Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 346 din 20 mai 2021  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 346 din 20 mai 2021 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 792 din 18 august 2021

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de MariusGabriel Bejenariu în Dosarul nr. 6.133/193/2017 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 109D/2018.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în esenţă, respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Sentinţa civilă nr. 8.322 din 13 decembrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 6.133/193/2017, Judecătoria Oradea - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Marius-Gabriel Bejenariu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei plângeri contravenţionale.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, prin care s-au înfiinţat în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală structurile de control antifraudă, sunt neclare, deoarece reglementează cu privire la competenţe ce se suprapun cu acelea ale structurilor de inspecţie fiscală din cadrul direcţiilor regionale fiscale. Consecinţa este că o persoană poate fi supusă aceluiaşi tip de control exercitat de către două structuri care, teoretic, au obiective şi misiuni diferite, ceea ce aduce atingere principiului unicităţii controlului fiscal.
    6. Se mai susţine că un alt element neclar este acela că din aplicarea art. 6 coroborat cu art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 rezultă că structurile de control antifraudă, care sunt organe de control administrativ, pot sesiza organele de urmărire penală, iar concluziile controlului efectuat pot constitui probă în procesul penal. Prin urmare, nu este clar când anume o persoană controlată află că este obiectul unei anchete penale sau obiectul unui control administrativ - fiecare dintre acestea presupunând exercitarea unor drepturi şi obligaţii specifice: dreptul de a nu se autoincrimina sau dreptul la tăcere, în dreptul penal, şi obligaţia de a coopera cu organele de control, în cazul controlului administrativ.
    7. Totodată se susţine că din etapele unui control antifraudă fiscală decurg mai multe probleme majore, după cum urmează: conform poziţiei inspectorilor antifraudă, procesele-verbale nu sunt acte administrative-fiscale şi nu pot fi contestate, astfel încât se încalcă art. 21 alin. (1) din Constituţie şi art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; deşi procedura are caracter „represiv“, fiind vorba despre „acuzaţii în materie penală“, inspectorii antifraudă nu respectă garanţiile prevăzute de art. 6 paragrafele 2 şi 3 din Convenţie; respectarea dreptului la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este iluzorie, deoarece legea internă nu prevede niciun termen în care se poate finaliza controlul antifraudă şi nici pentru măsurile ulterioare, cum sunt desfăşurarea unei inspecţii fiscale ori soluţionarea dosarului penal.
    8. În final, se susţine că dreptul de proprietate al contribuabililor este încălcat, întrucât aceştia trebuie să suporte consecinţele juridice ale estimării unor obligaţii fiscale şi, mai ales, incertitudinea referitoare la momentul definitivării acestor obligaţii fiscale, dar şi consecinţele instituirii unor măsuri asigurătorii sine die.
    9. Judecătoria Oradea - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece inspectorii antifraudă acţionează în temeiul unui act normativ clar şi previzibil, iar petentul a formulat o plângere contravenţională împotriva procesului-verbal întocmit de aceştia în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate.
    CURTEA,
    examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 29 iunie 2013, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 144/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 777 din 24 octombrie 2014, dispoziţii care au următorul cuprins:
    "În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, personalul prevăzut la alin. (1) are dreptul:
    a) să efectueze controale în toate spaţiile în care se produc, se depozitează sau se comercializează bunuri şi servicii ori se desfăşoară activităţi care cad sub incidenţa actelor normative naţionale, inclusiv transpuse din legislaţia comunitară, în vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care sunt interzise de acestea;
    b) să verifice, în condiţiile legii, respectarea reglementărilor legale privind circulaţia mărfurilor pe drumurile publice, pe căi ferate şi fluviale, în porturi, gări, autogări, aeroporturi, interiorul zonelor libere, în vecinătatea unităţilor vamale, antrepozite, precum şi în alte locuri în care se desfăşoară activităţi economice;
    c) să verifice legalitatea activităţilor desfăşurate, existenţa şi autenticitatea documentelor justificative în activităţile de producţie şi prestări de servicii ori pe timpul transportului, depozitării şi comercializării bunurilor şi să aplice sigilii pentru asigurarea integrităţii bunurilor;
    d) să dispună măsuri, în condiţiile legislaţiei fiscale, cu privire la confiscarea, în condiţiile legii, a bunurilor a căror fabricaţie, depozitare, transport sau desfacere este ilicită, precum şi a veniturilor realizate din activităţi comerciale ori prestări de servicii nelegale şi să ridice documentele financiar-contabile şi de altă natură care pot servi la dovedirea contravenţiilor sau, după caz, a infracţiunilor;
    e) să dispună, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (Codul de procedură fiscală), luarea măsurilor asigurătorii ori de câte ori există pericolul ca debitorul să se sustragă de la urmărire sau să îşi ascundă, să îşi înstrăineze ori să îşi risipească patrimoniul, iar dacă în desfăşurarea activităţii specifice constată împrejurări privind săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală în domeniul evaziunii fiscale, să sesizeze organele de urmărire penală;
    f) să legitimeze şi să stabilească identitatea administratorilor entităţilor controlate, precum şi a oricăror persoane implicate în săvârşirea faptelor de fraudă şi evaziune fiscală şi vamală constatate şi să solicite acestora explicaţii scrise, după caz;
    g) să reţină documente, în condiţiile Codului de procedură fiscală, să solicite copii certificate de pe documentele originale, să preleveze probe, eşantioane, mostre şi alte asemenea specimene şi să solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizării actului de control. Analiza şi examinarea probelor, eşantioanelor şi mostrelor, precum şi expertizele tehnice se fac în laboratoare de specialitate agreate, cheltuielile privind efectuarea acestora, inclusiv cele legate de depozitarea şi manipularea mărfurilor confiscate fiind suportate din fondurile special alocate prin bugetul de venituri şi cheltuieli;
    h) să constate contravenţiile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit competenţelor prevăzute de lege;
    i) să aplice măsurile prevăzute de normele legale, să verifice din punct de vedere fiscal, să documenteze, să întocmească acte de control operativ planificat sau inopinat privind rezultatele verificărilor, să aplice măsurile prevăzute de normele legale şi să sesizeze organele competente în vederea valorificării constatărilor;
    j) să oprească mijloacele de transport, în condiţiile legii, pentru verificarea documentelor de însoţire a bunurilor şi persoanelor transportate;
    k) să solicite, în condiţiile legii, date sau, după caz, documente, de la orice entitate privată şi/sau publică, în scopul instrumentării şi fundamentării constatărilor cu privire la săvârşirea unor fapte care contravin legislaţiei în vigoare în domeniul financiar fiscal şi vamal;
    l) în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu să poarte uniformă, să păstreze, să folosească şi să facă uz de armamentul şi mijloacele de apărare din dotare, în condiţiile legii;
    m) să utilizeze mijloacele auto purtând însemne şi dispozitive de avertizare sonore şi luminoase specifice, în condiţiile legii;
    n) să constituie şi să utilizeze baze de date, inclusiv ale altor instituţii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infracţiunilor economico-financiare şi a altor fapte ilicite în domeniul fiscal şi vamal. Accesul la bazele de date ale altor instituţii sau persoane juridice se face pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă şi cu respectarea dispoziţiilor legale privind protecţia datelor cu caracter personal şi informaţiile clasificate, condiţiile concrete urmând a fi stabilite prin protocoale încheiate cu respectivele instituţii sau persoane;
    o) să efectueze verificări necesare prevenirii şi descoperirii faptelor de fraudă şi evaziune fiscală şi vamală;
    p) să efectueze operaţiuni de control tematic."

