şi constată că dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Braşov şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 22 mai 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