    14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia a fost sancţionat contravenţional de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în temeiul dispoziţiilor art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014 (abrogată în prezent prin Legea nr. 222/2020), potrivit cărora: „Următoarele fapte reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni: a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege“. S-a reţinut în cuprinsul procesului-verbal că autorul transporta 5 persoane pe ruta Germania-România, fără a deţine vreo formă de organizare pe teritoriul României pentru transport internaţional de persoane, încasând câte 100 de euro pentru fiecare persoană transportată, fără a elibera vreun document pentru sumele încasate. Autorul excepţiei critică dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013, fără a individualiza alineatele pe care s-a fundamentat activitatea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cazul său. În esenţă, se critică neclaritatea textului deoarece reglementează cu privire la competenţele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, despre care autorul excepţiei de neconstituţionalitate afirmă că se suprapun cu acelea ale structurilor de inspecţie fiscală din cadrul direcţiilor regionale fiscale, că structurile de control antifraudă, care sunt organe de control administrativ, pot sesiza organele de urmărire penală, fiind neclar când anume o persoană controlată află că este obiectul unei anchete penale sau obiectul unui control administrativ, că, potrivit poziţiei inspectorilor antifraudă, procesele-verbale nu sunt acte administrativ-fiscale şi nu pot fi contestate în faţa instanţei de judecată şi că dreptul de proprietate al contribuabililor este încălcat, întrucât aceştia trebuie să suporte consecinţele juridice ale estimării unor obligaţii fiscale şi consecinţele instituirii unor măsuri asigurătorii sine die.
    16. Curtea reţine că, în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, s-a efectuat un control operativ şi inopinat de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în cursul monitorizării traficului în vamă, fără a fi efectuat un control de către structurile de inspecţie fiscală din cadrul direcţiilor regionale fiscale, nu au fost sesizate organele de urmărire penală, nu s-au făcut estimări ale obligaţiilor fiscale şi nu s-au instituit măsuri asigurătorii. În urma acestui control, s-a întocmit un proces-verbal prin care autorul excepţiei a fost sancţionat contravenţional şi pe care acesta l-a contestat în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, temei care este menţionat în procesul-verbal.
    17. În jurisprudenţa sa referitoare la condiţia de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate privind „legătura cu soluţionarea cauzei“, cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 484 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 993 din 23 noiembrie 2018, paragraful 15).
    18. Or, în cauză, motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se întemeiază pe situaţii ipotetice, străine litigiului în cadrul căruia a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, astfel încât, nefiind îndeplinită condiţia de admisibilitate a legăturii cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată, aceasta este inadmisibilă, potrivit art. 29 alin. (1) teza finală şi alin. (3) din Legea nr. 47/1992.
    19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Marius-Gabriel Bejenariu în Dosarul nr. 6.133/193/2017 al Judecătoriei Oradea - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Judecătoriei Oradea - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 20 mai 2021.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Ioana Marilena Chiorean

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016